Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Ungaria se îmbracă în blană de lup

Orbán Viktor va fi ales duminică pentru a treia oară în funcţia de prim ministru al Ungariei. Sondajele de opinie de dinaintea scrutinului nu pun la îndoială victoria sa în alegeri, doar mangnitudinea acesteia. Parte din succesul Fidesz va fi votul celor 700.000 de maghiari cu drept de vot care trăiesc în afara graniţelor Ungariei, un electorat fidel premierului. Putem presupune că, pentru cei mai mulţi dintre maghiarii din Transilvania, reinvestirea în funcţie a lui Orbán este un motiv de bucurie. Dar pentru români?

În perioada de reculegere, concedii şi festin a Paştelui ortodox, realegerea lui Orbán va fi trecută cu vederea în mass-media româneşti. Lucrurile nu ar trebui însă tratate cu indiferenţă pentru că, aşa cum von analiza în paginile Transilvania Reporter, puterea reconsolidată şi, paradoxal, ameninţată de noi provocări a lui Orbán Viktor în ţara vecină şi nu foarte prietenă implică un risc crescut de securitate pentru România. Starea de dependenţă a formaţiunilor politice maghaire din România faţă de guvernul Orban, precum şi importanţa voturilor UDMR în ecuaţia guvernamentală de la Bucureşti nu reduc, dimpotrivă, accentuează acest risc.

La graniţa de vest a ţării se configurează o conducere de tip autoritarist care denunţă  în mod deschis ineficienţa guvernării democratice. Să spunem că mesajele naţionaliste ale Fidesz sau Jobikk, la fel şi cele transmise de presa ungară controlată în mare măsură de guvernul Orbán Viktor, pot fi asimilate unor excese de campanie care vizează electoratul radical, unde sunt incluşi şi mulţi dintre maghiarii din statele vecine.  Dar orizontul de timp când Ungaria se va poziţiona oficial împotriva principiilor democratice de funcţionare din cadrul Uniunii Europeane, aducând în discuţie revizuriea politicilor de drept în domeneiul minorităţilor şi e ravizuirii graniţelor se întrevede deja.  (Caius Chiorean)

DOSAR. Va trece Orbán Viktor  frontiera autoritarismului?

Ioan Aurel Pop: Dacă istoria nu poate uni românii şi ungurii, ne va pune împreună geografia. 2018. Un an încărcat de simboluri. 100 de ani de la Marea Unire din 1918. 170 de ani de la Revoluţia ungară din 1848. Peste această simbolistică grea a anului 2018, care îi pune cap în cap pe români şi pe unguri, au mai căzut şi alegerile din Ungaria, de pe 8 aprilie, cu cunoscutele exagerări politicianiste, mai ales în ani electorali. Pornind dinspre trecut, prin ochi de istoric, am încercat să desenăm un prezent şi un viitor al relaţiilor dintre România şi Ungaria cu academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”. (Marius Avram)

Cântecul de sirenă al lui Viktor Orbán. Ungaria este astăzi pe punctul de a trece frontiera democraţiei şi a se adânci în autocraţie, scrie The Guardian. Dacă, după victoria de duminică, Viktor Orbán îşi va materializa ameninţarea de răzbunare „morală, politică şi juridică” faţă de cei denunţaţi în campanie ca duşmani ai regimului, pasul dincolo de frontieră va fi făcut. Democraţia în Ungaria este în suferinţă de când  Viktor Orbán ajuns la conducerea ţării în 2010. El îşi exprimă deschis crezul că o democraţie nu trebuie să fie neapărat una liberală, mai mult, statele democratice liberale nu mai sunt competitive la nivel global, după cum demonstrează avansul economic şi geopolitic ale celor doi noi parteneri strategici ai ţării: China şi Rusia. (Caius Chiorean)

