Oameni și câini: Eroii Asociației pentru Câini de Salvare Transilvania

Transilvania Reporter a iniţiat o vânătoare de eroi. În opinia noastră, erou al acestui timp lipsit de primejdii concrete este acel bărbat sau acea femeie care are curajul să trăiască potrivit unor valori astăzi desuete. Eroi sunt acei oameni care şi-au construit o carieră în manieră clasică, prin studiu, hărnicie şi perseverenţă, şi care, mai mult decât atât, sunt modele ale implicării sociale. Comportamentul prosocial, cum îl denumesc sociologii, poate însemna filantropie, voluntariat, campanii de ajutorare sau de denunţ al abuzurilor. Eroii timpului nostru sunt oamenii care acţionează altruist, care se desprind de sine pentru a-i ajuta pe celălalt. E timpul să-i cunoaştem.

Antrenarea unui câine pentru căutare și salvare nu este nici pe departe joacă sau hobby, oricât de mult entuziasm s-ar citi pe fețele stăpânilor și oricât de bucuroși s-ar arăta câinii lor. Exercițiile implică foarte multă dedicare și seriozitate, sunt foarte solicitante și consumatoare de timp. În Cluj-Napoca, Asociația pentru Câini de Salvare Transilvania sau C.S.T., cum este cunoscută de mai bine de zece ani de când Călin și Oana Ciora au pus bazele ei, are membri cu cele mai diverse profesii: ingineri, economiști, informaticieni, soliști de cor. Sunt oameni cu job-uri și cu familii dar dispuși să aloce timp antrenamentelor pentru ca în situații de urgență să răspundă apelului și să se prezinte în cel mai scurt timp în zonele de căutare acolo unde li se solicită intervenția. Fac asta voluntar, o fac pentru câinii lor și pentru ideea de aduce un serviciu societății chiar dacă recompensa pentru patrupezii lor vine de cele mai multe ori doar în timpul antrenamentelor.

În cursul zilei de duminică, 14 februarie, i-am însoțit pe membrii echipei Asociației pentru Câini de Salvare Transilvania într-un antrenament în pădurea Făget, ca parte din ieșirile pe care le au săptămânal. De data aceasta a fost ales un loc în care nu se mai făcuseră până atunci exerciții, tocmai pentru a pune câinii în situația de a face față unui teren nou. Astfel, am avut ocazia să îi cunoaștem pe o parte dintre eroii C.S.T.: Relu și Becks, Raluca și Maya, Simona și Morris, Raul și Amir, Rareș și Dora, Diana și Modjo.

O parte dintre membri C.S.T. la antrenamentul de duminică,   14 februarie/Foto: Dan Bodea

O parte dintre membri C.S.T. la antrenamentul de duminică, 14 februarie/Foto: Dan Bodea

În cele patru ore de antrenament am asistat la mai multe exerciții de direcționare, am văzut cât de importantă este munca în echipă și cât de bine primită este recompensa atunci când căutarea și-a atins scopul și victima a fost „recuperată”. La antrenamentele săptămânale se lucrează pe rând, cu fiecare câine, în funcție de ce are nevoie câinele respectiv.

„Câinii sunt la niveluri diferite de pregătire, unii mai tineri, așa că pe aceștia îi punem să caute după stăpân, iar cu cei mai avansați facem ori căutare, ori direcționare, respectiv exerciții prin care îi învățăm pe câini să acopere distanțe mai mari față de noi atunci când mergem în misiuni”, ne-a explicat Oana Ciora, de profesie inginer constructor, co-fondatoare a C.S.T. și participantă la numeroase misiuni de căutare și salvare.

În prezent, Asociația pentru Câini de Salvare Transilvania are 15 membri, dintre care 11 membri deplini și patru în perioadă de probă, o parte dintre ei atestați pentru misiunile de căutare și salvare, alții în curs de atestare.

