Revoluția fiscală, un nou sughiț al Guvernării: „Sunt convins că a fost o scăpare. Capcana însă abia urmează”

Doru Șupeală

Mai bine de trei sferturi din încasările din IT merg spre salariile angajaților, pentru care, pe piață, continuă o luptă dură pe partea de recrutare. Doru Șupeală, consultant de marketing în IT, este de părere că întreaga șaradă a Revoluției Fiscale a fost doar o altă scăpare a unui Guvern care nu se poate lăuda cu faptul că predictibilitatea sau buna comunicare a deciziilor se numără printre punctele sale forte. Doru Șupeală consideră în acest sens că, la fel ca în alte dăți, IT-iștii și firmele din domeniu vor găsi soluții pentru a trece de acest hop, însă crede că relativa ușurință cu care au fost acceptate aceste măsuri fiscale pavează drumul către alte măsuri chiar mai nocive pentru domeniul IT-ului.

„Prima observație este că orice schimbare de azi pe mâine este îngrozitoare pentru orice afacere și în special pentru IT, unde se lucrează pe contracte de lungă durată în cazul celor din outsourcing și cu costuri planificate de multă vreme”, spune Doru Șupeală, consultant de marketing în IT în cadrul unei firme din Cluj-Napoca.  El explică faptul că noile măsuri afectează în primul rând prin prisma faptul că au venit „pe nepusă masă”.

„În IT, peste 75% din încasări merg spre salarii, iar orice schimbare de legislație care implică și schimbare de bugete are un impact semnificativ, pentru că nu poți merge la client să îi spui că mai vrei 10% pentru că așa vrea Tudose. Chestiuni de acest fel trebuie pregătite din timp, trebuie văzut ce impact au și trebuie discutate”.

Problema facilităților care vor dispărea ca urmare a revoluției fiscale este o altă chestiune deranjantă pentru angajații din firmele de IT și în special pentru companii care, atrage atenția Doru Șupeală, generau alte venituri din alte taxe și compensau cu vârf și îndesat scutirile de care beneficiau ca urmare a unor decizii guvernamentale anterioare.

„[Revoluția fiscală] Au făcut-o prost, pentru că au eliminat niște facilități care existau de pe vremea guvernării Ponta. Există o facilitate care vorbește despre impozit zero pe venit pentru programatori, dar când această facilitate nu va mai fi în vigoare se va trece la impozit pe venit de 10% pentru toată lumea. Impactul este de 6-7% în bugetele de salarii ale companiilor. Acea facilitate a fost dată pentru creșterea industriei și pentru că IT-ul este pentru toate statele normale la cap o investiție strategică. Toată lumea asta trece printr-o transformare digitală și dacă tu, ca țară, nu ai servicii digitale competitive, poți să consideri că ești într-un pericol strategic. Nu s-au dat aceste facilități doar pentru a dezvolta o industrie și a genera niște venituri pentru că acestea sunt urmările firești. Salariile din IT, chiar dacă nu sunt impozitate cu impozit pe venit, generează statului alte venituri: sunt toate celelalte taxe care aplicate la salarii mari aduc statului sume mai mari decât ce ar fi încasat dintr-un salariu din comerț sau industrie. Toți banii ăștia care ajung la IT-iști înseamnă creștere economică. Oamenii din IT, în general, investesc în imobiliare, cumpără mașini, cumpără tehnologiei și fac consum, iar pentru România, consumul este principala sursă de creștere economică. Asta este o contribuție indirectă a IT-ului la creșterea economică, dincolo de faptul că această industrie a adus o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro. Banii aceștia, în mare parte sunt venituri ale oamenilor și asta face din IT o sursă importantă de venituri”, mai spune el.

O scăpare. Încă una

Modul de comunicare al noilor modificări a fost și el deficitar, însă miza este alta, crede Doru Șupeală.

„Sunt convins că a fost o scăpare, nu și-au dat seama ce fac și probabil se va schimba. Capcana însă abia urmează. În opinia mea au făcut o mișcare corectă prin mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat pentru că omul efectiv va conștientiza cât bani dă statului, dar pasul al doilea prin majorarea salariului minim, va fi cu adevărat o problemă. Dacă se înghite ușor treaba asta care lor le ajută doar ca să arate bugetarilor o creștere de 25% pe hârtie. Vor încerca să ia mai mulți bani din majorarea salariului minim pe economie și asta o vor face, la fel, impredictibil”.

