Soarta Parcului Feroviarilor în viziunea arhitecților internaționali

Sursa foto: Scena Urbană

În vara anului trecut, arhitecți și urbaniști din toată lumea au fost solicitați de Scena Urbană, Primăria Cluj și Ordinul Arhitecților și Facultatea de Arhitectură să găsească soluțiile potrivite pentru Parcul Feroviarilor spațiul aflat în jurul acestuia. S-au ținut cursuri de vară, ateliere de lucu, cercetare pe teren și în final, studenți și profesori, arhitecți, sociologi și profesori au înaintat variante de reconversie urbană a acestui spațiu.

A participat un grup internaţional de profesori, cercetători şi studenţi, din Italia, Cipru, Marea Britanie, Polonia, și chiar din Japonia. Acțiunea lor s-a numit „Școala Internațională de conștientizare și responsabilizare cu privire la factori de risc ai mediului înconjurător, cu tema Spații reziliente și design spațial”, organizată la Cluj-Napoca, la inițiativa doamnei profesor arhitect Paola Rizzi din Italia, în parteneriat cu OART și Primăria Cluj-Napoca.

Citiți și: Adrian Dohotaru, deputat USR: „Era bine dacă Primăria prelua Parcul Feroviarilor de la Ministerul Transporturilor în timpul guvernului Cioloș”

Pornind de la experiența sa internațională în domeniu, profesorul de arhitectură, analiză și proiectare urbană, intervenții de urgență în spațiul urban și arhitectură sustenabilă la „Facoltà di Architettura di Alghero”, Paola Rizzi, spunea: „Este vorba, în primul rând, de supraviețuirea sistemului existent și îmbunătățirea lui, pentru a-l menține în funcțiune. În ultimii ani am observat că lucrăm mult mai mult să peticim, să reparăm după anumite evenimente – fie că e vorba de calamități naturale, sau de efecte ale intervenției umane- și am pierdut din vedere prevenția. A ști, a conștientiza (riscurile) înseamnă a alege, în mod conștient și informat cum, unde, de ce şi pentru cine proiectăm, ceea ce ne permite să înțelegem diferența dintre factorii relevanți și cei irelevanți. Acest lucru stă, sau ar trebui să stea la baza oricărei decizii în procesul de design. Trebuie, de asemenea, să facem astfel încât soluția aleasă să fie înțeleasă corect, implementată și asumată de city manageri.”

„La finalul studiului, pentru Parcul Feroviarilor și zonele adiacente- zona industrială și Parcul Oașului, cursul Nadăș s-a prefigurat o soluție de modernizare unitară. Parcul trebuie curățat și revigorat, iar zonele adiacente post-industriale transformate într-un areal destinat birourilor, băncilor și serviciilor, un cartier de business fiind în apropierea gării, deci a mijloacelor de transport dar și foarte aproape de centrul orașului, la intrare, cartea de vizită a urbei”, a declarat arh. Daniela Maier, vicepreședintele Ordinului Arhitecților România- Filiala Transilvania și inițiator al proiectului Scena Urbană, într-o emisiune tv după încheierea acțiunii.

„Când am ales acest spațiu, am făcut ce încercăm să facem de obicei la Scena Urbană: să luăm un spațiu din oraș, care trebuie restaurat și redat orașului, să generăm transformări de care e nevoie. Vrem să vedem mai întâi care sunt nevoile comunității și apoi să căutăm soluții, alături de specialiști din diverse domenii”, a spus Daniela Maier, vicepreședintele Ordinului Arhitecților România – Filiala Transilvania și inițiator al proiectului Scena Urbană.

Citiți și: Reportaj multimedia. Parcul Feroviarilor – un loc lăsat în paragină

Despre monumente și moștenirea naturală: Clujul haotic

Tema universității de vară, din acest an, are în vedere „o bucățică reprezentativă din malul Someșului, în context natural”, a sintetizat președintele OART, Szabolcs Guttmann. „Se discută despre tema adecvată de a duce mai departe un teren bun pentru dezvoltare, în care se pune accent pe prevenție. Dacă orașul e văzut în ansamblu, cu moștenirea construită și cea naturală, reabilitarea urbană devine o problemă complicată. Ceea ce vedem în 2016 la Cluj și în majoritatea localităților din România e o urbanizare haotică, ce nu are elemente strategice. Practic, din 10 în 10 ani sunt avizate noi Planuri Urbanistice Generale și așa s-a mai bifat o obligație legislativă, dar fiecare an aduce o excepție de la regulă.

Asta vedem în ultimii 26 de ani, nu există echipe care să facă strategie pe mandat politic sau strategii anuale. Nu trebuie să ne mire că monumentele, care reprezintă undeva între 5-10% din masa construită, devin copilașii orfani ai orașului. Putem cupla starea de acum cu tema școlii: monumentele istorice au devenit producătoare de riscuri pentru pietoni. Am ales monumente din Cluj și Bistrița care merită atenție. Dincolo de documentația tehnică, trebuie să punem întrebarea: cum se poate ajunge aici? Și cum am putea face intervenții de urgență, de resuscitare. Fără acel 5% Clujul nu ar exista așa cum îl știm”, a subliniat Guttmann.

Menționăm că firma arhitectului Szabolcs Guttmann în asocierea cu firma K&K Studio de Proiectare a depus singura ofertă la licitația lansată de primărie și vrea să se ocupe în următorii 4 ani de serviciile de proiectare pentru clădirile pe care primăria le va repara în centrul istoric al Clujului.

Citiți și: Piaţa Abator va găzdui al patrulea mall al Clujului


Publicitate

Postaţi un comentariu