O victorie a stângii europene ar încheia o epocă sumbră

Foto: Dan Bodea
  •  Interviu cu Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj

Reporter: PSD are ocazia, după mulţi ani, să obţină eventul, cum se zice în fotbal, adică să câştige în acest an şi alegerile europarlamentare, şi prezidenţiale. Vedeţi posibil ca în această situaţie, PSD să cedeze locul său la prezidenţiale unui candidat din afara partidului? Din partea PSD care ar fi varianta cea mai bună?

Remus Lăpușan: Alegerile europarlamentare sunt un barometru important pentru proiecția politică a PSD în perioada următoare, un test care va arăta nivelul de încredere al românilor într-un proiect pe care l-am construit timp de doi ani: „România Puternică”.

Sunt convins că vom lua decizia cea mai bună pentru prezidențiale, însă în consonanță cu dorința românilor, vom stabili candidatul potrivit, din PSD. Partidul are suficienți lideri valoroși care ar putea constitui un profil de candidat adecvat instituției prezidențiale, aceasta fiind în ultimii ani pusă într-o lumină proastă, datorită vremelnicului locatar din dealul Cotroceniului. Ne propunem să sprijinim un candidat al „României Puternice”, o Românie unită în obiective pe termen lung și diversificată în idei, și nicidecum România lui Traian Băsescu, tensionată, fragmentată, aflată mereu în prag de scandal.

 

R: Faptul că pe primul loc pe lista PSD pentru europarlamentare e un candidat din zonă, Corina Creţu, susţintă de altfel de PSD Cluj, credeţi că e un avantaj pentru organizaţia pe care o conduceţi. De altfel, cum încercaţi să-i atrageţi pe clujeni la urne la europarlamentare, ştiind că aceste alegeri au oarecum cea mai mică miză pentru omul simplu?

 

R.L Suntem pregătiți pentru europarlamentare, în acest moment având un plus de motivație, generat de prezența candidatului sprijinit de noi, doamna. Corina Crețu, în fruntea listei de candidați PSD-UNPR-PC. Este adevărat că poate în multe situații am trăit din euforia Europei care ne oferă totul, de-a gata,   și cu toții cred că suntem conştienţi, că progresul țării noastre depinde, în primul rând, de noi.

Important este să înțelegem că într-o lume a interdependenţelor cel mai periculos este să stai pe margine și să privești. Alegerile europarlamentare sunt deosebit de importante pentru că reprezintă primul scrutin de când Tratatul de la Lisabona, din anul 2009, a dat noi puteri Parlamentului European.

O victorie a stângii europene nu este un simplu pariu politic câștigat, ci încheierea unei perioade sumbre, rămasă în istorie prin tăierile de pensii, salarii, disponibilizări, închiderea de școli și spitale, și în general politica de austeritate practicată de popularii europeni.

Apoi consider că și temele de dezbatere vor avea o importanță, având în vedere că principalul subiect de dezbatere va fi economia UE, dezbaterea probabil va fi axată pe diferențe între modelul de austeritate și tăieri promovat de populari (PDL) și cel de prosperitate și stimulare a creșterii promovat de stânga la nivel european și adoptat deja de Guvernul Ponta.

O altă temă de interes imediat și pentru cetățenii români, este cea a mai bunei integrări la nivel comunitar a tuturor locuitorilor din statele membre. În acest context PSD Cluj și candidatul susținut de noi, europarlamentarul Corina Crețu au susținut mereu ca românii să fie tratați în mod egal cu toți ceilalți cetățeni ai UE și au combătut cu fermitate marginalizarea pe care unii lideri populari încercau să o impună.

De altfel, vă reamintesc că numeroși lideri PPE au fost și sunt printre principalii adversari ai aderării țării noastre la spațiul Schengen, de altfel, o altă problemă pentru care sunt sigur că reprezentanții popularilor din România vor trebui să dea explicații pertinente alegătorilor.

Nu în ultimul rând, o temă importantă este și rata de absorbție a fondurilor europene, unde cabinetul Ponta a excelat în ultimii doi ani, crescând-o de peste patru ori, prin aceasta reușind să atragem în România  peste 6, 5 miliarde de euro este o altă temă unde faptele vorbesc și nu fotografia electorală de moment.

Un alt prioritar este reforma Politicii Agricole Comune, un pas important pentru reducerea inegalităților existente între statele Uniunii Europene și, implicit mai multe șanse pentru agricultorul român. Este o măsură care trebuie sprijinită în următoarea perioadă, pentru ca producătorii români să nu mai fie dezavantajați în competiția cu fermierii din statele mai dezvoltate.