„Atestatele sunt teste internaționale pentru câini de salvare organizate fie de Federația Chinologică Internațională, fie de Organizația Mondială a Câinilor de Salvare. Testele au două probe, una care constă în exerciții de disciplină, dexteritate și direcționare și o altă probă de căutare, în care, în funcție de nivel, câinii trebuie să găsească de la una, la trei victime. Pe măsură ce nivelul este mai ridicat, se punctează și strategia de căutare, adică felul în care interpretezi terenul, gestionezi efortul câinelui sau efortul tău. În principiu încercăm să avem verificarea aceasta de test internațional pentru toți câinii cu care ne dorim să mergem în misiuni reale. Până în momentul în care nu au trecut un astfel de test, sigur că suntem mândri de ei, dar doar atunci putem spune că sunt o echipă. Practic atestarea este a unei echipe, a omului cu câinele respectiv. Trebuie să ajungi să îți citești câinele foarte bine și să îți dai seama dintr-o atitudine în ce direcție o va lua”, explică Oana Ciora.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Aflăm de la fondatoarea C.S.T. că, de cele mai multe ori, solicitările pentru intervenții vin prin intermediul Salvamont, uneori prin Poliție și destul de rar prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). „În momentul în care primim o solicitare avem un sistem de alarmare a întregii echipe și oamenii răspund dacă pot, sau nu, să vină în misiune. Din acel moment putem spune în cât timp putem ajunge la locul solicitării”, explică Oana Ciora. Împreună cu Fedor, cel mai titrat câine din C.S.T. și totodată veteran al echipei, Oana a participat la peste zece misiuni de salvare. Din păcate Fedor a părăsit pentru totdeauna echipa C.S.T. lăsând un mare gol nu doar în sufletul stăpânilor lui, dar și în sufletele tuturor celor care au avut ocazia să lucreze alături de el.

Pentru desfășurarea unui antrenament cât mai eficient câinii au nevoie de concentrare maximă astfel încât să fie motivați să ducă la îndeplinire comanda primită de la stăpânul lor, fără abateri. Aflăm de la Simona, stăpâna unui frumos labrador pe nume Morris, că la nivel de antrenament câinele trebuie să rețină lecția predată fără corecții care l-ar putea distrage de la obiectivul său.

Simona și Morris/Foto: Dan Bodea

Simona și Morris/Foto: Dan Bodea

„Teoria antrenamentului este să ai succes maxim pentru că asta trebuie să rețină câinele: că, de câte ori își îndeplinește misiunea, primește recompensă, toate sunt bune și frumoase, nu îl ceartă și nu îl întrerupe nimeni. Ca urmare, câinele trebuie să fie foarte bine setat în antrenamente chiar dacă în misiuni reale de multe ori întâlnim căprioare, iepuri sau altfel de distrageri”, precizează Simona, întreruptă de unul dintre colegii ei pentru a-și lua în primire rolul de victimă în exercițiul de salvare pe care urmează să îl simuleze. În tot acest timp, Relu, un alt membru al Asociației pentru Câini de Salvare Transilvania ne explică modul în care câinele ia urma victimei pe care are sarcina să o salveze: „Urma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute într-un loc emană un miros foarte puternic în comparație cu o persoană care se plimbă. Un miros nou care vine din același loc este purtat de curenții de aer și câinii simt asta în orientare”.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietarii lui Becks și Maya, doi ciobănești germani exemplari care se pregătesc în prezent pentru obținerea examenului elementar de căutare și salvare.

Pentru toți membrii din C.S.T. cea mai mare problemă în relația pe care o au cu câinii lor este timpul limitat de care dispun pentru a se dedica antrenamentelor. „Avem job-uri care ne rețin până la 6-7 seara și este de multe ori greu să luăm parte la antrenamente. Până la urmă însă, este momentul când ne relaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totul se rezumă la plăcere”, explică Raluca Guțiu.

„Am participat la 12-13 misiuni până acum, în cea mai mare parte în zone de munte și pădure, în principal cu Fedor și Amir. Marea majoritate a acțiunilor a fost la solicitarea Salvamontului în județele Cluj, Alba, Bihor, Sălaj, Maramureș, Harghita, Covasna. Am avut misiune chiar și în Făget în urmă cu doi ani, care s-a încheiat cu succes, prin găsirea victimei. O misiune foarte grea am avut în Harghita, la Băile Tușnad. Colaborăm foarte bine cu Salvamontul din Cluj și facem și exerciții împreună cu ei, în Cheile Turzii, Băișoara, Apuseni. Ceea ce ați văzut în Făget este doar o parte din antrenament. Mai este o parte de disciplină și dexteritate și încă un antrenament de condiție fizică”, a precizat pentru Transilvania Reporter Călin Ciora, co-fondator al Asociației pentru Câini de Salvare Transilvania.

Foto: Arhiva C.S.T.

Foto: Arhiva C.S.T.

Tudor și Boris, echipa „de înțelepți” din C.S.T.

