Share Food, aplicația clujeană care își propune să combată risipa alimentară

Donatorii și beneficiarii sunt singurii responsabili de calitatea alimentelor furnizate/primite prin intermediul aplicatiei „ShareFood”. Aceștia se obligă să respecte toate normele legale în vigoare referitoare la siguranța alimentelor și termenele lor de valabilitate.

În timp ce România este pe locul nouă în Europa în ceea ce privește risipa alimentară, iar Legea 217/2016 care tratează acest aspect „își așteaptă” ultimele amendamente pentru a putea intra în vigoare, Asociația „O masă caldă” din Cluj a gândit un proiect pilot care dorește să diminueze această problemă. Este vorba despre aplicația „Share Food” disponibilă pe Android, prin care persoanele juridice pot să doneze mâncarea, în loc să o arunce. Share Food este o platformă care unește restaurantele, magazinele care au alimente și/sau mâncare caldă care trebuie aruncată și beneficiarii: centre, adăposturi etc. care au nevoie de aceasta, cei din urmă putând de asemenea să își creeze un cont în cadrul aplicației.

„Share Food” este o inițiativă susținută pe Primăria Cluj-Napoca, chiar edilul Emil Boc fiind cel care a anunțat proiectul pilot în cadrul unei emisiuni radio:

„La Cluj-Napoca am promis că vom găsi soluţii. Şi am găsit şi o cale de colaborare foarte bună cu Asociaţia O masă caldă. Să spunem că un restaurant mai are la final de program zece pizza disponibile. Ei bine, prin intermediul aplicaţiei acestea pot fi donate”, a declarat edilul Emil Boc.

Ideea acestei aplicații îi aparține politologului George Jiglău, unul dintre fondatorii Asociației O masă caldă, care se gândește la implementarea acesteia încă de acum doi ani.

Citiți și:

 Eroii din spatele proiectului „O masă caldă”

Studenții de azi, eroii de mâine

George Jiglau împreună cu voluntarii O masa caldă/ Foto Dan Bodea

Există cadru legal?

„ Cadrul legal există și nu există. Există acea lege de combatere a risipei alimentare care a fost adoptată anul trecut, dar pentru care încă nu există norme metodologice. Legea i-ar obliga pe cei care rămân cu mâncarea să facă ceva cu ea, dar pentru că nu există normele metodologice, legea nu se aplică. Normele ar fi trebuit să fie publicate undeva vara trecută, dar cei de la Ministerul Agriculturii care trebuiau să se ocupe, au amânat publicarea lor. Legea ar trebui să intre în vigoare în perioada următoare, dar nu am mai auzit nimic în acest sens. Cât timp acea lege nu e în vigoare, cadrul legal e dat de ceea ce avem acum. Legea nu te oprește să faci lucruri, dar cei care produc și donează mâncarea sunt sancționati dacă sunt probleme legate de siguranța alimentară. E un vid care nepermite să pornim aplicația acum, iar dacă se schimbă ceva, ne putem adapta.

Cu toate acestea, pe noi, ca asociație nu ne afectează schimbările legislative pentru că scopul aplicației este acela de a-i conecta pe cei care rămân cu mâncarea cu cei care au nevoie. Aplicația intermediză o legătură directă între cele două grupuri. Se pot înscrie doar persoane juridice, de ambele părți. Înscrierile ajung la noi ca administratorii, iar noi trebuie să aprobăm demersul. După aceea, noi nu mai avem nicio responsabilitate. Responsabilitatea îi aparține celui care donează mâncarea, responsabilitate care se transferă celui care preia mâncarea. Termenii și condițiile aplicației se găsesc pe site-ul Asociației O masă caldă. Regulamentul este redactat pentru contextul legislativ actual. Ne-am documentat, am lucrat cu un avocat”, a explicat George Jiglău pentru Transilvania Reporter.

“Aplicaţia ShareFood este rezultatul unei munci de echipă, care, pe parcursul unui an de zile, a sucit pe toate părţile posibilele probleme pe care le poate întâmpina implementarea ei, plecând de la transport şi până la corectitudinea şi onestitatea donatorilor şi beneficiarilor. Le mulţumim Andreei Rusu şi lui George Gînguţă pentru că au crezut în idea noastră şi şi-au asumat, voluntar, multe, foarte multe ore de muncă pentru transformarea acesteia în realitate. O realitate numită ShareFood, disponibilă în Google Play/Store”, a declarat Raimonda Boian, membru fondator Asociaţia O Masă Caldă.

Aplicaţia se adresează persoanelor juridice din zona alimentaţiei publice, organizare evenimente ş.a. (firme de catering, restaurante, hipermarketuri care comercializează mâncare caldă etc), care doresc să doneze mâncarea rămasă neconsumată.

