Peter Gross: „Dacă eliminăm presa liberă și profesionistă, întregul edificiu al democrației se năruie”

Profesorul Peter Gross predă la Universitatea din Tennessee, Școala de Jurnalism și Media Electronică, unde a fost director (2006-2016). A primit titlul de doctor în mass media și comunicare internațională de la Universitatea din Iowa. S-a  născut la  Timișoara și a plecat din țară la începutul anilor 1960. „După eliberarea României de comunism” spune domnia sa, „am avut plăcerea imensă să mă întorc în țara mea de naștere și privilegiul de a încerca să contribui în felul meu foarte modest la jurnalismului românesc și dezvoltarea educației în acest domeniu.”

I-am solicitat o discuție despre cum arată presa astăzi, ce s-a întâmplat cu ea, ce riscuri noi au apărut și ce e de făcut. „În S.U.A.”,mi-a răspuns, „credibilitatea mass-media este în scădere de aproape 30 de ani și mass-media din alte țări au avut întotdeauna credibilitate limitată. Funcția principală a mass-media tradiționale de astăzi este, de fapt, să-și recâștige credibilitatea. Democrația este în mare pericol atunci când publicul nu are nici o modalitate sigură de a se informa cu privire la problemele zilei.”

De asemenea, profesorul Gross atrage atenția asupra faptului că în presa națională se poate strecura manipularea și propaganda și pentru că jurnaliștii dar și publicul, s-au îndepărtat de știrile locale, de viața comunităților mici, informația se produce mai mult la centru, iar distanța între centrul politic și realitatea periferică favorizează manipularea.

– Domnule profesor Peter Gross, ce înseamnă să fii jurnalist cu adevărat, cum trebuie să arate presa profesionistă, în viziunea dumneavoastră?

Un jurnalist este un reporter și observator, nimic mai mult; un om care colectează informații de importanță pentru cetățenii care au nevoie să știe ce se întâmplă în comunitatea lor locală, națională, și mondială. Aceasta înseamnă a avea și a respecta un set de standarde care fac profesia să fie obiectivă, așa cum este omenește posibil. Aceste standarde încep și se termină cu informații corecte și complete obținute din surse fiabile, care sunt în mod continuu re-evaluate.

În mod natural, munca presupune, de asemenea, să explice aceste informații într-un context mai larg și de a face acest lucru într-un mod echilibrat, echitabil și lipsit de prejudecăți. Astăzi, în România, cât și în SUA, formatorii de opinie, editorialiștii și alți autori au atins o anumită preponderență și sunt confundati cu jurnaliștii. Din păcate, ei contribuie la confuzie, ignoranță, și știri false.

-Trecerea de la presa clasică la cea electronică a însemnat o revoluție pe care poate n-am digerat-o cu totul. Încă ne poticnim în a gestiona fenomenul. Ce vulnerabilități aduce cu ea presa electronică? Este mai fragilă, mai ușor de compromis? 

După cum ați subliniat, efectele și importanța mass-media electronice nu sunt încă pe deplin înțelese. Ceea ce știm este că oferă fiecărui individ posibilitatea să se joacr de-a jurnalistul, să-și exprime punctele de vedere, să comunice informații și știri fără respectarea standardelor jurnalistice. Aceasta este principala problemă cu mass-media electronice, care cuprinde o varietate de platforme.

Presa tradițională a jucat rolul de Gatekeeper, adică decide pe baza valorilor de știri adoptate în societățile democratice ce ar trebui și nu ar trebui să fie raportate și, în conformitate cu standardele jurnalistice, modul în care ar trebui să fie făcut, și când spun asta, eu mă gândesc în special la standardele care obișnuiau să fie operative în jurnalismul american. Azi, mass-media electronice nu joacă rolul de Gatekeeper și cei care se joacă de-a jurnaliștii nici nu respectă standarde. Ei nu trebuie să facă acest lucru, deoarece nu au responsabilități profesionale și nimeni nu supraveghează activitatea lor; acest lucru este valabil mai ales în social media. Asta face posibil tot felul de manipulări informaționale, de la simpla manipulare politică la războiul de informații realizat azi de Rusia.

– Avem de-a face cu adevărate ravagii pe care le fac știrile false, fake news-urile, în situația în care mijloacele electronice pot distribui informația cu ușurință și rapiditate în toate colțurile lumii. Cum putem separa apele? Cum alegem, cum poate discerne un cititor între o știre falsă de una reală? 

Exact, bine spus. Este dificil, dacă nu chiar imposibil, să separăm știri false de jurnalismul de bună credință. Dezinformarea, manipularea,  propaganda și farsele au fost întotdeauna o parte a comunicării de masă. Așa-zisa descoperire că există știri false în timpul alegerilor în SUA și în alte țări, sau în acțiunile internaționale ale Rusiei, este o descoperire falsă. Știrile false sunt pur și simplu mai abundente astăzi și mai pronunțate acum când mass-media tradiționale nu mai sunt cele mai importante mijloace de comunicare în masă, și vorbesc aici despre mass media americană ale căror standarde sunt acum sub semnul întrebării. Știu foarte bine că mass-media tradiționale din alte țări nu au respectat standardele jurnalistice niciodată și au contribuit în mod continuu la un sau alt tip de știri false.

