Ovidiu Țentea, arheolog: „Zidurile vechiului Cluj ar trebui să stea libere de presiunea construcțiilor contemporane”

Pe strada Fulicea, nr. 23, este vizibilă o porţiune din zidul de incintă al oraşului roman Napoca, singura vizibilă în centrul oraşului modern Cluj-Napoca. Aceasta a fost descoperită o dată cu începerea lucrărilor la construcția unei clădiri de birouri și acoperită parțial de beton, constructorul având autorizație de construcție emisă de Primăria Cluj. Cel care atrage atenția asupra gravității acestei acțiuni este Ovidiu Țentea, arheolog, fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie, actual locuitor al Bucureștiului, dar cunoscător al Clujului, căci a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

În urmă cu câteva zile, arheologul a criticat, printr-o postare pe pagina personală de facebook, neglijența cu care Primăria Cluj oferă autorizații de construcție, mai ales că ar trebui să cunoască caracterul protejat al zonei. „Potrivit unei rețete brevetate, Primăria acordă autorizație de construcție fără condiționările aferente zonelor protejate, adică ilegal!”, scria Ovidiu Țentea în 12 decembrie.

Când un constructor constată, la demararea unor lucrări, potențialul istoric al spațiului pe care își desfășoară activitatea sau descoperă, în urma săpăturilor, obiecte care ar necesita atenția unor specialiști, are obligația de a anunța acest lucru. În cazul de față, după cum arheologul Ovidiu Țentea afirmă, beneficiarul „contractează serviciile pentru cercetare arheologică ‹‹în vederea obținerii descărcării de sarcină arheologică››. Nu face altceva decât să îndeplinească o obligație legală, omisă de funcționari din autorizația de construcție pe care o obținuse, adică să finanțeze cercetarea arheologică și nu descărcarea monumentului!”.

Analiza în cazul Fulicea, 23, a fost făcută de către o echipă de cercetători a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvanei Cluj-Napoca. Aceștia redactează la final un raport pe care îl trimit spre aprobare Comisiei Naționale de Arheologie (CNA) în care susţineau necesitatea punerii în valoare a vestigiilor. De raport este înștiințat și constructorul, dar acesta alege să-l ignore.

„Același beneficiar, odată încheiată cercetarea arheologică de teren, cunoscând concluziile raportului, (…) își începe nestingherit treaba, doar are autorizație de construcție! Acesta aplică ‹‹politica faptului împlinit››, adică distrugerea de monument, faptă care tocmai este pregătită pentru dezincriminare prin birourile puterii actuale! Rezoluția Comisiei Naționale de Arheologie, nr. 100/10.12.2018, în timp ce porneau betoanele, este următoarea: ‹‹CNA aprobă conținutul științific al raportului, ia notă de caracterul excepțional al descoperirii zidului antic și medieval și solicită protejarea și punerea în valoare a vestigiilor. CNA solicită modificarea proiectului (retragerea fața de zidul de incintă descoperit și propunerea unei formule de vizitare viabilă)››”, încheia Ovidiu Țentea.

Primăria Cluj-Napoca nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere referitor la autorizația de construcție oferită. Ne-a explicat, însă, mai multe detalii despre importanța acestui zid și felul în care Primăria știe să pună în valoare vestigiile din oraș, arheologul Ovidiu Țentea.

Ce s-a întâmplat cu zidul roman? 

Porțiunea de incintă a orașului medieval aflată pe strada Fulicea 23 este una dintre cele mai vizibile și frumoase porțiuni de zid din Cluj. Aceasta face parte din incinta orașului medieval, demolată în mare pare odată cu sistematizarea orașului. În urma cercetărilor arheologice preventive a fost descoperită o porțiune semnificativă de zid roman și foarte probabil una dintre porțile orașului Napoca. În acest moment zidul nu este afectat întrucât construcția noii clădiri de birouri este în stadiu incipient și pare să se fi oprit.

Care este valoarea istorică a zidului?

Valoarea particulară a acestei porțiuni de zid constă din mai multe elemente. Zidul este vizbil din spațiul public fiind una dintre puținele situații documentate în care a fost identificată suprapunerea dintre zidul medieval și cel roman. De asemenea, a fost descoperită porțiunea unui turn al unei porți. De asemenea, modul de construire acelor două case care flancau zidul medieval era una aparte, întrucât acestea indicau o secvență particulară din istoria orașului.

Renumele Clujului, de oraș-comoară, s-a datorat, printre altele, și privilegiului pe care acesta îl avea în perioada medievală de a se înconjura cu ziduri şi turnuri. Urmând modelul Vienei, în epoca modernă au fost demolate zone semnificative din incintele medievale, mai ales porțile, pentru a permite crearea unei infrastructuri rutiere corespunzătoare unui trafic mărit considerabil.