Responsabilități

Cei care doresc să folosească aplicația trebuie să își facă un cont în care să ofere datele lor de contact, precum și CIF-ul entității. În momentul în care se plasează o donație, aceasta este activă pentru o anumită perioadă, perioadă stabilită de donator, în funcție de valabilitatea produselor oferite. Beneficiarul pote rezerva donația, dar cei doi trebuie să se înțeleagă referitor la modul în care va fi efectuat transportul. Dacă donația nu a fost ridictă în timpul stabilit, aceasta fie se activează din nou pentru un alt posibil beneficiar, fie își pierde valabilitatea.

Cu toate că deținătorul aplicației nu își asuma niciun fel de responsabilitate cu privire la corectitudinea datelor transmise între cele două părți: donator și beneficiar, și nici cu privire la calitatea alimentelor, în măsura în care există sesizări cu privire la un comportament neconform scopului urmărit de aplicatia „ShareFood” și de utilizare abuzivă a aplicației, membrii asociației vor restricționa accesul respectivilor donatori sau beneficiari.

Beneficiarii pot fi asociaţii/organizaţii/instituţii care au ca scop susţinerea persoanelor defavorizate din cadrul unei comunităţi, fiind incluşi aici copii, tineri şi persoane cu o situaţie materială precară, şomeri, vârstnici şi persoane fără adăpost, persoane abandonate, familii cu venituri mici etc.

Deși aplicația a fost gândită și va fi lansată la Cluj, se dorește ca acest program să fie funcțional la nivel național, iar feedback-ul primit este unul pozitiv, întrucât aplicația a fost descărcată de persoane din mai multe orașe ale țării.

Aplicaţia este accesibilă la nivel naţional. Până în acest moment există cereri de validare conturi de donatori şi beneficiari din Cluj-Napoca, Bistrița şi Târgu Mureș.

Proiect dedicat oamenilor străzii

O altă inițiativă de combatere a risipiei alimentare, rămasă însă fără un ecou în comunitate, vine tot de la Cluj. Văzând câtă mâncare se aruncă în urma unei nunți, wedding plannerul Ioana Miheț a gândit un proiect prin care mâncarea rămasă la astfel de evenimente, să poată fi donată. Deși proiectul a fost trimis factorilor decizionali, Ioana nu a primit niciun răspuns.

„Principala problemă este faptul că nu există cadru legal. Legea 217 /2016 care nu făcea altceva decât să respecte o Directivă europeană, a fost suspendată. O altă problemă pe care am sesizat-o este faptul că locațiile de nuntă ar trebui să elibereze un certificat care să ateste faptul că mâncarea poate să meargă mai departe, prin care să își asume faptul că mâncarea a fost preparată în condiții optime. Locațiile de nuntă își asumă acest lucru numai dacă mâncarea nu a ieșit din bucătărie. Dacă mâncarea a ajuns pe mesele invitaților, aceasta se consideră contaminată”, explică Ioana Miheț.

Ioana consideră că o posibilă rezolvare ar fi educarea personalului locațiilor de nuntă, care să îi întrebe pe invitați dacă vor sau nu să li se servească următorul fel de mâncare, iar dacă un invitat nu dorește acel fel, să îl pună deoparte, pentru donat. „Unde nu ajunge mâncarea, iar mie mi-ar plăcea să se întâmple acest lucru, e la oamenii străzii. Oricât de contaminată ar fi mâncarea respectivă care iese din bucătărie, nu e mai contaminată decât cea pe care o mâncâncă oamenii străzii din gunoaie. Eu acolo aș fi vrut să ajung”, spune Ioana Miheț.

„M-am așteptat ca un proiect de lege trimis de un om de rând să nu aibă ecou. Mă bucur însă că la Cluj există această aplicație”, spune Ioana Miheț, wedding planner.

O altă problemă cu care se confruntă restaurantele este legată de transportul mâncării.

„Ar trebui să ai delivery în aceeași zi, iar cum nunțile au loc în weekend, sunt puține firme care se ocupă de transport, iar cele care se ocupă au costuri mari. Majoritatea firmelor nu lucrează în weekend. Termenele sunt strânse, iar amenzile foarte mari”, mai spune Ioana.

Unele locații de nuntă fructifică însă alimentele rămase, „pe sub mână”, oferindu-le adăptosturilor pentru animale. Există și voci care spun că unele restaurante peferă să scoată profit din vânzarea sau arderea resturilor alimentare de către diverse firme care se ocupă cu așa ceva.

Dohotaru și mâncatul din gunoi

Deputatul clujean Adrian Dohotaru, ex-USR, a stârnit o serie de reacții în luna februarie a anului trecut, când a mâncat o pungă de sărățele din gunoiul Parlamentului pentru a atrage atenția vizavi de risipa alimentară.

