Ponta şi Antonescu se acuză de minciună. Cât mai ține USL?

Doi lideri îmbufnați/ Foto: Dan Bodea

Atacuri fără precent între liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, după scandalul iscat de votarea legilor privind super-imunitatea, dar şi de legea aministiei. Cei doi s-au acuzat reciproc de minciună.

„Nu știu dacă sunt adevărate (stenogramele apărute în presă — n.r.). Dacă sunt adevărate, atunci domnul Antonescu și-a mințit colegii. Dar nu ar fi prima dată când domnul Antonescu își minte colegii. Ne-am obișnuit. De multe ori le spune colegilor altceva, s-a mai întâmplat și cu alte situații”, a precizat Victor Ponta. “Să știți că oamenii se așteaptă de la PSD și de la aliații noștri — UNPR, PC și poate o da Dumnezeu și de la PNL. Dar de la noi le așteaptă și noi avem datoria să ne ocupăm de ce vor oamenii”, a continuat acesta.

„Domnul Ponta își ia îndrăzneala astăzi să mă facă mincinos, lucru pe care nu i-l permit nici domniei sale, nu i l-am permis nici lui Traian Băsescu și nu-l pot permite nimănui. Domnul Ponta vorbește azi despre o decizie luată în USL privitoare al susținerea Legii amnistiei. Nu-i adevărat. Dacă o asemenea decizie politică s-ar fi luat, atunci nu ne putem explica nici avizul negativ al ministrului Justiției pe proiectul amnistiei, și nici declarația de la Johannesburg a primului ministru prin care se declară împotriva acestei legi”, a replicat liderul PNL, Crin Antonescu.

Acesta a precizat că PNL nu are intenția de a bloca activitatea Guvernului, Antonescu adăugând că mai are încredere „extrem de puțină spre deloc” în premierul Victor Ponta.

„Eu am discutat în acea ședință (a Biroului Politic Național al PNL — n.r) nu despre posibilitatea ca noi să ieșim de la guvernare, să denunțăm un contract public, electoral, politic, ci despre posibilitatea care ne este vehiculată din ce în ce mai intens, aproape căpătând formă de amenințare, că se pot construi alte majorități în jurul PSD, că printr-un traseism politic de anvergura pe care o cunoașteți se poate (…) mistifica, practic, rezultatul alegerilor, ipoteză pentru care trebuie să fim pregătiți, ipoteză pentru care un partid serios trebuie să fie pregătit și la care trebuie să aibă răspunsuri, dar nu avem în niciun fel nici intenția de a bloca Guvernul, nici intenția de a părăsi Guvernul”, a declarat Crin Antonescu.  „Asta înseamnă că va fi foarte greu să mergem mai departe, dar asta înseamnă, în același timp, că nu ne dăm bătuți. Nu pot să rup o alianță, nu pot să dărâm un proiect pentru că nu mai am încredere într-un om”, a arătat Antonescu.

Cât mai rezistă USL

„În acest moment putem spune că ruperea USL se vede deja la orizont. După părerea mea, au intrat în logica ruperii alianţei, aşteptă doar momentul cel mai potrivit pentru ambele părţi. Cam cât timp s-au curtat cam atâta vor sta împreună. Este ca într-un cuplu, dacă urmează divorţul şi partajul, fiecare vrea să iasă bine şi pentru el şi pentru copii, adică electorat. Cel mai probabil că aşteptă bugetele şi mai au câteva legi de trecut fiecare, adică interese punctuale. Noi am putut observa că neînţelegerule dintre ei au început în februarie anul acesta când Victor Ponta a spus că viitorul candidat la prezidenţiale va fi cel mai bine plasat în sondaje, asta după ce-n alegeri Antonescu a fost prezentat ca şi candidat unic. Dar din septembrie încoace nu se înţeleg pe decizii deci au divergenţe de fond. Trebuie precizat faptul că despărţirea PSD de PNL este o chestiune raţională, o chestiune de calcul nu ceva emoţional, ei au în proiect despărţirea şi caută motivarea ei!” spune Ioan Hosu, analist politic.

„Sincer, noi am crezut în alianţa asta, nu ne place ce se întâmplă! Nu este comod pentru noi, cei din teritoriu, să vedem că nu se înţeleg. Le-aş recomanda să-şi tranşeze neînţelegerile în spatele uşilor închise şi să nu mai vedem discuţiile acestea în public!”, a declarat Horia Uioreanu, preşedinte PNL Cluj.

„Eu nu am asistat la acele discuţii între cei doi lideri deci nu pot să comentez. Sigur, situaţia nu este una plăcută, dar sper că se va rezolva în timp, într-un fel sau altul. Ce pot spune este că noi, aici la nivel local, discutăm chestiuni mai pragmatice şi cel puţin până acum am colaborat foarte bine. Nu ştiu dacă discuţiile de acum vor afecta într-un anume fel alianţa USL, orice este posibil”, a declarat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan.

„Toţi mint şi singurul lor interes acum este ca USL să nu se rupă din cauza lui ci a celuilalt. Niciunul nu vrea să facă primul pas ca să nu fie sancţionat de electoratul care i-a vrut împreună! De data acesta au văzut reacţiile din străinătate şi s-au speriat, au dat înapoi, dar după ce fuseseră de acord în privat, iar acum găsesc formula să scape aruncând vina, fiecare pe celălat!” a precizat Daniel Buda, preşedinte PDL Cluj.

Cum se pot detecta minciunile politicienilor

Politicienii nu sunt întotdeauna neprihăniţi. Mai mulţi studenţi cehi şi slovaci au decis deci să se angajeze într-o muncă de verificare a faptelor şi să prezinte rezultatele presei profesioniste. Iar Site-ul lor, Demagog.cz, a primit de curând un premiu de jurnalism la Praga, scrie presseurop.eu.

Anul trecut, în toiul prezidenţialelor din Cehia, candidatul Miloš Zeman a trebuit să explice provenienţa fondurilor cu care îşi finanţa campania. În mass-media se specula cum că aceasta ar fi fost finanţată de compania petrolieră rusă Lukoil. „Ce pot să vă spun”, a afirmat Zeman la TV, “este că Lukoil a publicat un comunicat oficial în care declară că nu ne-a dat niciodată bani, direct sau indirect”.  Pe moment, deşi moderatorul emisiunii nu a auzit de acest comunicat, dar nu putea fi sigur că nu există. Deci, pe scurt, apărarea lui Zeman a trecut.

În acelaşi timp, la Brno, un grup de studenţi urmărea emisiunea la televizor. Imediat după ce au primit o transcriere, unul dintre membrii echipei a identificat afirmaţiile factuale care pot fi verificate şi controlate din surse accesibile publicului. Existenţa unui comunicat din partea companiei Lukoil făcea desigur parte dintre acestea. Dar afirmaţia lui Miloš Zeman nu a trecut testul. Studenţii din Brno i-au pus eticheta „minciună”, cea mai proastă „notă” pe care puteau să o dea.

Text de Ruxandra Hurezean și Claudia Romitan


Publicitate

Postaţi un comentariu