O creștere a salariului minim pe economie ar avea efecte și în domeniul IT, chiar dacă acesta, în mod tradițional, are nivelul salariilor mult peste acest prag. Totuși, problema există în funcție de particularitățile de funcționare a fiecărei companii.

„Depind și ele de această măsură pentru că lucrează după diverse modele de fiscalizare. Nu toată lumea este foarte bine plătită, în primul rând. Există personal indirect productiv care lucrează în firme de IT pe  post de casier sau contabil și de asemenea se plătește pe două canale: există firme care lucrează cu omul pe două contracte. Pe unul este o sumă mică, astfel încât să îi fie plătite contribuțiile la sănătate și pe un PFA cu normă de venit. Impactul se va simți, iar costurile companiilor vor crește pentru că nimeni nu își permite să se joace cu salariile celor din IT. Văd programatori care au zilnic cinci-șase abordări pe LinkedIn de la firme de recrutări. Piața este extrem de competitivă nu doar în plan intern, pentru că există firme care abordează agresiv și vorbim despre firme din Cehia, Polonia, Estonia și chiar și Ucraina, acolo unde s-a înțeles că acest domeniu trebuie sprijinit. Există multă intenție de recrutare de peste tot”, crede Doru Șupeală.

Riscurile?

 Există, dar nu ajung până la posibilitatea ca multinaționalele și firmele de IT cu capital românesc să plece din România, crede Doru Șupeală.

„Ele nu au venit neapărat pentru că sunt costurile mai mici, ci pentru că era un raport bun calitate-costuri. Este adevărat că s-a atins un nivel aproape maxim al posibilităților de plată în România, dar plecarea către Est nu este neapărat o opțiune. India are specificul ei. Acolo poți face echivalentul datului cu lopata în IT, dar nu poți face muncă de calitate. Creativitatea și experiența încă sunt prețuite și nu vor pleca, chiar dacă vor pune presiune. A fost mai mult o gafă tot ce s-a întâmplat și fiecare om din Guvern avea varianta lui. Dincolo de starea de nervozitate și incertitudine, nu cred că este atât de grav. Ești nervos pentru că ai schimbări de azi pe mânii și viitorul e incert pentru că nu poți face planuri. Nu aș fi foarte îngrijorat pentru că avem trei părți: avem Guvernul, avem companiile din IT și avem angajații din IT. Din aceste trei părți, două sunt creative, pragmatice și orientate spre a face performanță și profit. A treia parte este Guvernul, care din acest meci ies în pierdere indiferent de scenariu, pentru că programatorii și firmele vor găsi metode pentru a evita prostiile care apar. Vor găsi soluții pentru a nu pierde și este foarte simplu. Se vor găsi soluții de recompensare a oamenilor. Ar fi ideal să nu fie necesar așa ceva, să fie discuții, dar vedem că ei nu vorbesc nici între ei și nu au coerență. Dar oricum, nu se pote spune că există tentația companiilor de a pleca din România, pentru că cererea este uriașă, există resurse umane”.

În schimb, dincolo de astfel de modificări ale legilor fiscale, Guvernul ar trebui să investească la baza procesului de creare a resursei umane: în educație.

„Guvernul ar trebui să fie foarte interesat în a subvenționa programele educaționale din zona asta, pentru că aici suferim și ei nu fac nimic. Trebuie un mediu calificat și sprijin pentru start-up-uri, pentru că acum avem foarte puțină creativitate și produs finit care să abordeze o piață mondială, iar aici este adevărata miză. În alte țări există foarte multe fonduri și informaticienii nu au de făcut decât să facă produsul, urmând să primească tot, de la consultanță imobiliară, la contabilitate și celelalte servicii. Plus finanțare de 75% în unele cazuri, pentru că trebuie să ai și fonduri private drept garanție că proiectul tău este garantat de piață. Se știe că 9 din 10 eșuează, dar dacă acel singur proiect devine un uriaș cu zeci de mii de angajați, efortul a meritat”, mai spune el.


Publicitate

Postaţi un comentariu