Parcul Etnografic va deveni grădina de vară a clujenilor

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean

Dacă, în momentul de faţă, clujenii au relativ puţine locuri unde să poată ieşi la iarbă verde, în sânul naturii, în viitorul apropiat ei vor avea la dispoziţie o suprafaţă de câteva zeci de hectare, care va fi amenajată în zona Parcului Etnografic Romulus Vuia şi a Pădurii Hoia. Proiectul este deocamdată într-o fază incipientă, dar unul dintre paşii cei mai importanţi va fi făcut chiar în această lună, când va avea loc concursul internaţional de proiecte şi desemnarea proiectului câştigător prin care vor fi amenajate cele circa 27 de hectare suplimentare care vor fi ataşate într-un fel Parcului Etnografic.

Mâncare tradiţională în locul micilor proprii

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a declarat pentru Transilvania Reporter, că în spaţiul amenajat, care va avea 27 de hectare, vor fi derulate foarte multe activităţi, dar că, foarte probabil, focul deschis va fi interzis.

„Concurs de arhitectură este în derulare, termenul de predare a lucrărilor pentru concurs e 19 aprilie. E un concurs de soluţii pentru extinderea Parcului Etnografic până la str Nicolae Pătraşcu, cu zona de păşune dintre Aleea Muzeului Etnografic şi str Nicolae Pătraşcu. Pentru zona neîmpădurită sunt prevăzute în tema de proiectare un centru administrativ, un centru pentru promovarea moştenirii satului românesc, deci un fel de pavilion expoziţional, şi un fel de sat de vacanţă, care este de fapt un ansamblu de construcţii realizate în manieră tradiţională, dar care sunt destinate practic publicului larg şi turiştilor, vizitatorilor, ca să poată trăi o experienţă plăcută în natură şi să desfăşoare sau să participe la diferite activităţi, inclusiv concerte. Va mai fi realizată o scenă în aer liber şi, de asemenea, o parcare în apropiere de Tăietura Turcului. În pădure vor fi amenajate trasee pentru plimbare, cros, ciclism, fără a afecta în nici un fel natura pădurea. Nu am prevăzut un spaţiu în care cetăţeanul să vină să facă el foc, însă va exista cafetăria, va exista posibilitatea de a achiziţiona preparate culinare tradiţionale, vor exista utilităţi, toaletă, apă etc. Vor exista bănci, vizitatorii vor putea să stea pe iarbă, vor putea să fie mii de oameni, inclusiv în pădure. Dar, concursul de soluţii este în derulare şi nu ştim exact ce va fi”, spune Tudor Sălăgean.

Pentru protecţia amenajărilor şi pentru a-i putea ţine sub control pe vizitatorii care n-au respect faţă de natură şi faţă de bunurile comunităţii, Tudor Sălăgean se gândeşte ca viitoarea amenajare să fie îngrădită,  iar accesul să se facă sub control, chiar dacă nu se va percepe o taxă de intrare: „Marea noastră problemă în această zonă este legată de gunoaie, se aruncă foarte multe gunoaie, nu reuşim să facem faţă cu adunarea lor, în pofida faptului că există multe asociaţii, voluntari, care vin şi încearcă să ajute. Sunt oameni care vin să facă ture cu maşinile de teren în pădure, care vin tot cu maşinile să-şi plimbe câinii, care vin la picnic neautorizat. Cred că este necesar, pentru protecţia pădurii şi a investiţiiilor care vor fi realizate, ca accesul să fie controlat în zonă, adică va trebui să limităm cumva accesul tuturor celor care vin să-şi arunce gunoaiele menajere, diversele obiecte sau resturile de la lucrările de construcţii în această pădure care trebuie cumva păstrată pentru publicul care vrea să se bucure de natură. În cazul în care nu se va găsi o formulă de a controla accesul în acest spaţiu, există riscul ca această investiţie să fie compromisă. Accesul va fi controlat, dar asta nu înseamnă că va fi neapărat pe bază de bilet de intrare. Cred că este foarte important să găsim soluţii pentru a proteja această pădure şi investiţia pe care urmează să o facem. Publicul este aşteptat să vină, noi ne gândim la public când facem investiţia aceasta”.

