Profil de IT-ist clujean: tânăr și devreme pus pe muncă

transilvaniareporter.us18.list-manage.com

Analiza comparativă realizată de către ARIES Transilvania a avut și o componentă legată de sondarea companiilor de IT din Cluj-Napoca cu privire la profilul angajaților din acest domeniu, provocările industriei, tehnologiile utilizate, gestionarea resurselor umane, dar și previziunile pentru anul 2018. Astfel, potrivit sondajului, din cei aproximativ 20.000 de oameni care lucrează în IT-ul clujean, 60% sunt bărbați, media de vârstă fiind în acest domeniu de 31,5 ani, însă antreprenorii din domeniu trag un semnal de alarmă: tentați de bunăstarea imediată pe care o  oferă un loc de muncă în IT chiar și la nivel junior, mulți studenți renunță la studii și intră direct în câmpul muncii fără a deține cunoștințele necesare pentru eventuale proiecte creative, astfel că managerii de firme nu au decât să lucreze cu oameni cărora le lipsesc așa-numitele „soft skills”.

IT-istul clujean

La nivel național, în cei șase ani de referință, numărul angajaţilor din IT a crescut cu 73%, depășind în 2016 100.000 angajaţi. Acest indicator a fost obținut din datele de bilanț ale companiilor, ca atare nu include și modalitățile de colaborare de tipul PFA sau microîntreprindere. Cele mai multe companii care au apărut în ultimii trei ani sunt companii cu număr mai redus de angajați. În 2016, potrivit studiului ARIES, în cele 1235 de companii de IT din Cluj-Napoca, activa circa 14.000 de angajați, la care se adaugă cei aproximativ 6500 de colaboratori în regim de PFA sau microîntreprinderi. Dintre aceștia, conform datelor furnizate de companii, circa 40% sunt de gen feminin, în timp ce 60% sunt de gen masculin. În privința distribuției pe grupe de vârstă, studiul arată că media de vârstă în IT-ul clujean este de 31,5 ani. De altfel 55% dintre angajați au între 26 și 35 de ani, în timp ce extremele sunt și ele bine reprezentate: 18% au între 18-25 de ani, în timp ce categoria +40 de ani are un procent de 11%.

Potrivit studiului, analiza nivelului de educație relevă faptul că 59% dintre angajații acestui domeniu sunt absolvenți cu licență în IT, însă numai 11% sunt absolvenți cu master sau doctorat în IT.

„Analiza nivelului de educație al angajaților din IT care desfășoară o activitate direct productivă ne indică faptul că aproape 60% dintre aceștia sunt absolvenți de IT. 6% au maxim studii liceale, iar 18% sunt fie studenți, fie absolvenți ai altor domenii decât IT. Ponderea masteranzilor e mai mare în rândul companiilor mari, cu peste 250 de angajați (14%), dar și în rândul start-upurilor (de cele mai multe ori, demarate de către absolvenți de master). De asemenea, ponderea angajaților cu studii medii e mai ridicată tot în rândul companiilor medii și mari, cu peste 10 angajați”.

Raportat la numărul total de salariați din prezent, procentul persoanelor nou angajate ca salariat a crescut continuu în ultimii trei ani. În 2017, deși datele au fost culese înainte de finalul anului, ele se înscriu în același trend ascendent, astfel că plusul ar urma să se situeze în jurul cifrei de 20% din totalul anului precedent. În cifre absolute, în 2015 au fost angajați 1800 de oameni, în 2016 circa 2250, iar în 2017, până în prezent au fost angajați 2700 de oameni, estimările arătând că această cifră va ajunge până la finele anului la 3800.

În privința duratei medii de integrare a unui nou angajat, aceasta este potrivit studiului de aproximativ patru luni, în condițiile în care 39% dintre angajați sunt integrați în organizații în maxim trei luni, iar 58% se acomodează cu noul loc de muncă în maximum 6 luni.

„Durata de integrare este mai redusă în cadrul companiilor de consultanță în IT, în cadrul companiilor mici și medii, cu maxim 50 de angajați. De asemenea, integrarea în start-upuri e mult mai rapidă decât în companiile cu vechime. Cea mai mare durată de integrare este menționată de către managerii de HR ai companiilor care produc soft la comandă și de către cei ai companiilor mari, cu peste 50 de angajați. Aici, durata medie de integrare crește cu circa 1-2 luni”.