Gabriel Popescu, ASE: „Față de România, chinurile tranziției au fost mult mai mici în Ungaria”. Potrivit datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, România are cel mai mare deficit comercial în relația cu China, cifra depășind pragul de 3 miliarde de euro. Deloc surprinzător, în condițiile în care o știre cu adevărat măreață ar fi aceea că, printr-o minune, am avea excedent comercial față de China și, practic, am exporta mai mult decât importăm. Relativ surprinzătoare este prezența vecinei Ungaria pe locul secund, față de care, în 2017, am avut un deficit de 2,7 miliarde de euro. (Radu Hângănuţ)

Maghiarii din România votează pentru Ungaria. Ungaria va organiza la sfârșitul acestei săptămâni alegerile parlamentare. Oficial, 7,9 milioane de alegători sunt așteptați, duminică, la urne, pentru a decide numele celor 199 de membri ai parlamentului unicameral de la Budapesta, pe baza unui sistem de vot mixt. Din cei aproape opt milioane de votanți, aproximativ 600.000 sunt maghiarii cu dublă cetățenie din Transilvania. Dintre aceștia, 480.000 au drept de vot. Pentru a înțelege mai bine sistemul de vot, dar și cum pot influența maghiarii din Transilvania alegerile din 8 aprilie, am stat de vorbă cu István Gergő Székely, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj. (Patrice Podină)

ORAŞUL. Nici starea de urgență nu urnește situația de la Pata Rât. Lacul de poluare de la Pata Rât nu are șanse reale să dispară prea devreme din zonă. Deși Consiliul Județean Cluj spera că declararea unei stări de urgență va urni lucrurile, astfel încât să poată fi realizate lucrări de epurare a levigatului, de la vorbă la faptă e cale lungă. (Claudia Romitan)

CULTURĂ. 900 de oameni la proiecția filmului „Vertical”, povestea ascensiunii pe Cerro Torre. Filmul celei mai importante expediții românești de la începutul acestui an, în urma căreia doi alpiniști au reușit prima ascensiune românească pe unul dintre cele mai dificile și tehnice vârfuri muntoase din lume, a fost prezentat vineri, 30 martie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, în fața a nu mai puțin de 900 de oameni. (Cristina Beligăr)

DASCĂLI DE SECOL XXI. Profesoara de teatru Mădălina Dumitrache, de 18 ani „în slujbă” la Palat. În urmă cu doar două săptămâni, Palatul Copiilor din Cluj se bucura de reușita cursanților săi care au făcut parte din distribuția scurtmetrajului „Bloc 5”, selectat să participe la Festivalul de Film de la Cannes din acest an. În regia Ioanei Băilă, masterandă a UBB, la Facultatea de Teatru și Televiziune, filmul i-a cooptat atât pe elevii grupelor de gimnaziu ale Cercului de Teatru, cât și pe profesoara lor, Mădălina Dumitrache, care de 18 ani predă cursuri de teatru copiilor care simt o anume chemare pentru această artă, sau celor care prin teatru încearcă să scape de inhibiții și alte frici. (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII. Tango politic în Balcani.Faptul că România, Spania și Cipru sunt aproape de luarea unei decizii de a nu participa la principala dezbatere în cadrul unei reuniuni Uniunea Europeană-Balcanii de Vest care va avea loc pe 17 mai la Sofia reprezintă un mare sprijin pentru Serbia și arată că UE nu poate avea o poziție unită. (Bogdan Stanciu)

SPORT. Primăria „finanțează” o echipă dispărută. An de an Primăria Cluj-Napoca alocă sume importante de bani pentru sprijinirea activității cluburilor sportive din municipiu. Anul acesta s-au împărțit nu mai puțin de 9.000.000 de lei la 40 de cluburi și asociații sportive. Suma este cu aproximativ 40% mai mare decât în 2017 și acest lucru nu poate decât să-i bucure pe cei care administrează entități sportive și pe fanii sportului clujean. Problema a apărut la punctul 84 de pe ordinea de zi a ședinței din 29 martie. La punctul cu pricina consilierii locali au votat aprobarea alocării sumei de 55.000 de lei către Clubul de Fotbal Feminin Clujana. Interesant este că echipa feminină de fotbal care a activat sub denumirea CFF Clujana a fost desființată în urmă cu cinci ani! (Patrice Podină).