Trai ca acum sute de ani

Tudor Sălăgean mai spune că e posibil ca în zona care va fi amenajată să fie construite şi case în stil tradiţional, unde doritorii să poată să stea şi să trăiască precum acum câteva sute de ani: „Eu cred că asta lipsea până acum Parcului Etnografic. Din cauza restricţiilor legate de protecţia patrimoniului, posibilităţile de a organiza evenimente şi de a oferi publicului spaţii interactive sunt mai reduse. Dar tocmai aceasta este problema pe care vrem s-o rezolvăm prin această extindere, prin acest proiect care este unul foarte prietenos cu publicul şi noi suntem convinşi că muzeul va avea cel puţin acelaşi succes de public pe care îl are Muzeul din Sibiu sau chiar Muzeul Satului din Bucureşti. Adică, noi ne aşteptăm la o creştere masivă a numărului de vizitatori. Există şi intenţia, dar nu în clădiri de patrimoniu, că nu se poate, de a construi case în manieră tradiţională, unde se va putea chiar locui, nu neapărat înnopta, vom vedea, poate şi asta”.

El a mai spus că, din informaţiile sale, şi USAMV, care are un teren în vecinătate, ar urma să se alăture cumva proiectului, prin amenajarea, în zonă, a unei grădini zoologice cu animale din Transilvania, precum şi a unor clădiri care să semene cu cele ale Parcului Etnografic.

„Cred că şi legislaţia actuală încurajează amenajarea de zone special amenajate pentru astfel de ieşiri şi zone în care publicul să fie şi învăţat sau poate chiar constrâns, dacă e cazul, să păstreze curăţenia. Natura este bunul nostru al tuturor şi cred că e justificat să nu fie permise asemenea activităţi peste tot şi în orice fel de condiţii, adică trebuie să existe un control. Să existe spaţii special amenajate, zone de agrement, zone în care accesul să fie permis, dar oarecum controlat, şi în care o autoritate, o instituţie să-şi asume păstrarea curăţeniei. Publicul din secolul 21 nu ar trebui să mai aibă aceleaşi aşteptări ca publicul din sec 19. Adică, e un alt mod de interacţiune cu natura şi noi cel puţin ne străduim să creăm un spaţiu amenajat de care să se bucure toţi clujenii şi-i aşteptăm pe toţi să vină aici”, Tudor Sălăgean.

„Ar trebui să existe locuri unde oamenii să poată să iasă. Noi şi alte câteva asociaţii le tot propunem celor de la CJ, CL zone unde ar putea să amenajezea stfel de locuri, pentru că nu poţi să mergi la om şi să-i dai în cap, să-i spui că aici să nu faci grătare, că faci mizerie sau nu-i amenajat. Prima dată ar trebui amenajate nişte zone clare, după care, dacă îl prinzi în alt loc, să-l  sancţionezi usturător. Locurile respective să aibă loc de foc, apă, toaletă, băncuţe, iar accesul să fie limitat autovehiculelor, motocicletelor.

De exemplu, Valea Gârboului e un loc al nimănui, se fac drifturi, merg motociclete. O zonă foarte frumoasă ar putea să fie în Hoia. În cadrul proiectului de acolo să fie şi un mic loc unde omul să poată să stea pe pătură, poate că va fi interzis focul, că e zonă de muzeu. Aş propune CL ca şi în partea de Făget, în zona Pater din Mănăştur de la baza Unirea în sus, să se facă amenajări, chiar dacă ar face strângere de fonduri de la oameni ca să amenajeze. Se mai poate amenaja zona Borhanci către satul Gheorgheni. O altă zonă, nu ştiu dacă e a Clujului, în spate la fosta fabrică de cărămidă, în Iris; se poate amenaja foarte frumos, acolo ar putea să fie amenajate şi locuri pentru cei cu ATV-uri, motociclete”, Levente Kertesz, Asociaţia Clujul Pedalează.