Publicul nu este destul de educat pentru a discerne ceea ce este o veste reală sau falsă, în primul rând pentru că atât de multe știri sunt undeva între real si fals, din cauza „perspectivelor” aduse la raportarea și prezentarea știrii. Mulți membri ai audienței nu sunt preocupați  să facă distincția între știrile reale și false; ei se concentrează doar asupra a ceea ce se potrivește prejudecățile lor. Problema nu poate fi rezolvată cu ușurință. Mass-media tradiționale, cele care operează cu standarde profesionale reale, trebuie să fie încă o dată bulevardul principal pentru știri și informații și, de asemenea, avem nevoie să educăm publicul în ceea ce privește nevoile informaționale ale democrației și să explicăm ce fel de jurnalism servește acestor nevoi.â

– Ce îi învățati pe studenții dumneavoastră în această privință?

Noi îi  învățăm standardele jurnalistice tradiționale; îi învățăm că, în cazul în care nu respectă aceste standarde, ei sunt pe muchie de cuțit, între jurnalism bun și dezinformare, manipulare și propagandă.

– Credibilitatea presei are de suferit sau se întărește sub asaltul dezinformării venit din zonele neprofesionalismului? Dacă publicul nu mai are încredere în nimeni, dacă îi suspectează de minciună pe toți furnizorii de informație, care mai este rolul presei?

Este logic să se presupună că dezinformarea și manipularea, provenind din social media și alte mijloace electronice, va consolida credibilitatea mass-mediei tradiționale. Dar credibilitatea mass-mediei tradiționale a suferit chiar înainte de apariția noilor media. Prin urmare, cei care recunosc că social media și rețelele sociale  nu sunt bune furnizoare de știri nu vor reveni în mod automat la mass-media tradiționale.

În S.U.A., credibilitatea mass-media a fost în scădere de aproape 30 de ani și mass-media din alte țări au avut întotdeauna credibilitate limitată. Funcția principală a mass-media tradiționale de astăzi este, de fapt, să-și recâștige credibilitatea. Democrația este în mare pericol atunci când publicul nu are nicio modalitate sigură de a se informa cu privire la problemele zilei.

 Organizațiile profesionale de jurnalism au nevoie să stabilească standarde la care toți jurnaliștii sunt ținuți în permanență și unul dintre aceste standarde trebuie să abordeze necesitatea jurnaliștilor de a opri raportarea din perspective personale, politice sau ideologice.

Proprietarii de media, de asemenea, trebuie să înțeleagă că ei dețin un tip foarte special de afacere, una care are doar un singur scop: responsabilitate socială. Numai în cazul în care acceptă acest fapt, poate organizația profesională să aibă importanță și să fie responsabilă pentru calitatea jurnalismului practicat.

-România ar trebui să aibă o grijă mai mare, sunt românii mai vulnerabili la derapajele democrației și ale presei?

Ca o generalizare, sistemul de învățământ din Europa de Est nu a reușit să predea lecțiile învățate în perioada comunistă. Mulți oameni tineri sunt dornici de democrație, dar nu înțeleg că acest lucru se referă pur și simplu la procesele prin care funcționează o societate și că valorile liberale sunt cele care despart „democrația” rusă de democrația americană, de exemplu. Prea mulți tineri sunt naivi – în parte, acest lucru are de a face cu tinerețea – dar așa sunt și atât de mulți din generația mai în vârstă.

Cred că istoria a demonstrat că nimeni nu este imun la demagogie. Elitele sistemului educațional și cultural trebuie să educe cetățenii cu o înțelegere clară a democrației și relația sa cu liberalismul, și numeroasele pericole pe care le aduce illiberalismul. Este clar că majoritatea liderilor politici de azi nu vor face acest lucru.

-Cum vedeți viitorul presei și care pot fi pericolele care o așteaptă? Dar cititorul de presă? Cum arata un scenariu optimist? Dar cel pesimist? 

În scenariul pesimist, mass-media tradiționale care și-au pierdut credibilitatea continuă să existe, iar social media și platformele media bazate pe Internet, care au puțin de a face cu jurnalismul de bună credință, vor continua să conducă lumea informațională. Cel mai optimist scenariu este ca mass-media tradiționale să re-adopte standardele profesionale și să recâștige credibilitatea și încrederea.

În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, populiștii de pe stânga și dreapta și alți demagogii vor avea cele mai mari șanse de a cuceri țările lor; și, conducători ambițioși, expansioniști vor provoca o serie de conflicte internaționale, unele foarte sângeroase. Democrația liberală a fost stabilită prin crearea sferei publice, care, la rândul său, nu ar putea funcționa în mod optim fără existența sistemelor de mass-media libere și profesionale.

Dacă eliminăm mass-media libere și profesionale, întregul edificiu al democrației liberale se năruie. Asta ar fi o întoarcere la vârstele întunecate și cu siguranță, o tragedie pentru noi toți.


Publicitate

Postaţi un comentariu