Spațiile verzi din Cluj-Napoca, „dormitor” pentru ciori și șobolani

Foto: Dan Bodea

În fiecare seară, dinspre groapa de gunoi de la marginea Clujului, cârduri de mii de ciori se îndreaptă spre oraș. La sol, tot după lăsarea întunericului, parcurile și mai ales zonele cu tomberoane mișună de rozătoare, unele mari cât o pisică bine hrănită. În oraș, printre blocuri, cele două specii au parte de adevărate festinuri pantagruelice, spune Ioan Coroiu, conferențiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Acesta adaugă că din cauza acestor animale purtătoare de boli grave, spațiile verzi din oraș pot deveni adevărate capcane pentru sănătatea clujenilor, în cazul în care curățenia nu este făcută în mod corespunzător.

Un șobolan de dimensiunea unei pisici sănătoase nu este ceva deloc neobișnuit noaptea, pe străzile din Cluj pe care mai rămân tomberoane negolite.  „Într-un oraș care nu este bine gospodărit, populațiile naturale ale unei specii ori dispar, ori explodează populațional. Pe noi ne interesează acum șobolanii și ciorile care fac parte din a doua categorie. Avem de asemenea și problema estetică, despre care nici nu are sens să vorbim. Aceste specii trăiesc în aceste zone în mod natural, dar nu este natural numărul atât de mare, care se datorează faptului că au ce mânca. Pentru asta noi, oamenii suntem de vină, pentru că le oferim resturile noastre printr-o gospodărire proastă a deșeurilor”, explică Ioan Coroiu.

Problema este una cât se poate de veche. Animalele au venit în oraș când depozitele CAP-urilor comuniste au fost închise, iar orășenii au devenit principalii „furnizori” de hrană. „Până în ’89, cuiburile de șobolani stăteau la CAP-urile și IAS-urile de lângă orașe. Când acestea s-au desființat, animalele, pentru a rezista, au venit la oraș. Șobolanii și ciorile. Acum, pentru că au oferta atât de bună, s-au înmulțit și s-au stabilizat în zona urbană”, explică profesorul.

Foto: Dan Bodea

La fel ca la oameni, cu cât populația este mai mare, cu atât crește posibilitatea de a apărea probleme. Iar la șobolani, problemele înseamnă o agresivitate mai mare din partea indivizilor. „Suprapoluarea induce agresivitate inclusiv la oameni. Este o componentă naturală a populațiilor. Fenomenul de stres s-a descris științific pe o specie de șobolani, astfel că în mod natural acest animal devine agresiv. Suprapopularea are drept cauză existența sau lipsa hranei și toate se leagă. Speciile care au explozii de populație, cum este cazul la șobolani și ciori, sunt specii oportuniste din punct de vedere trofic”, mai spune Ioan Coroiu.

Existența ciorilor și a șobolanilor poate însemna pentru oraș o mare problemă. Spațiile verzi pot deveni din zone de relaxare, adevărate capcane pentru adulți și copii. „Noi tot timpul ne luptăm să avem un anumit număr de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor. Ceea ce e bine, dar dacă nu manageriem bine aceste specii, atunci spațiile acestea pot să devină un blestem. Pentru ciori, de exemplu, Parcul Babeș, Grădina Botanică, Cimitirul Central sunt adevărate dormitoare, pentru astfel de păsări. Acolo, în fiecare noapte, se adună zeci de mii de ciori și pe lângă zgomot, locul devine de nevizitat. Șobolanii și ciorile sunt purtători de agenți patogeni, asta fiind o certitudine. Acum, de când suntem în era antibioticelor, riscul unor pandemii sau epidemii este mai mic, dar șobolanii au fost de-a lungul timpul responsabili pentru multe boli. Rezistența pe care noi o dezvoltăm la antibiotice din cauza suprafolosirii lor este tot mai mare, iar riscul de epidemie este și el mare. Șobolanii pur și simplu aduc agentul patogen la fileu”, mai spune profesorul clujean.


Publicitate

Postaţi un comentariu