Reînvie CAP-ul? Avantajele cooperativelor moderne

Foto: Dan Bodea

Dacă în perioada comunistă să lucrezi în cadrul cooperativei era ceva normal, acum rar mai auzim de această formă de asociere. Noțiunea a fost plasată în trecut și de către instituțiile statului care nu știu cum să reacționeze când au de-a face cu o cooperativă contemporană. Conform DEX-ului, cooperativa semnifică „o organizație economică formată prin asocierea liber consimțită a unui grup de persoane (mici producători agricoli, meseriași, consumatori), pentru producerea, cumpărarea, desfacerea în comun a unor produse, pentru acordarea de credite sau pentru prestarea unor servicii”. Termenul, dar și forma de organizare au fost readuse în prezent de către șapte fermieri din Transilvania care au înființat acum cinci ani Cooperativa Agricolă Someș-Arieș.

„Cooperativa a luat ființă în 2011, pe 29 mai 2011. De ce știu data exactă? Pentru că a durat ceva până să iasă actele. Cei de la Camera de Comerț nu știau ce să facă neavând de-a face cu nicio altă cooperativă înaintea noastră. Acest aspect l-am întâlnit și mai târziu: nicio instituție nu știa de acest tip de organizare, toți știau de SRL-uri, PFA-uri și așa mai departe. Nici măcar cei de la  finanțe sau de la bănci nu știau. Când am vrut să luăm un împrumut a trebuit să apelăm la băncile italiene, acestea fiind singurele obișnuite cu cooperativele. Nici acum, după cinci ai, când vin organele de control să facă verificări, nu știu ce e o cooperativă. Cooperativa noastră este o societate pe acțiuni. Toată lumea din cooperativă, indiferent de mărimea fermei are dreptul la un singur vot și are acțiuni egale. În cadrul cooperativei sunt ferme de la 25 de capete de bovine până la 300 de capete de animale. Prin cooperativă, acestea își valorifică producția”, explică Dan Candea, administratorul Cooperativei Agricole Someș-Arieș.

Foto: Dan Bodea

Dan Candea/ Foto: Dan Bodea

Administratorul este fermier privat de 20 de ani. Primul său loc de muncă a fost în cadrul CAP-ului 9 mai din Câmpia Turzii. Nu își dorește să facă altceva, așa că, împreună cu colegii săi, au gândit o formă de organizare care să îi ajute să își crească producția.

„Cooperativa s-a format ca o maturizare a fostei asociații a crescătorilor de taurine din Cluj. La început ne-am înțeles 27 din cei 190 de membri ai asociației să facem cooperativa, la următoarea ședință am venit 17, ca în următoarea zi, la notar să fim șase. Eu am intrat și ca persoană fizică în cooperativă, să fim șapte. Treptat a crescut numărul fermierilor. Suntem 70 acum. Doresc în momentul de față să intre încă șapte fermieri”, explică Candea.

Cei care fac parte din coopertivă au atât drepturi, cât și obligații. Aceștia trebuie să achite lunar o cotizație de 300 de lei. Pentru ca un fermier să intre în cooperativă trebuie să primească acordul celorlalți membri, dar și să îndeplinească anumite condiții.

„Membrii cooperativei trebuie să voteze creșterea numărului de membri. Se face o analiză a celui care dorește să intre, în funcție de mărimea fermei, de amplasarea acesteia. Dacă noi ne-am înființat când erau niște condiții de vânzare a materiei prime mai lejere, acum sunt condițiile europene care trebuie respectate. Noul membru trebuie să îndeplinească clar condițiile de igienă și să dorească să dezvolte ferma lui proprie. Dacă e o firmă pe care o cunoaștem de ani buni și care rămâne pe loc sau din contră, regresează, nu o primim în cooperativă. Cooperativa este un organism menit să dezvolte fermierii, să îi ajute să crească, să îi ajute să facă producții mai ieftine. Ne luptăm să aducem imputurile de care fermierii au nevoie pentru că trăim vremuri destul de grele”, spune Candea.

Odată ce a fost acceptat, un membru trebuie să rămână cel puțin un an în cooperativă, după care, dacă nu se regăsește în această formă de organizare, poate pleca. „Prin natura noastră, a românilor sunt foarte mulți cârcotași. Dacă vrei să faci parte din cooperativă trebuie să renunți în primul rând la orgoliu. Oamenii sunt foarte capricioși. Este o vorbă la români care spune: «Nu este nici ospăț, nici înmormântare, fără poveste». Sunt fermieri care au venit de la început, alții care au venit mai târziu, unii au plecat. Cooperativa nu este o castă rigidă unde nu intră și nu iasă nimeni”, explică administratorul.

În cadrul cooperativei agricole, membrii cooperatori, persoane fizice și juridice își păstrează independența atât contabil, cât și juridic. Cooperativa este înscrisă ca grup de producători și asta presupune ca desfacerea principalei producții a fermelor membre să fie vândută în proporție de 70% către cooperativă.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Care sunt avantajele?

„Cooperativa are rolul de a intermedia , de a colecta și de a vinde producția obținută de fermieri, în speță, laptele, vacile, junincile, mai puțin producția agricolă. Noi, cei din cooperativă producem doar cerealele necesare pentru consumul propriu și furaje. Două sau trei ferme mai au și ferme vegetale mai extinse, restul suntem producători de lapte. Cooperativa achiziționează pentru fermieri îngrășăminte, semințe, concentrate specifice producției noastre, drojdii, microelemente, motorină. Suntem acreditați ca vânzători de motorină fără depozitare, aducem inclusiv motorină la prețuri de engros pentru fermieri. Bineînțeles, vindem cu ridicata, nu cu amănuntul. Avem cisterne și le ducem la fermieri în recipientele lor. Suntem un grup de producători, beneficiem de niște măsuri europene, niște bani fără rambursare, 5% din cifra de afaceri până în 100.000 de euro pe o perioadă de cinci ani. Doi ani am folosit acești bani, chiar acum începem să lucrăm la dosarul pentru al treilea an. În al treilea an, ne revine 2% din cifra de afaceri, iar în ultimii doi ani 1%”, spune administratorul.