Pentru Tudor Ursa, stăpânul lui Boris, aventura în C.S.T. a început în urmă cu cinci ani când a decis împreună cu soția lui, înainte de a o avea pe fetița lor, să se ocupe de creșterea unui câine. Au ales un Schnauzer mijlociu pentru că își doreau un câine de talie medie și, la acel moment, un câine precum Boris părea cea mai bună alegere, chiar dacă Schnauzer-ul nu este o rasă foarte populară în România. Astăzi, dacă ar fi să își ia un nou câine, ar opta tot pentru această rasă. După cum îl descrie stăpânul lui, Boris este un câine cu idei proprii, uneori ursuz, dar foarte curajos și îndrăzneț. Are calități bune și mai puțin bune, este un mare „lătrător”, dar „codaș” la condiție fizică. S-a integrat deja în echipa C.S.T. și, alături de Tudor tinde să devină un bun salvator și căutător al victimelor pentru care singura șansă de salvare o reprezintă uneori doar destoinicii patrupezi.

 „Îmi plăcea ideea de a face ceva pentru Boris astfel încât să nu rămână doar un câine «de canapea». În nici un caz nu îl vedeam pe Boris în sectorul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa ceva. Dar partea de căutare și utilitate m-a atras foarte mult. Am avut rețineri la început legate de cât este de complicat să faci lucrul acesta pentru că îmi dădeam seama că ceea ce se face la C.S.T. nu e un simplu dresaj”, explică Tudor.

Astfel, aflând mai multe despre Asociația Câini de Salvare Transilvania, (C.S.T.), a început să meargă la antrenamente și să vadă tot mai mult potențialul pe care îl are Boris în salvarea vieților omenești.

„Aș spune că plusul lui este curajul pentru că intră în tufișuri sau printre crengi fără probleme. În ultima vreme îl văd tot mai concentrat, ceea ce înseamnă că evoluează. Asta îmi place. Majoritatea câinilor au calități pentru căutare, dar mai departe totul ține de motivare și de exercițiu. În ultima vreme îl văd pe Boris foarte motivat. O ia ca pe o joacă. În general Schnauzerii sunt niște câini destul de energici și porniți pe lucru, dar al meu, stând în apartament este și foarte comod fiind o parte din temperament pe care l-a împrumutat de la noi. Dar este un câine foarte bun de căutare în dărâmătură, nu are probleme să intre în locuri strâmte sau întunecoase. Punctele slabe ale lui Boris, în căutările din pădure, ar fi condiția fizică, dar aceasta este din vina mea pentru că ar trebui să îl scot la alergare mult mai mult. Un alt punct slab al lui sunt distragerile. De asemenea, el fiind mai mic de talie, nu poate acoperi suprafața la fel ca alți câini, ca Aka de exemplu, care este dog german. Condiția fizică este foarte importantă pentru că un câine care gâfâie nu poate mirosi foarte bine. Pentru a mirosi foarte bine trebuie să stea cu gura închisă astfel încât să analizeze mirosul atât când inspiră, cât și când expiră”, precizează stăpânul lui Boris.

Antrenamentele la Asociația pentru Câini de Salvare Transilvania se desfășoară de trei ori pe săptămână, în timpul liber pe care îl au membrii asociației. La antrenamentele de căutare contează foarte mult victima, aflăm de la Tudor Ursa, ceea ce înseamnă că lucrul cu victima în antrenamentele de căutare trebuie să fie foarte plăcut pentru câine.

„În cazul lui Boris a fost greu la început pentru că întotdeauna i-a plăcut de persoana care juca rolul victimei și atunci nu se arăta foarte interesat de recompensă. Câinele trebuie să latre lângă victimă, să semnalizeze și atunci trebuie să fie foarte motivat până căutătorii ajung la fața locului și recuperează victima. Acesta a fost mult timp unul din punctele slabe ale lui Boris. În continuare lucrăm la acest aspect pentru că riscul să își piardă interesul este destul de mare”, declară Tudor Ursa.

Dresajul unui câine pentru căutare și salvare trebuie început de când câinele este foarte mic. Tudor Ursa mărturisește că în cazul lui Boris nu a început dresajul foarte devreme și de aceea au existat la început unele probleme de disciplină. „Poate mi-aș lua încă un câine în ideea că aș face mai bine lucrurile, deși nu sunt convins de asta. Dar tot Schnauzer mi-aș lua. Pe de altă parte, mai am multe de lucrat cu Boris și îmi place foarte mult de el, este foarte haios și îl simt foarte atașat de mine, deși are ideile lui proprii. Îmi place temperamentul lui”, declară Tudor.

