Proiectul hidrocentralei Tarniţa moare înainte de a se naşte

Moşit de chiar peste 30 de ani, proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e pe cale să-şi dea duhul, după ce Ministerul Energiei a lăsat să se înţeleagă că vrea să renunţe la el şi să construiască în schimb şi în timp, mai multe hidrocentrale, dar mai mici. Motivul? Ineficienţa unei asemenea hidrocentrale.

Preşedintele Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, spunea zilele trecute că Ministerul Energiei a fost anunţat încă din 2006 că proiectul hidrocentralei de la Tarniţa nu este fezabil: “’În anul 2006 a fost făcut un studiu de fezabilitate de către un consorţiu din Marea Britanie, iar concluziile respectivului studiu au fost că nu este fezabil proiectul Tarniţa. Acest lucru a fost constatat apoi şi în timpul insolvenţei Hidroelectrica”.

Declaraţia preşedintelui Hidroelectrica vine după ce, tot zilele trecute, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, spunea că se analizează posibilitatea construirii mai multor hidrocentrale cu acumulare prin pompaj mai mici, pe tot teritoriul ţării, în locul proiectului Tarniţa, estimat la un miliard de euro, adăugând că rezultatele proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti sunt zero, deşi pentru acesta s-ar fi cheltuit până acum trei milioane de euro.

În replica, directorul Hidro Tarniţa, Ion Badea, ne-a declarat că, după părerea sa, proiectul va fi continuat: “Dacă aş şti că s-ar opri, eu, ca director, n-aş mai fi aici. Nu ştiu dacă a fost neapărat o declaraţie a ministrului; din câte înţeleg, au fost nişte răspunsuri care au fost date la comisia parlamentară. Din câte ştiu, sunt nişte legi aflate în discuţiile comisiilor şi una dintre ele se referă chiar la activitatea aceasta de acumulare prin pompaj. Eu nu l-am auzit pe dl ministru, dar e posibil să le fi făcut. Dar ele sunt făcute într-un fel anume şi sunt scoase din context. Domnia sa se pare că a afirmat că e un proiect mult prea mare ca valoare şi dimensiuni şi că se analizează dacă este sau nu este eficient, iar în cazul în care se consideră că nu este, se pot face mai multe hidrocentrale. Dar acolo e o locaţie care îndeplineşte toate condiţiile pentru a creşte randamaentul centralei; acesta este motivul pentru care mai mult ca sigur că în zona respective se va construi o astfel de hidrocentrală. Noi suntem într-o procedură de privatizare, o continuăm. Până una-alta, nouă nu ne-a spus nimeni că nu se mai face proiectul”.

El a mai spus că nici valoarea hidrocentralei n-ar fi aşa de mare cum s-a vehiculat şi că, după costurile de acum, nu cele din 2008, costul acesteia s-ar situa sub un milliard de euro. Badea a mai spus că în prezent se continua negocieriele cu investitori chinezi: “S-ar putea ca valoarea să fie de sub un milliard, evaluarea s-a făcut la costuri din 2008. Facem o analiză în acest sens. Acum, am terminat fazele de discuţii neangajante cu cei doi investitori chinezi care au rămas în procedură şi urmează să facem o convenţie în cee ace priveşte aceste teme, după care se trece la elaborarea caietului de sarcini, după ce Guvernul va aproba tot ceea ce ar trebui să cuprindă. Ar trebui să trecem în faza ofertelor angajante”.

Ion Badea a mai spus că nu ştie la cât se ridică până acum cheltuielile totale cu proiectul, dar că din 2013 s-ar fi cheltuit circa 1, 5 milioane de euro: “Mi-e greu să estimez exact la cât se ridică cheltuielile, fiindcă a fost o sumă de cheltuieli făcute pe vremea când proiectul a fost al Hidroelectricii. De când s-a înfiinţat Hidro Tarniţa, în 2013, capiaalul social a fost de aproximativ două milioane de euro şi care nu s-au cheltuit toţi”.

Şi primarul comunei Râşca, pe teritoriul căreia urma să fie construită hidrocentrala, spune că ar fi un lucru foarte rău dacă s-ar renunţa la proiect, mai ales că, din datele sale, investiţia ar fi fost amortizată în câţiva ani.