Fabrica de la Țaga

Cooperativa a închiriat de la principalul său cumpărător de lapte, fabrica de la Țaga, unde a început să producă brânzeturi. „Fiind o fabrică destul de mică, unde se face o brânză tradițională, nu poți crea cantități foarte mari. Tot procesul de producție necesită o muncă manuală, muncă ce e costisitoare. Am ajuns la concluzia că în România este de lucru, dar nu este forță de muncă.  Acordarea atâtor ajutoare sociale a distrus conștiința muncii. Nici la Țaga nu găsim forță de muncă, pentru că oamenii s-au dezobișnuit să muncească. De vină este ajutorul social, adică plata „nemuncii”. În acea fabrică producem mai multe tipuri de brânză fermentată, dar producem în funcție de necesar, în funcție de vânzarea pe care o avem. Prin Napolact vindem un anumit produs, brânza de Năsal. Facem și alte tipuri de produse pe care le vindem prin rețelele Clusterului Agro Transilvania. Atât cooperativa, cât și Fabrica de Brânzeturi Transilvania fac parte din cluster. De asemenea, vindem prin magazinele clusterului, printr-un magazin de produse en-gros din București, iar o parte din produse prin magazinele din Cluj. La început vindeam 400 de kilograme pe lună, acum vindem peste patru tone și jumătate de brânzeturi”, explică fermierul.

Administratorul are la rândul rău o fermă  de vaci de care se ocupă de 20 de ani. Ferma este situată în Apahida, în apropierea biroului cooperativei. Are 250 de vaci și lucrează 350 de hectare de teren. „Nu mă văd făcând altceva, indiferent cât de greu va fi. Asta voi face până când îmi voi încheia socotelile cu viața”, spune acesta.

Dan Candea / Foto: Dan Bodea

Dan Candea / Foto: Dan Bodea

Candea regretă că CAP-urile s-au distrus. „Formele de organizare de genul acesta nu au fost rele. Agricultura românească a fost până în `89 organizată sub formă cooperatistă, o parte, iar celaltă parte sub formă de stat. Au fost două forme de organizare, bune, după părerea mea. Cei care au distrus aceste forme nu au fost cei din cooperativă. Au fost cei din afară. Am trăit perioada de distrugere a agriculturii  și nu cei care lucrau la CAP și-au dorit așa de mult acest lucru, ci cei care au plecat din sistem și s-au întors ulterior. Ei plecaseră când s-a făcut agricultura cu boii, cu sapa. Au venit înapoi să își ia pământul, au venit înapoi cu concepțiile vechi. Au distrus ceea ce era deja pornit și format. Am întâlnit țărani autentici care erau în CAP care spuneau că le pare rău că se distrug CAP-urile. Ce e mai grav, e că apoi au distrus și agricultura de stat care a existat până în 1996, 1998. În Cehia fermele care au existat au rămas în picioare, unele din ele s-au vândut, altele au rămas pe structura vechiului CAP. La noi toate grajdurile s-au distrus, dar nu numai”, a spus Candea.

Scandalul de la Brădet

Fermierul spune că scandalul de la Brădet nu i-a afectat, dar are o posibilă explicație pentru ce s-a întâmplat acolo. „În România, din păcate, s-a ajuns să se consume foarte multe produse din afară care ajung, într-o formă sau alta pe masa cumpărătorilor. Cum ajung multe mașini second-hand în România, sau hainele second-hand, așa au ajuns să fie aduse și produse alimentare cărora le-a trecut termenul de valabilitate. Nu știu ce s-a întâmplat la Brădet, dar pot să spun că în momentul în care am deschis fabrica, nici nu însepusem măcar producția, am primit o ofertă să vând brânză adusă din afară, la prețul unui litru de lapte, eu numai să o ambalez și să o vând.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Oferta am primit-o telefonic acum doi ani. Nu mi-am dat seama decât mai târziu de ceea ce se întâmplă. Când am ieșit pe piață mi-am dat seama că concurăm cu fabrici care nu procesează în România nici măcar un litru de lapte, ci doar transformă brânzeturile dintr-un soi de brânză, în altul și le adaugă tot felul de grăsimi din ulei de palmier. Asta este cel mai mare neajuns pentru piața românească și pentru consumatorul românn. De sute de ani românii au crescut oi, vaci, capre și laptele a fost bun. Nu s-a întâmplat nimic cu consumatorii. Acum, apar tot felul de probleme pentru că laptele nu este lapte, iar brânza este cum este. Apar tot felul de produse care numai din lapte nu-s”, spune acesta.

Recent, Cooperativa Agricolă Someș-Arieș și-a deschis un magazin online, unde vinde brânzeturile produse în cadrul fabricii de la Țaga. „Sunt comenzi, acest magazin este o provocare pentru noi”, spune Candea.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Articole pe aceeați temă:

Reînvie CAP-ul? Avantajele cooperativelor moderne

Noi produse româneşti recunoscute în UE şi programele de promovare

Producătorii autohtoni trebuie să ofere calitate pentru a rezista pe piaţă

Ioan Opriță, fermier: Să lucrezi cu animale și cu pământ este un lucru nobil


Publicitate

Postaţi un comentariu