 

R: Spre deosebire de situaţia la nivel naţional, PSD, dacă nu greşesc, n-a fost niciodată primul partid în preferinţele clujenilor. Care credeţi că este cauza, cum şi când credeţi că PSD ar putea să devină primul partid în preferinţele clujenilor?

 

R.L. Situația politică din Ardeal este sensibil diferită față de restul României. Și ca să fiu extrem de clar, opțiunea de vot a minorității maghiare, cât și mesajul centralist de la București au privat stânga de numeroase voturi.

Vă reamintesc, că puterea de dreapta instalată de Traian Băsescu în 2004 a patronat o strategie de blocare a dezvoltării economice și sociale a regiunii noastre, dovadă fiind abandonul marilor proiecte, investiții, în pofida faptului că Transilvania și Banatul aduc o contribuție importantă la bugetul national.

Sunt optimist însă, deoarece în acest moment avem un premier extrem de aproape de Cluj și Transilvania, dovadă fiind și marile investiții din infrastructura din zonă. Este un semnal pozitiv pentru Transilvania, o dovadă că pentru PSD această regiune istorică este importantă.

 

R: Una dintre principalele probleme de infrastructură ale României este lipsa autostrăzilor. Cum vedeţi rezolvarea acestei probleme tărăgănată de foarte mult timp şi mă refer în primul rând la problema autostrăzii Transilvania, a cărei construire ar putea ajuta foarte mult, din toate punctele de vedere, zona Ardealului?

 

R.L Aș vrea să vorbim în primul rând despre câteva realități: Guvernul Ponta a alocat 188 de milioane de lei din bugetul național, Autostrăzii Transilvania, pentru a acoperi datoriile guvernului Boc.

Mai mult, un bilanț sumar arată că sub mandatul premierului Victor Ponta au fost finalizați peste 230 de km de autostradă, dintre care 153 în Transilvania. Tot în 2013, în bilanțul guvernului Ponta mai putem aminti finalizarea centurii Vâlcele-Apahida, pentru aceasta alocându-se din fonduri guvernamentale 113 milioane lei.

Anul trecut, Guvernul Ponta a alocat fonduri guvernamentale cu impact direct, pozitiv pentru viața clujenilor: noua pistă de 2.100 de metri a Aeroportului Internațional Cluj „Avram Iancu” recent inaugurată a fost o prioritate zero, un obiectiv de importanță națională, o investiție de 230 milioane lei în pista propriu-zisă, 11, 6 milioane de lei pentru devierea râurilor Murători și Becaș, 4, 5 milioane pentru partea de ghidaj și 23 de milioane pentru exproprieri și așa cum vă spuneam mai sus și finalizarea centurii Vâlcele-Apahida are un impact direct asupra vieții clujenilor.

Pentru PSD şi premierul Victor Ponta, Transilvania este o prioritate și în 2014, o dovada simplă este semnarea de acum câteva zile a contractelor pentru tronsoanele 3 şi 4 ale autostrăzii Turda-Sebeş, o investiţie în valoare de peste 500 milioane euro, care va lega Transilvania prin coridorul 4 de Europa şi care  înseamnă pentru zona Turda-Cîmpia Turzii dezvoltare economică, turistică şi crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea vă reamintesc că, Guvernul Ponta a aprobat alocarea a 256, 5 milioane de lei pentru continuarea Autostrăzii Transilvania, banii fiind destinaţi tronsonului Suplacu de Barcău – Borş pentru anul 2014.

 

R: Ce proiecte de investiţii majore are în vedere guvernarea PSD, în zona Clujului şi a Transilvaniei, în primul rând din bani de la buget, dar şi din fonduri europene sau din parteneriate public-privat?

R.L Extrem de multe proiecte vizează Transilvania în următoarea perioadă, mari proiecte, finanţate cu prioritate din fonduri europene nerambursabile sau fonduri rambursabile: tronsonul Câmpia Turzii – Ogra (Târgu Mureș) – lungime de 53 de km, tronsoanele de autostradă Lugoj-Deva (tronsonul Dumbrava-Deva şi Lugoj-Dumbrava), Orăştie-Sibiu, Arad-Timişoara şi by-pass Arad, Nădlac-Arad şi Timişoara-Lugoj; construcţia variantei de ocolire a oraşelor Deva-Orăştie la standard de autostradă şi a variantei de ocolire a oraşului Sibiu (proiecte pentru care ordonatorul principal de credite este Secretariatul General al Guvernului); reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria (secţiunea Coşlariu – Sighişoara şi Coşlariu-Simeria), componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor cu viteză maxima de 160 km/h; reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria.

Postaţi un comentariu