Foto: Arhiva C.S.T.

Foto: Arhiva C.S.T.

O mare parte din activitatea pe care o fac membrii Asociației Câini de Salvare Transilvania nu este văzută ca o acțiune de voluntariat, ci ca un hobby. Se întâlnesc, fac ceea ce le place și revin în același loc la următoarea întâlnire. Bineînțeles, activitatea lor implică și partea administrativă, de colaborare cu mai multe instituții și atunci sunt nevoiți să își asume și asta. Cu toții participă, ori de câte ori li se solicită prezența, la show-uri și demonstrații canine, sau chiar și în programul Școala Altfel, dar asta mai ales pentru a se face cunoscuți și pentru a populariza ideea că dresajul unui câine poate fi orientat și spre căutare și salvare nu doar spre pază și protecție.

„La noi câinele este în continuare asociat cu ideea de protecție, pază sau vânătoare, dar căutarea și salvarea mie mi se par antrenamente mult mai complexe. Dacă nu lucrezi cu câinele, el uită și își pierde motivarea și tu ca stăpân nu reușești să îl citești îndeajuns de bine încât să știi ce face. Trebuie să te dedici constant. De exemplu, pentru semnalizare am lucrat foarte mult cu el la plimbările de dimineața, sau seara. Boris e foarte mare lătrător, dar a trebuit să lucrăm mult până a început să i se stabilizeze semnalizarea”, precizează stăpânul lui Boris.

„Fiecare dintre noi avem stiluri de lucru diferite în funcție și de câini. Există categoria celor foarte motivați, cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți, respectiv Aka, dogul german, labradorii, sau Boris. Ei au un alt gen de motivare. Chiar la început, Boris și Morris, erau numiți de ceilalți membri din echipa noastră Lolek și Bolek, după felul în care își desfășurau antrenamentele”, își amintește, râzând, Tudor Ursa.

În echipa C.S.T. poate intra oricine este dispus să se prezinte la antrenamente conform regulamentului interior al asociației și doar cei care înțeleg cât de importantă este această prezență pentru performanța viitoare a câinelui.

„Până acum au existat tabere de pregătire pe diferite terenuri. Am avut o căutare anul trecut la Mărișel, am avut exerciții comune cu Salvamont în Cheile Turzii, inclusiv exerciții în care câinii erau traversați pe o coardă de pe o parte pe cealaltă a văii. În rest noi încercăm să îi antrenăm să se descurce pe diverse suprafețe. Facem antrenament și la întuneric pentru că acolo învață să își folosească nasul mult mai bine și să interpreteze suprafețele. La căutări reale cu Boris nu am participat. Am avut ocazia să particip când am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel, dar nu am avut curaj pentru că nu eram convins că Boris va reuși să acopere zona. Până la urmă a fost poate mai bine pentru că a fost o căutare care a implicat foarte mult mers pe jos”, precizează stăpânul lui Boris.

În prezent, Boris deține un examen de nivel elementar, respectiv un test de aptitudini care demonstrează că este apt pentru căutare și salvare, dar din punctul de vedere al stăpânului său, cel puțin pe moment, contează mai puțin examenele și atestatele. Desigur, în misiuni reale merg de obicei acei câini cu atestat și care sunt în formă fizică bună dar, după cum spune stăpânul lui Boris, toate vor veni la timpul lor.

Am făcut simulări, știu care sunt plusurile și minusurile câinelui meu și mă interesează acum să îi cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare. Vom merge și la examene, poate chiar în toamnă, dar nu aceasta este prioritatea, deși scopul nostru ca asociație este să avem cât mai mulți câini apți de căutări. Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze. Pentru mine, din acest punct de vedere echipa este foarte importantă. Ai perioade în care câinele nu lucrează cum trebuie, când nu ai timp să ajungi la antrenamente, sau când îți pici examenul și atunci e bine să fii încurajat de cei din echipă să mergi mai departe”, declară Tudor Ursa.

În zilele de 20-21 februarie, Tudor și Boris, alături ceilalți membri ai Asociației pentru Câini de Salvare Transilvania vor participa la expoziția internațională Napoca Dog Show organizată la Expo Transilvania.

Mai jos puteți urmări fotografiile realizate de Dan Bodea la antrenamentul C.S.T din pădurea Făget:


Publicitate

Postaţi un comentariu