Nu ratați Transilvania Reporter, ediția tipărită

Joi a apărut un  nou număr al săptămânalului Transilvania Reporter. Subiectul principal este legat de tendințele spre autonomie și independență care se manifestă în toată Uniunea Europeană, cu un accent pe inițiativa UDMR cu privire la autonomia Ținutului Secuiec. 

Când Europa e cuprinsă de moda separărilor, România nu stă deoparte. UDMR pritoceşte la sertar un proiect de autonomie al Ţinutului Secuiesc, lărgit cu ceva din judeţul Mureş vecin, şi aşteaptă momentul electoral potrivit pentru a-l arunca pe piaţă. Neoficial, maghiarii intenţionează să ceară scoaterea sintagmei de stat naţional din Constituţie, autonomie teritorială şi limbă oficială maghiară ca monedă de schimb pentru susţinerea unui candidat în turul doi al prezidenţialelor.

Pentru că proiectul pare nerealizabil, reacţia partidelor româneşti a fost una de respingere calmă. Mai mult, el  n-a produs emoţie nici în teritoriile direct vizate. Maghiarii din Secuime aşteaptă ca Uniunea să-şi asume proiectul, iar românii din zonă, trăind de mult timp într-o atitudine prudentă, îl întâmpină cu resemnare.

Dar, chiar dacă trezirea din indecizie a UDMR nu este previzibil să producă imediat consecinţe, ea este un indicator al eşecului statului român în gestionarea problemelor din Ţinutul Secuiesc. Harghita şi Covasna sunt printre cele mai sărace judeţe din ţară şi beneficiare nete ale fondurilor guvernamentale. Faptul că locuitorii lor pot fi amăgiţi să aleagă seaprarea cu riscul adâncirii în sărăcie arată disconfortul pe care ei îl resimt în relaţia cu statul român. Eşecul regionalizării, lipsa delegării de autoritate către comunităţile locale, au dus la întreţinerea naţionalismului istoric al secuilor.

În comparaţie, situaţia românilor pare deznădajduită. Redactorul şef al singurei publicaţii de limbă română din Harghita estimează că, în lipsa unor politici guvernamentale de susţinere, populaţia românească urbană va scădea la 3 la sută în 15 ani. „ 95% din românii pe care-i cunosc poartă tristeţea copiilor plecaţi definitiv din Miercurea-Ciuc. Generaţiile tinere sunt pragmatice şi consideră că e o prostie să te sacrifici pentru guverne şi politicieni care nu înţeleg raţiunea continuităţii românismului în Harghita-Covasna”, spune jurnalistul  cu tristeţe şi revoltă.S

Sumarul ediției:

AFACERI PUBLICE. Bikesharing în ritm de melc. Bicicletele rămân „pe tuşă”. Proiectul de bikesharing devine o poveste fără sfârşit pentru cei de la primăria Cluj-Napoca. Deşi în primăvara acestui an anunţaseră că odată cu venirea verii proiectul va fi lansat, acum se vorbeşte de o nouă întârziere, iar oficialii se feresc să mai avanseze vreun termen de finalizare. În plus, s-a făcut şi o suplimentare de buget de 1, 8 milioane de lei. (Claudia Romitan)

REPORTAJ. Crematoriul din lanul de porumb. Judeţul Cluj se „îmbogăţeşte” din această toamnă cu un crematoriu uman. După ce opinia publică a fost categoric împotriva deschiderii unui asemenea crematoriu în cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca, întreprinzătorii nu au renunţat la idee, doar am schimbat locul. Aşa că, cel mai modern crematoriu uman din sud-estul Europei va funcționa de luna viitoare în satul Bădeni, comuna Moldovenești. Aflată la cinci kilometri de ultima casă din Bădeni, noua construcție se pierde, cel puțin deocamdată, în lanul de porumb. (Maria Man)