Zidurile incintelor Clujului, care se mai păstrează astăzi, ar trebui să stea libere de presiunea construcțiilor contemporane. Acest lucru însemnă ca cel puțin dintr-un moment 0, acestea să nu mai fie agresate de construcțiile moderne.

Zidul medieval al Clujului ar trebui promovat ca obiectiv turistic extrem de important, mai ales datorită faptul că, într-o oarecare măsură, cum este și cazul porțiunii de pe strada Fulicea, acesta suprapune zidul de incintă al orașului roman Napoca. Municipalitatea ar trebui să se inspire, cel puțin, din exemplul Sibiului. Spun „cel puțin” nu atât pentru că Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii și Clujul nu, ci pentru că istoria Clujului este legată de aceea a incintelor amintite, atât în epoca romană, cât și în cea medievală. Are rost să insist aici pe nenumăratele dispute pe tema includerii începând cu anul 1974 în numele orașului a toponimiei antice, Napoca?

Au mai existat cazuri similare în Cluj? 

Nu cunosc să fi existat situații asemănătoare în urma cercetărilor arheologice. În secvența săpată pe Fulicea 23 este foarte probabil să fie o porțiune dintr-una dintre cele patru porți ale orașului roman Napoca. Acest aspect ar trebui tratat cu maximă seriozitate.

Considerați că Primăria Cluj-Napoca nu știe să-și protejeze vestigiile? (Când a fost transformată în pietonală strada din fața Bisericii „Sfântul Mihail”, lucrările au fost întârziate tocmai pentru cercetări arheologice)

Arheologia dă întotdeuna o nouă dimensiune monumentului pe care îl cercetează. Țările civilizate valorifică rezultatele cercetărilor arheologice ca pe o plus-valoare adusă orașului sau monumentelor respective, la noi arheologii sunt considerați o piedică în calea dezvoltării. Cred că sunteți de acord cu mine că autostrăzile nu sunt construite în România din cauza siturilor care îi împiedică (!). În cazul marilor lucrări de infrastructură, la fel ca la lucrarea la care v-ați referit din centru orașului, este vorba de lipsa unei minime planificări, ca să nu mai vorbesc de o strategie de dezvoltare a orașului.  Cât de surprinse trebuie să fie autoritățile orașului de faptul că centrul acestuia suprapune Napoca romană, orașul medieval ș.a.m.d.

Autoritățile statului român, la aproape toate nivelurile sale, nu pot și nu vor să asigure o minimă planificare a investițiilor! În ultimii ani sunt folosite cu mare success mediatic sintagmele „absorbția fondurilor europene” sau „complicarea formalităților achizițiilor publice” pentru a justifica de fapt lipsa strategiilor în domeniul construcțiilor, a planificării urbanistice, ca să nu mai vorbesc de ignorarea cvasitotală a monumentelor istorice și a siturilor arheologice!

Tocmai această lipsă de viziune și de coerență a condus în ultimii ani la exacerbarea artificială a unei imagini apocaliptice a instituirii unui „blocaj al dezvoltării” datorat monumentelor istorice și siturilor arheologice! Rezultatul acestei viziuni a condus la forțarea dezincriminării construcțiilor neavizate!

Se mai poate face ceva în cazul zidului roman? 

Desigur. Proiectul de construcție trebuie să țină seama de acest monument și să fie ajustat potrivit prevederilor legale (încă) în vigoare!

Poate fi trasă la răspundere Primăria Cluj-Napoca pentru distrugerea lui? 

În primul rând, Primăria trebuie să se pună în acord cu organismele Ministerului Culturii care au autoritatea și expertiza în domeniul protejării patrimoniului cultural.

La fel de importantă este realizarea unei strategii coerente de dezvoltare a centrului istoric al orașului. În cazul în care aceasta există, acesta trebuie pusă în acord cu legislația națională și europeană, nu înainte de a se consulta cu principalii deținători de interese (instituții publice de cultură, specialiștii din universități, institute de cercetare, muzee, proprietarii și ONG-urile). Este paradoxal faptul că se produc atât de multe greșeli în condițiile în care Clujul are la îndemână un număr foarte mare de specialiști de excepție.

Ați întreprins vreo măsură legală în acest sens sau ați depus vreo sesizare la Primăria Cluj-Napoca?

Știu că aceste sesizări au fost făcute și că ele își urmează cursul procedural firesc.

Primăria a greșit dând acea autorizație de construcție sau că a dat-o înainte de finalizarea cercetărilor?

Primăria greșește constant din cauza cooperării defectuoase, după părerea mea, cu Ministerul Culturii și prin autorizarea necorespunzătoare a construcțiilor din zonele protejate ale orașului.

Foto: facebook personal Ovidiu Țentea

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu