Primul mandat al lui Boc a adus… normalitatea

Parkingul din curtea primăriei a fost primul din Cluj-Napoca. FOTO: Dan Bodea

În 2004 Emil Boc, candiat al Alianţei D.A. (PDL+PNL) câştiga pentru prima dată mandatul de primar al municipiului Cluj-Napoca, după 12 ani de eră Funar. Clujul a fost la acea dată singurul oraş mare din ţară unde Alianţa DA a preluat modelul Bucureştiului şi a venit cu un candidat comun la primărie, adică Emil Boc. După o cursă acerbă în turul doi cu Ioan Rus din partea PSD, Boc câştiga primul său mandat de primar cu peste 79.000 de voturi.

De altfel, după alegerea sa, Boc a afirmat că doreşte să redea Clujului, ocolit de investiţii, statutul de capitală a Ardealului şi adevărat oraş important pe harta României şi Europei şi să îl scape de eticheta naţionalistă pusă de Funar.

Numită la acea vreme şi marea schimbare de la primărie, venirea la putere a PDL şi PNL era însoţită de un orizont foarte larg de aşteptări. Din fericire, unele au fost şi confirmate, chiar dacă destul de multe au rămas la stadiul de speranţe pe termen indefinit. De altfel, dacă e să vorbim doar în materie strict de buget al oraşului, în primii ani de mandat al lui Emil Boc bugetul a crescut de la peste 280 de milioane de lei în 2004 la 990 de milioane de lei în 2008.

Schimbare de atmosferă

Emil Boc a adus o anumită atmosferă mai relaxată, „populară” , atât în relaţia cu cetăţenii, cât şi cu funcţionarii din primărie. Atunci Boc şi echipa sa au ţinut şi faimoasele audienţe maraton, în care primarul primea ore în şir în audienţă clujenii, care doreau să îşi prezinte problemele. De asemenea, respectându-şi sloganul de campanie, „Boc, vecinul tău de bloc”, primarul a putut fi întâlnit constat pe stradă, în cartierele oraşului, în pieţe sau în autobuze. Ba chiar a lansat şi cabina „Spune ce te doare” unde clujenii putea să spună în faţa camerei de filmat problemele cu care se confruntau, iar primarul viziona înregistrările pentru a soluţiona cererile. Primarul proaspăt ales a comunicat foarte bine şi cu presa, în acea vreme, iar informaţiile de interes public de la primărie erau obţinute mai rapid şi uşor.

Chiar dacă a moştenit sute de procese de la fostul primar, Emil Boc a pus punct acestei „mode”.

Şi în Consiliul Local, pentru că PDL şi PNL aveau cele mai multe mandate şi în plus au făcut alianţă şi cu UDMR, lucrurile s-au schimbat radical şi s-a instaurat o stare de normalitate. Cele mai multe din proiectele propuse erau aprobate, ceea ce a permis punerea în mişcare a unor investiţii, mai vechi sau mai noi, doar toate aşteptate de clujeni. Aşa au apărut, de exemplu, primele parkinguri din oraş (cele de pe Moţilor, Piaţa Mihai Viteazu, Piaţa Mărăşti). Totodată după 15 ani de la Revoluţie s-a votat inventarul bunurilor publice, Clujul fiind ultimul oraş mare din ţară care nu avea adoptat acest document foarte important.

Cum s-a schimbat oraşul

Primarul mandat de primar a lui Emil Boc a adus destul de multe noutăţi mult aşteptate în oraş. Pentru că perioada coincidea şi cu boomul imobiliar, „dezgheţul” de la primărie s-a tradus şi printr-o extindere pe orizontală a Clujului, în diferite zone, documentaţiile de urbanism fiind aprobate mai rapid decât până atunci, pentru că s-au simplificat unele proceduri din Regulamentul de Urbanism. Iar constructorii au luat de-a dreptul cu asalt piaţa clujeană. Tot de primul mandat al lui Boc se leagă două asocieri ale municipalităţii pentru mari proiecte imobiliare: Cartierul Lombului şi Cartierul Tineretului. Autoritatea locală se asocia cu investitori privaţi, aducând în joc terenuri de sute de hectare din proprietatea municipalităţii pe care acei investitori să ridice noi cartiere ale oraşului. Din păcate fiind vorba despre un parteneriat public privat, birocraţia a durat ceva vreme, între timp a venit şi criza imobiliară, aşa că cele două mari proiecte imobiliare au eşuat. La fel s-a întâmplat şi cu asocierea moştenită cu CasaRom, contract reziliat în 2005.

De asemenea, atunci a fost început şi primul proiect mai de anvergură de reparare şi asfaltare a străzilor, celebra asfaltare a 288 de străzi din oraş, un proiect de peste 50 de milioane de euro pe o durată de opt ani.

În acea perioadă începe şi vânzarea spaţiilor comerciale deţinute de primărie şi care până atunci fuseseră închiriate diferitelor firme, vânzare care a stârnit numeroase dispute în Consiliul Local timp de aproape 2 ani.

Boc inaugurează în acest interval şi primăriile de cartier, prima fiind deschisă în 2005 în cel mai mare cartier al oraşului, Mănăştur. Sunt organizate foarte multe licitaţii, unele pe domenii care până atunci erau monopolizate: salubritate stradală şi curăţenie, deszăpeziri, întreţinerea spaţiilor verzi şi nu numai.

Se renunţă la contractul cu firma care se ocupa de parcări şi se crează un serviciu public în primărie dedicat acestui domeniu. De asemenea, pieţele agroalimentare sunt preluate în administrare de municipalitate. Se alocă fonduri importante şi pentru modernizarea liniei de tramvai a cărei termen de valabilitate expira, dar şi pentru cumpărarea de autobuze şi troleibuze, chiar dacă nu noi. S-a modernizat şi fântâna din Piaţa Avram Iancu şi după 15 ani s-a redeschis fântâna din parcul Central. După o pauză de 10 ani a fost redeschis în 2005 şi patinoarul din Gheorgheni.

Iar celebrele „gropi istorice” din Piaţa Unirii, au fost în sfârşit acoperite şi apoi a fost amenajat actualul sit cu vestigii care există şi în prezent în piaţa centrală a oraşului. S-a făcut şi primul studiu mai serios de circulaţie care aborda pentru prima dată implementarea unei unde verzi. Totodată în 2005 se aprobă un regulament care permite ridicarea maşinilor parcate neregulamentar.

Conex cu suflul nou care a cuprins oraşul, în 2007 s-au inaugurat şi cele două malluri ale Clujului, Polus Center şi Iulius Mall. De fapt în acei ani la Cluj au venit rând pe rând marile lanţuri de magazine: Profi, Selgros, Cora, Billa, Kaufland. În primul mandat al primarului se contractează şi primul credit municipal în valoare de 150 de milioane de lei. Banii sunt dedicaţi între altele asfaltărilor, construirii de locuinţe sociale în zona Oser, chiar dacă proiectul începe mai târziu, modernizării transportului în comun.

Din 2006 zona centrală începe să îşi schimbe faţă odată cu proiectul care va fi inagurat câţiiva ani mai târziu, de pietonalizare a Bulevardului Eroilor şi a Pieţei Unirii.

La început alianţa Emil Boc la primărie, Marius Nicoară la Consiliul Judeţean a funcţionat destul de bine şi acest lucru s-a văzut şi la venirea mai multor investitor în zonă, inclusiv celebra Nokia, a cărei venire şi-au atribuit-o electoral atât Boc cât şi Nicoară. De altfel, acea perioadă a fost una de ascensiune a lui Emil Boc şi la nivel naţional în plan politic, pentru că atunci acesta a preluat şefia PDL după alegerea lui Traian Băsescu ca preşedinte.


Publicitate

Postaţi un comentariu