“Se renunţă la un proiect care ar crea, totuşi, 3.000-4.000de locuri de muncă pe o perioadă de 6-8 ani. Vă daţi seama, că toată zona ar beneficia, mai ales comunele de pe aici, Râşca, Mărişel, Căpuşu, Măguri Răcătău, Gilăul. La atâtea locuri de muncă, inclusiv din Cluj ar veni. O investiţie foarte mare, benefică pentru toate zonele. Ar fi foarte rău dacă s-ar renunţa. Totuşi, proiectul e rentabil, am înţeles că în câţiva ani chiar s-ar recupera investiţia şi pentru sistemul energetic ar fi un echilibru şi chiar era nevoie să se construiască această hidrocentrală. S-ar dezvolta şi turismul, toată zona ar beneficia. Au fost aici delegaţiii din mai mule părţi. Sper că nu e bătută în cuie decizia de renunţare, că se va reveni. Locaţia este bună. Şi vă daţi seama că de atâţia ani, de când ştiu eu doar –de 10 ani- s-au obţinut toate avizele, toate hârtiile, toate documentaţiile, certificatele de urbanism, studii, tot s-a făcut. Zona chiar corespunde, nu afectează populaţia, nu afectează gospodării, e o locaţie foarte bună. Se spune că din 30 de locaţii, aceasta ar fi fost cea mai rentabilă şi mai bună. 90 % din terenul unde s-ar construi e păşune, care e a primăriei. Am înţeles că s-au făcut documentaţii pentru titluri de proprietate, despăgubiri, se tot munceşte de atâţia ani. E păcat. Vedeţi că şi noi, comunele din zona de munte, ne depopulăm, locuri de muncă nimic. Am pus umărul să ajut la proiect, am dat hotărâri de consiliu local, am făcut şedinţe publice… Poate se vor întoarce şi va fi bine. Am înţeles că la un moment dat era la un pas să se înceapă lucrarea. E păcat, e o lucrare care ar ajuta ca suprafaţă un sfert din Cluj şi oraşul”, ne-a spus primarul Ioan Morar.

Bani, apă şi energie cu nemiluita

Investiţia la hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti este evaluatã la aproximativ 1, 3 miliarde de euro. Hidrocentrala a fost proiectatã pentru o capacitate instalată de 1.000 MW. Lacul de acumulare urma să aibă un volum de 10 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 40 de hectare.

Istoric

*În perioada 1975-1985 s-au făcut primele analize pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj şi au fost reţinute 17 locaţii favorabile construcţiei

*În perioada 1985-1988, pe baza considerentelor tehnico-economice, s-au concretizat opțiunile spre bazinul Someşului Cald, unde lacul de acumulare Tarnița putea îndeplini rolul de rezervor inferior, locaţia fiind considerată drept cea mai favorabilă din punct de vedere geologic şi hidrologic

*Între 1988 și 1994 au fost solicitate și analizate cererile de ofertă pentru echipamentul energetic principal al CHEAP Tarnița-Lăpuşteşti primite de la competitori de talie internaţională în domeniu precum Ansaldo GIE (Italia), Toshiba (Japonia), Alsthom-Neyrpic (Franța), Hitachi (Japonia), Mitsubishi (Japonia)

*În 1994, ISPH a elaborat Studiul de Fezabilitate pentru CHEAP Tarnița –Lăpuşteşti.

*În 1999-2000, institutul de specialitate Electric Power Development Co. (EPDC) Japonia a realizat, în baza unui grant acordat de guvernul japonez, un nou studiu

*În anul 2007, Consultantul IPA/ Verbund/ Poyry a realizat un studiu de fezabilitate în cadrul programului SEEREM al Băncii Mondiale din 2005, finanţat de BIRD. Analiza se bazează pe soluţiile anterioare și schema de amenajare propuse de ISPH și EPDC, cu mici modificări utile realizării obiectivului

*În anul 2008, ISPH a actualizat studiul de fezabilitate, conform prevederilor HG 28/2008 (privind conţinutul studiilor de fezabilitate pentru proiecte finanţate din fonduri publice).

*În martie 2009, Guvernul Romaniei a aprobat un Memorandum privind realizarea obiectivului de investiţii Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuşteşti

*În august 2009, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, anunţa că a eliberat certificatul de urbanism pentru Centrala Hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti

*În august 2010, a fost angajat un consultant (consorţiu) în vederea pregătirii procesului de atragere a investitorilor, avand ca lider Deloitte Consultanţă S.R.L. Din consorţiu au facut parte si Banca Comercială Română si HydroChina ZhongNan, iar subcontractori au fost Muşat & Asociaţii Sparl, Herbert Smith, Knight Piesold şi Tempo Advertising. În februarie 2014, contractul încheiat cu acest consorţiu a ajuns la termen şi nu a mai fost prelungit de părţile contractante

*În perioada martie 2013-iulie 2014, Guvernul Romaniei a aprobat mai multe memorandumuri privind realizarea obiectivului de investiţii Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuşteşti, cele mai importante fiind Memorandum-urile din 4 septembrie 2013, 16 octombrie 2013 si 31 iulie 2014

*În aprilie 2013, reprezentanţii firmei China Gezhouba Group Corporation (CGGC) şi prefectul Gheroghe Vuşcan se întâlneau şi anunţau că firma chineză este interesată să investească în hidrocentrală Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi în autostrada Transilvania şi Spitalul Regional de Urgenţă

*În noiembrie 2013 a fost înfiinţată HIDRO TARNIŢA S.A., în scopul implementării proiectului

*În cursul anului 2014, ISPH a actualizat Studiul de Fezabilitate pe care îl elaborase în anul 2008 în ceea ce priveşte obiectivul de investiţii CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti


Publicitate

Postaţi un comentariu