ECONOMIE. Ioana Varga, expert contabil: Nu doar generaţia de manageri se schimbă, ci şi de contabili. Concepţia generală despre economişti este aceea că au o meserie plictisitoare. Poate că aşa şi este dacă, în calitate de economist, te limitezi doar la a ţine evidenţă contabilă. Dacă vrei să foloseşti, însă, informaţia contabilă, atunci trebuie să gândeşti, trebuie să fii dinamic şi, ca urmare, nu mai rămâne loc pentru plictiseală. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Iosif Király, artistul de pe lista Tate din Londra. Vizita la Cluj din cursul săptămânii trecute a Comitetului de Achiziţii al Departamentului pentru Rusia şi Europa de Est al Muzeului Tate Modern din Londra,  l-a avut în focus, în mod deosebit, pe artistul vizual Iosif Király, unul dintre artiștii români care s-a bucurat de o reală recunoaștere internațională după1989, atât prin activitate individuală, cât și în calitate de membru în proiectul colaborativ subREAL. (Cristina Beligăr)

INTERVIU. Vakar Istvan (UDMR): În România m-am născut şi în România vreau să mor. Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, pe care UDMR vrea să-l treacă prin forurile legislative ale ţării, a iscat vâlvă. Liderii Uniunii spun că din punctul lor de vedere n-a fi nici o problemă. Politicienii români susţin contrariul. Temerile -inclusiv în rândul populaţiei- sunt amplificate de tendinţele autonomiste parcă tot mai numeroase din unele zone ale Europei, aceasta şi pe fondul tensiunilor tot mai mari, mai ales cele din imediata vecinătate a României. Despre proiectul de autonomie a Ţinutului secuiesc şi despre posibilele sale implicaţii am stat de vorbă cu Vakar Istvan, membru al UDMR şi vicepreşedinte cu atribuţii delegate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Mihail Groza, redactor-șef al publicației „Informația Harghitei”: Românii din Secuime așteaptă ajutorul care nu mai vine niciodată. UDMR a anunţat demult că pregăteşte un proiect de autonomie. Avangarda: proiectele lui Csapo Jozsef (asumat mai mult în nume personal), apoi al Consiliului Naţional Secuiesc. Aşa că proiectul UDMR nu este o surpriză pentru românii din zonă. Presa de expresie maghiară apropiată UDMR nu comentează textul proiectului, pentru că el n-a fost asumat şi lansat oficial. Se reacţionează doar la… reacţiile româneşti, considerate expresii ale naţionalismului şi antieuropeismului. Starea de spirit a românilor din zonă nu s-a schimbat brusc după fragmentele de proiect apărute „pe surse”; ei sunt sub asediu demult, s-au obişnuit. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Ambrus Attila, redactor-șef al ziarului  Brassói Lapok (Foi Braşovene)?: „Reacțiile sunt mai mult politice decât pragmatice”. Opinia publică din România s-a inflamat din nou după ce o nouă discuție despre autonomia Ținutului Secuiesc a fost demarată de către UDMR. De această dată însă, reprezentanții partidului au anunțat că vor da publicității un proiect de autonomie a regiunii ceea ce a dus la numeroase reacții atât în presă cât și pe scena politică românească. Cu toate acestea, în Harghita, Covasna și Mureș (parțial) – zonele vizate de acest proiect – maghiarii și românii așteaptă certitudini și sunt dispuși să dezbată acest proiect astfel încât să satisfacă interesele ambelor părți. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Scoția, un referendum pentru neliniștea Europei. Mișcările separatiste și cele autonomiste ar putea cunoaște un avânt, după referendumul istoric din țara lui Braveheart. Dincolo de efectele geografice ale secesiunii, (re)nașterea unei Scoții independente ar avea un impact psihologic fundamental asupra multor alte mișcări autonomiste sau separatiste din Uniunea Europeană, sunt de părere majoritatea experților în afaceri europene. (Bogdan Stanciu)

DOSAR. Liviu Radu, expert în administraţie: „UDMR trebuie să discute aspectele economice ale autonomiei!” Liviu Radu  este lector universitar la Catedra de Administrație Publicǎ din cadrul Universitǎții Babeș-Bolyai,     titular al cursurilor de Administrației Publicǎ Comparatǎ și Eticǎ ȋn administrația publicǎ. A fost secretar de stat ȋn cadrul Ministerul Administrației și Internelor, ȋnsǎrcinat cu reforma administrației publice ȋn perioada 2005 – 2008. (Ruxandra Hurezean)

DOSAR. Singurul ziar românesc din Harghita riscă să-şi înceteze apariţia. Singurul ziar editat în limba română din județul Harghita, „Informația Harghitei”, riscă să-și înceteze apariția din cauza dificultăților financiare, toate demersurile întreprinse pentru salvarea publicației soldându-se cu eșecuri. Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în județul situat în inima țării nu vor mai avea acces la informație locală, iar consecințele unui asemenea fapt nu sunt conștientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor.

DESTINAȚII. Straja, loc ideal pentru o vacanță la schi. Iubitorii sporturilor de iarnă cunosc, cu siguranţă, că în Valea Jiului se află unele dintre cele mai bune pârtii de schi din România. Staţiunea Straja, din Masivul Vâlcan, căci despre ea este vorba, a reuşit să atragă atenţia turiştilor an de an, astfel că acum se poate demonstra, cu succes, că acolo unde există interes se poate realiza ceva bun. Dovada că Straja este prezentă pe lista destinaţiilor de schi din România este oferită de datele statistice care, cel puţin anul trecut, au înscris staţiunea de munte din judeţul Hunedoara pe locul al treilea în ţară ca număr de turişti care au ales să vină aici pentru a se relaxa sau pentru mişcare.

DOCUMENTAR. „Eine Mass, bitte schön!” – Începe Oktoberfest! Toamna este anotimpul recoltei, al bogăției naturii, anotimpul în care oamenii culeg, la propriu, roadele muncii de peste an și se bucură împreună de acestea. De aceea, cele mai importante festivaluri au loc toamna, devenind în timp adevărate tradiții, care adună oamenii laolaltă. În general, festivalurile toamnei sunt legate de vin, strugurii reprezentând cea mai populară recoltă. În cazul nemților, însă, festivalurile toamnei au ca vedetă cea mai iubită și cea mai reprezentativă băutură a lor: berea. Ca să fii de-al lor, trebuie să știi măcar o replică: “Eine Mass, bitte schön!” – ”o halbă, vă rog!”, iar când ciocnești, spui ”Prost!” – adică ”Noroc!”. Atenție, însă: o halbă, la un festival al berii nemțesc, conține un litru de bere. (Mădălina Kadar)

SPORT. Filosofia germană la scară românească. Pentru specialişti, suporteri, jurnalişti sau finanţatori Liga I de fotbal a României, în varianta 2014/2015, se anunţa a fi una crâncenă, poate cea mai tare din ultimii 25 de ani. Perspectiva restructurării competiţiei interne, cu 14 echipe din sezonul 2015/2016,   cu sistem play-off şi play-out şi cu şase echipe care retrogradează erau, şi de ce nu încă mai sunt, ingredientele unui spectacol ce ar fi trebuit să se ridice la înălţimea aşteptărilor. Prima etapă a fost una cu multe goluri şi puţine declaraţii „belicoase”. Cele trei favorite, Steaua, Astra şi Petrolul, păreau să confirme teoria conform căreia nu vor avea adversari pe măsură. Şi totuşi, o fostă campioană a renăscut contrar aşteptărilor celor care ăi  cântau prohodul. Chiar dacă poate părea puţin forţată, comparaţia cu Borrusia Dortmund, poate fi acceptată pentru că ceea ce aplică Vasile Miriuţă la CFR pare o frântură din zbuciumata istorie a clubului ce a renăscut din propria-i cenuşă. (Patrice Podină)

 

 


Publicitate

Postaţi un comentariu