Aparenta grabă cu care studenții intră pe piața muncii dă mari bătăi de cap specialiștilor în HR din companii, pentru care principala activitate este recrutarea, de cele mai multe ori din „interiorul” altor firme concurente. Lipsa forței de muncă specializată reprezintă, conform studiului ARIES, principala provocare în privința resurselor umane și este menționată de aproape două treimi dintre companiile chestionate. Motivarea angajaților este problema numărul doi pe ordinea de zi pentru 29% dintre companiile clujene, în timp ce stabilitatea pieței muncii, candidații slab pregătiți și salariile prea mari cerute de către aceștia în raport cu competențele lor completează această listă.

 

Noii candidați au o suită de lacune în percepția reprezentanților industriei de IT, „campioana” fiind lipsa abilităților de comunicarea, reclamată de 27% dintre companiile clujene. Urmează cu procente relativ similare lipsa capacității de a lucra în echipă, lipsa de inițiativă, lipsa de cunoștințe de business, lipsa experienței sa lipsa cunoștințelor de project management.

„Toate acestea conturează un tablou în care accentul cade pe lipsa de soft skills, carențe de personalitate și mai puțin de educație sau pregătire. De asemenea, lipsa unei orientări pro-business este considerată o lipsă importantă a noilor generații de IT-iști. Lipsa capacității de comunicare este menționată mai ales de către managerii companiilor de producție de soft la comandă și de editare de alte produse software. Sunt companii de peste 250 de angajați, cu o cifră de afaceri mare, de peste 5 milioane de lei. Acest aspect este firesc, ținând cont de faptul că în aceste companii apare o diversificare mai mare a task-urilor, incluzând componente bine structurate de comunicare internă și externă, spre deosebire de companiile mici, unde aceste componente sunt gestionate de către management”, se mai arată în studiu.

Tabloul familiei IT

La nivel național, 43,2% din firmele de IT funcţionale în 2016 aveau cod CAEN 6201 – soft la comandă. Apoi, ca pondere, se situează companiile de prelucrarea datelor, administrarea paginilor web (cod CAEN 6311), cu o pondere de 16,8% și cele de consultanță în tehnologia informației (cod CAEN 6202), cu o pondere de 15,4% dintre companii . În Cluj -Napoca 63,1% din firmele de IT au cod CAEN 6201, față de Bucure şti, unde sunt doar 37,2% .

Previziuni pentru 2018 și viitor

Antreprenorii de IT din Cluj-Napoca sunt de părere că ultimii 10-15 ani de outsourcing au generat experiență valoroasă pentru angajații din IT-ul clujean și astfel s-a consolidat un nucleu solid, cu expertiză și experiență. Oportunitatea de dezvoltare a antreprenoriatului local în comparație cu alte orașe din România este privită ca un alt punct forte, alături de forța de muncă produsă în mod constant de universitățile clujene și mai ales deschiderea acestor instituții către provocările și cerințele unei piețe interesate tot mai mult să se implice în educarea viitoarelor generații de IT-iști. „IT se vinde mai bine dacă e din Cluj”, spun antreprenorii, iar infrastructura orașului reprezintă un avantaj în competiția cu alte centre din România.

Dar nu este totul roz. „Industriașii” din IT-ul clujean atrag atenția asupra faptului că cererea foarte mare și competiția de pe piața forței de muncă pot crea deficiențe în relații cu clienții. Lipsa consultanților și a middle-managerilor este o altă problemă care a rezultat în primul rând din „setea” cu care IT-iștii renunță la finalizarea studiilor pentru a fi cât mai devreme pe picioarele lor. Universitățile au și ele o problemă: numărul de absolvenți pe ultimul an a rămas relativ constant în condițiile în care cererea de forță de muncă a crescut de la an la an cu procente situate între 9 și 20%.

Există însă loc de creștere: printre oportunitățile IT-ului din Cluj se numără, potrivit studiului ARIE, specializarea mai mare a IT-ului pe anumite direcții și dezvoltarea pe domenii de nișă precum realitatea augmentată, big data sau inteligența artificială. Trecerea de la echipele foarte mari de outsourcing spre echipe de dezvoltare de produs unde resursele sunt foarte atent gestionate, unde este vorba des personal foarte specializat, oameni cu aptitudini înalt creative, mai puțini și mai greu de găsit- un astfel de context ar putea fi doar una dintre șansele de dezvoltare a pieței către realizarea de valoare adăugată.

„Deși nu se situează cifric la nivelul capitalei țării, Cluj-Napoca e cel mai dinamic hub de IT pe o piață aflată și ea în plină expansiune, meritându-și imaginea de oraș al programatorilor. Dincolo de realitatea imediată, comunitatea de business din IT, împreună cu mediul universitar și comunitatea locală trebuie să anticipeze potențialul resurselor pe care sectorul de IT le poate găsi în Cluj-Napoca și să identifice soliții care să permită valorificarea acestui potențial”, concluzionează studiul ARIES.

Postaţi un comentariu