Kertesz Levente, președintele Clubului Sportiv „Clujul Pedalează”

„Din păcate, noi, 90 % din populaţie, chiar dacă mai iese afară din ţară, totuşi lasă o mizerie de nedescris oriunde merg, orice fac. Ţine de educaţie. Şi nemţii au educat poporul german prin amenzi, legi foarte stricte. Şi neamţul, dacă vine în România, vă spun că peste o lună e aproape la fel ca noi. Dar în momentul în care omul e ars la buzunar, ştie şi nu mai face. Aici e legislaţia de vină. Generaţia mea ar plăti amenzile, ale fiului meu ar mai plăti puţin, iar nepoţii mei ar zice că, uite, tata nu aruncă pe jos, nici eu nu arunc. Noi nu suntem încă educaţi să fim lăsaţi liberi. Dar nici în occident; la ei sunt foarte stricte legile şi de aceea lumea e civilizată şi educată. O să mă lupt împreună cu Tudor Sălăgean ca viitorul parc să fie îngrădit, nu să limitezi accesul, dar să fie acces pe bază de card, să fie controlat.

Sâmbătă a fost foarte multă mizerie în zona Parcului Etnografic. Au fost cel puţin trei maşini de teren prin pădure, vreo 4-5  motocilişti enduro, toţi cei care au venit şi-au parcat maşinile până sus la liziera pădurii, nu să facă 20 de paşi mişcare, ci s-o tragă până lângă foc. În Valea Gârboului, de exemplu, primăria a amenajat, a pus coşuri de gunoi, nişte băncuţe din lemn, dar din buşteni, groase, şi un an a durat, nici măcar un buştean n-a mai rămas, nicio băncuţă. Au fost tăiate, puse pe foc. Am pus în apă nişte paleţi, am construit un pod, ca să poată să treacă lumea; au scos afară tot din apă şi au pus-o pe foc”, Levente Kertesz, Asociaţia Clujul Pedalează.

Concurs internaţional de soluţii

Pe 20 februarie, CJ Cluj a lansat un concurs internaţional de soluţii, cu premii de 72.000 de lei, pentru amenajarea zonei Parcului etnografic Romulus Vuia şi a Pădurii Hoia.

Prin concursul intitulat „REVITALIZAREA ZONEI PARCULUI ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA – PĂDUREA HOIA”, CJ Cluj îşi propune să valorifice cât mai bine patrimoniul cultural al obiectivului, oferind în schimb premii în valoare de 72.000 de lei.

„Realizat în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu Asociaţia Nordică de Design Urban (NUDA) din Norvegia, organizaţie care a şi elaborat Masterplanul de conţinut al proiectului şi cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România, concursul de arhitectură ale cărui premii totale sunt în cuantum de 72.000 de lei, urmăreşte identificarea celor mai bune idei pentru amenajarea şi extinderea Parcului Etnografic „Romulus Vuia”.

În mod concret, arhitecţii români şi străini interesaţi de acest proiect vor trebui să propună mai multe funcţiuni integrate într-un întreg unitar şi coerent, facilităţi care sunt structurare pe două direcţii principale, respectiv cea de edificare a unui centru administrativ, a unui centru pentru promovarea moştenirii satului românesc şi a unei scene în aer liber, dar şi o extindere a actualului Parc Etnografic înspre pădurea Hoia şi amenajarea zonei, în vederea creşterii potenţialului său turistic şi, în acelaşi timp, a gradului de atractivitate a acestei zone”, se arată într-o informare a CJ Cluj. Potrivit CJ Cluj, marea provocare a concursului este aceea ca parcul în aer liber, care la acest moment este o zonă închisă, cu reguli stricte specifice unui muzeu, să se conecteze în mod armonios cu viitoarea zonă deschisă pe care o va reprezenta actuala păşune şi pădurea Hoia. Pentru implementarea proiectului,  o parte însemnată a Pădurii Hoia, aflată în proprietatea CJ Cluj, va trece în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, astfel încât perimetrul actual al parcului, de 15 hectare, aproape se va tripla, ajungând la o suprafaţă totală de 42 de hectare.


Publicitate

Postaţi un comentariu