„Sunt importante donațiile, fără tăgadă, și susțin toate inițiativele care redistribuie mâncarea sau gătesc pentru persoane din medii precare. La O masă caldă am făcut scurt timp voluntariat și este o inițiativă deosebită care merită extinsă. Dar accesul la mâncare e o chestiune care trebuie să țină de un drept elementar și de o legislație coerentă, doar apoi să depindă de caritate ori milă”, Adrian Dohotaru, deputat.

„Faptul că am mâncat dintr-un coș de gunoi chiar de lângă plenul Camerei Deputaților din parlament a fost un gest simbolic. A fost unul dintre cele mai bune performance-uri pe care le-am făcut. E un gest care i-a polarizat pe oameni, dar a atras atenția asupra acestei teme. Celor care mi-au spus că este imoral să mănânci din gunoi și că este sub demnitatea unui parlamentar, le-am răspuns că rispa este sub demnitatea unor societăți considerate civilizate. Risipa e imensă, este estimată atât la noi cât și în lume la o treime din mâncare. Din punctul de vedere social, este o risipă pentru că nu redistribuim în beneficiul categoriilor defavorizate, în condițiile în care 50% dintre copii riscă sărăcia, iar aproape 40% din populație este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Trei sferturi dintre copiii săraci sunt în rural, unde trebuie dezvoltată o infrastructură pentru redistribuirea mâncării. Din punct de vedere ecologic, risipa conduce la poluare. Din punct de vedere economic, risipa trebuie înțeleasă sistemic, căci ea, chiar și la nivel de consumator, este rodul marketingului agresiv. Nu este în interesul producătorilor ori al lanțurilor de retail să dea mâncare gratuit pentru că profitul lor s-ar diminua. Din punct de vedere religios, risipa mâncării este un păcat”, spune Adrian Dohotaru.

Ce e de făcut?

„Risipa la nivel național trebuie gestionată printr-o legislație coerentă. Apoi, trebuie creată la nivel național o infrastructură pentru redistribuire prin implicarea tuturor actorilor: stat la nivel central, dar și la nivel local – pentru că primăriile pot să aibă un rol major în redistribuirea mâncării beneficiarilor prin programele sociale pe care le derulează- lanțuri de retail și producători, ONG-uri și întreprinderi sociale care trebuie create pentru a ajunge mai ales în mediul rural, și, desigur, beneficiari. Avem o lege care nu este pusă în practică de un an jumătate. Întâi s-a așteptat de la Ministerul Agriculturii normele metodologice care nu au mai venit, apoi s-au făcut amendamente care au amânat transpunerea legi. S-a format recent o subcomisie care lucrează pe această lege. Vreau să particip la câteva întâlniri ale subcomisiei pentru a susține câteva amendamente venite dinspre mediile asociative care arată că schimbările propuse de PSD la legea risipei scot din joc întreprinderile sociale care nu mai pot comercializa la prețuri modice alimente. E important ca magazinele sociale să vândă ca să își susțină cheltuielile cu angajați, benzină, spațiu, mai ales că astfel de întreprinderi sunt non-profit”, consideră Dohotaru.

 Unde se produce risipa alimentară

În România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată. Cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare. În acelaşi timp, un copil din doi (46%), cu vârsta de până la șase ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într‑un studiu al Ministerului Agriculturii. Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează România în fruntea clasamentului european în privința sărăciei, iar dezechilibrul veniturilor este cel mai accentuat.

În România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), potrivit cifrelor Ministerului Agriculturii. Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de cel de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%). Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).

Într-un raport al Comisiei Europene, „Roadmap to a resource-efficient Europe”, se  estimează că în Europa aproximativ 90 de milioane de tone de alimente ajung la groapa de gunoi în fiecare an. În același raport, Comisia analizează împreună cu părțile interesate modalități de reducere a risipei fără a compromite siguranța hranei. Printre solutiile recomandate sunt: donații de produse către bănci de alimente, scurtarea lanțului de aprovizionare sau obtinerea de energie de biomasă din resturi.

Toate informaţiile referitoare la activităţile asociaţiei şi la aplicația ShareFood sunt disponibile pe www.omasacalda.ro.

1 Comentariu

  1. Koti Monia oana spune:

    Buna ziua! Ma numesc Koti Monia Oana și sunt director general la Serviciul public de asistenta sociala Turda, Jud. Cluj. In cadrul serviciului avem un centru de urgentă pt pers.fara adăpost, unde avem in prezent un număr de 40 beneficiari. As dori sa aplic și eu la aceasta aplicație ca și beneficiar. Multumesc

Postaţi un comentariu