Radu Mititean, director executiv CCN: „Nicio pistă din Cluj-Napoca nu respecta standardele și bunele practici în domeniu”

Testarea sistemului de bike sharing a început astăzi, 27 august, urmând ca acesta să fie implementat în această toamnă. 100 de voluntari clujeni au fost selectați pentru a testa sistemul de bike sharing și implicit, starea pistelor din oraș. Transilvania Reporter a aflat de la directorul executiv al Clubul de Cicloturism „Napoca” (CNN) care sunt cele mai periculoase piste din oraș, dar și ce anume ar trebui îmbunătățit pentru ca bicicliștii să se simtă în siguranță.

Reporter: Voluntarii sunt rugați să trimită sesizări și sugestii timp de o lună (pot face acest lucru timp de două luni, dacă doresc) atât referitor la sistemul de bike sharing, cât și referitor la pistele din oraș. Dumneavoastră ați trimis o mulțime de astfel de sugestii, sesizări care, din câte știu, nu au fost luate în seamă. Credeți că cele ale voluntarilor vor fi luate în seamă?

Radu Mititean

Radu Mititean

Radu Mititean: Nu am știut că acei voluntari ar urma să se pronunțe și asupra pistelor de bicicletă. Oricum nu credem că ar fi pe tema lor opinii relevante, pentru că trebuie anumite cunoștințe și pregătire ca să ai opinii pertinente pe tema pistelor. Primăria nu ne-a contactat deși știe că ne pricepem și ne ocupăm de asta specific de peste 20 de ani sau, mai probabil, tocmai de aceea. Noi am auzit și doar indirect, doar de chestia cu voluntarii pentru testat tehnic stațiile de biciclete comunitare, dar nu am participat și nu suntem la curent cu testarea sistemului de bike sharing și nici nu suntem prea interesați de acest subiect /această componentă a proiectului primăriei, ci aproape exclusiv de componenta de infrastructuri pentru circulația bicicletelor în Cluj, parte din același proiect, și de infrastructurile de circulație a bicicletelor în Cluj în general și de parcajele publice, pentru bicicletele clujenilor, nu de sloturile pentru bicicletele din sistemul respectiv.

Considerăm că sistemul de bike-sharing a căpătat o atenție exagerată și nemeritată, fiind mai mult o chestiune de PR și o perdea de fum care vrea să mascheze bătaia de joc sistematică pe care o practică Primăria clujeană de peste două decenii la adresa bicicliștilor și mobilității durabile. Câteva sute de biciclete comunitare la un oraș în care sunt zilnic sute de mii de oameni este o picătură în ocean chiar dacă o bicicleta comunitară va fi utilizată succesiv de mai multe persoane.

Prin urmare, impactul e mai mult psihologic și mediatic decât unul real și total neglijabil față de impactul pe care l-ar avea crearea condițiilor necesare decente de circulație cu bicicleta în oraș, fapt care ar putea face ca zeci de mii de clujeni să circule sistematic în oraș cu bicicleta proprie.

Oricum este nu doar imoral ci și ilegal să faci testările pe baza de voluntariat în condițiile în care acea componentă a proiectului a fost licitată și este platită unor firme, persoane juridice lucrative care conform legii nu pot beneficia de voluntariat, iar voluntariatul este aberant să se pretindă că se face pentru primărie cât timp testarea sistemului este sau ar trebui să fie o obligație contractuală a  executantului și / sau proiectantului și consultanților sau altor structuri lucrative implicate în proiect.

Testările trebuiau făcute de ani de zile, că stațiile respective sunt toate montate pe teren de ani de zile și au stat nefolosite. Este o bătaie de joc faptul că abia în vara acestui an se prezintă public proiectul de regulament de utilizare și se face testarea sistemului…

Reporter: Există în Cluj-Napoca o singură pistă realizată conform standardelor?

Radu Mititean: Nicio pistă din Cluj-Napoca nu respectă standardele și bunele practici în domeniu: nici primele realizate în 2006 și 2007, nici cele mai recente… Mai ales cele realizate în acest an sunt în mare parte culmi ale aberației. Cam toate „pistele” din Cluj făcute până acum de Primărie sunt inadecvate după cel puțin două, trei criterii (lățime, continuitate micro și macro, directitudine / utilitate ca itinerar, declivități, racorduri la diferențe de nivel, marcare și semnalizare) și multe decât  să fie așa cum sunt, mai bine nu ar fi deloc. Unele nu numai că nu ajută, dar sunt chiar antibiciclistice, fiind incomode și / sau periculoase, dar cu obligativitate legală de a le utiliza. În stilul acesta compromit ideea de pistă de biciclete și acolo unde sunt pe trotuar, luând din puținul care le mai rămăsese pietonilor, de fapt încurajează traficul auto împingând bicicliștii pe trotuar.

Reporter: Unde considerați că se află cea mai periculoasă pistă?

Radu Mititean: Printre cele mai periculoase piste se numără cea de pe str. Uzinei Electrice, cea din P-ța A.Iancu vizavi de Teatrul Național, cea de pe str. A.Iancu între intersecția cu str. Republicii și cea cu str. Universitatii, cea de pe bd.1 Decemnbrie 1918 între giratoriul din capăt dr Grigorescu și str. Bucium în special porțiunea dintre ștrandul SUN și giratoriul de la CORA.

Reporter: Se pare că proiectul pistelor a fost făcut, după care se caută soluții pentru îmbunătățirea acestuia. Ce credeți că ar trebui îmbunătățit? Care sunt prioritățile?

Radu Mititean: La actualele piste și la noile piste preconizate lista e mult prea lungă referitor la ce modificări ar trebui făcute, pentru că sunt prost făcute din foarte multe puncte de vedere și tot sistemul ar trebui profund reformat. De altfel nu a existat și nu există niciun proiect coerent strategic pe termen lung, nici principii, liste de priorităti, soluții agreate, totul a fost și este o serie de penibile improvizații ad-hoc încropite de neprofesioniști și avizate ilegal de poliția rutieră (daca chiar le-a avizat așa cum cere legea), totul e făcut în grabă și cu sistematică încălcare a legislației de transparență decizională. Așa cum sunt ele acum, multe din piste fac mai mult rău decât bine bicicliștilor și unele ar trebui cert desființate sau modificate substanțial, la altele măcar în prima fază să li se abolească caracterul de obligativitate a utilizării de către bicicliști prin înlăturarea indicatoarelor de „pistă de biciclete”.

Subiectul e vast, pentru că nu a fost pas făcut de primărie în domeniu să nu fie plin de erori și să nu necesite critici.

Începând cu data de 12 august, regulamentul cu privire la Bike Sharing se află în dezbatere publică urmând să fie aprobat de Consiliul local în perioada următoare.

Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 a debutat în 2011 şi de atunci a trecut prin tot felul de amânări şi modificări. Acesta presupunea amenajarea a 50 de stații self-service pe raza muncipiului Cluj-Napoca, respectiv în comunele Florești și Apahida, de unde orice clujean să poată împrumuta, în mod gratuit, timp de o oră, o bicicletă din cele 540 puse la dispoziție de municipalitate.


Publicitate

Postaţi un comentariu