Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Trafic și resemnare în luna amară a Clujului”

Dacă îl întrebi pe primarul Emil Boc ce face pentru a reduce traficul de coşmar instalat în oraş odată cu ploile de toamnă, cel mai probabil nu îţi răspunde. La aceeaşi întrebare, prefectul Gheorghe Vuşcan se manifestă mai politicos, însă la fel de ineficient: organizează o întâlnire de lucru care să concluzioneze că nu se poate face nimic până la finalizarea proiectelor centurilor ocolitoare. Dacă e să îi întrebi pe şoferi, ei îşi exprimă frustrarea faţă de incapacitatea administraţiei de a gestiona situaţia. Tăcere şi inacţiune, mimarea interesului şi inacţiune, frustrare şi resemnare, toate sunt elemente de cronicizare a unei probleme care blochează Clujul în orele de vârf.

Aşa cum stau lucrurile astăzi, Clujul este unul din oraşele cu cel mai congestionat trafic din ţară. Problema nu constă doar în disconfortul călătorilor, dar şi în poluare, chimică şi fonică, în creşterea agresivităţii şi în degradarea vieţii sociale. Nu doar mobilitatea urbană are de suferit, este o vorba de o scădere a calităţii vieţii. Argumentând că infrastructura nu are cum să facă faţă creşterii demografice, oficialităţile acceptă că e inevitabil ca dezvoltarea urbană să nu fie coroborată cu o degradare a locuirii. Dacă însă nu e aşa? Dacă în eterna problemă de trafic a Clujului e vorba mai degrabă de nepricepere şi de eschivare a aleşilor de a exercita rolul lor principal şi anume acela de a lua decizii curajoase.

Creşterea aglomeraţiei în trafic este într-adevăr greu de oprit în metropolele mari şi foarte mari. Nu e cazul Clujului pe care încă îl baţi la pas în mai puţin de o oră. Dacă există voinţă pentru practicarea unor politici de descurajare a traficului de autoturisme personale, nu e prea târziu pentru Cluj să depăşească impasul actual, la fel cum au făcut-o oraşe europene comparabile ca dimensiune. S-a ajuns la situaţia actuală şi pentru că s-a construit nesăbuit şi cu studii de trafic falsifcate, pentru că maşinile parcate blochează străzile neexistând parkinguri, pentru că benzile de biciclete sunt nefuncţionale, pentru că sistemul de ticketing e la pământ (paralizat şi de o anchetă a DNA legată de modul în care a câştigat licitaţia o firmă de partid din Braşov) şi astfel nu pot fi reglate mai eficient fluxurile transportului în comun. Toate acestea pot fi însă remediate; nu prin vorbe şi promisiuni, ci printr-o guvernanţă dedicată ideii că străzile sunt ale oamenilor şi nu ale maşinilor.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Verificări la Ministerul Economiei, în urma scandalului de la SIAL Paris. Producătorii românii, „săracii Europei”. Mai mulți producători din Transilvania ar fi trebuit să participe în perioada 16-20 octombrie la SIAL Paris, cea mai mare expoziție dedicată inovațiilor alimentare din lume, în cadrul căruia participă 7.000 de expozanți din 104 țări. Ardealul ar fi fost reprezentat, dacă lucrurile ar fi decurs bine până la capăt, de branduri precum Cosm-Fan, De la Ferma, Mariflor, Luna Solai, Transavia, Prefera Foods, Salamandra, Sam Mills, Vladalex, Dachim etc. În total, prin intermediul unui program derulat de Ministerul Economiei, au fost admiși să participe la acest târg 55 de producători români. Pe lista oficială SIAL au fost trecuți 66 de producători. (Maria Man)

COMUNITATE. Clujul, „personaj” într-un serial fantasy al regizorului japonez Sion Sono. Dacă în ultimele zile, în timp ce mergeați prin zona centrală a orașului, v-ați trezit cu o cameră de filmat în față, cu lumini de platou în ochi sau cu un regizor care părea că vă dă indicații despre modul în care să vă deplasați, nu vă faceți griji, nu ați devenit peste noapte actori. Este vorba de o scurtă perioadă în care la Cluj-Napoca și alte câteva locuri din județ, regizorul japonez Sion Sono filmează mai multe secvențe din „Tokyo Vampire Hotel”, un serial fantasy care, spune Cristian Hordilă, manager al TIFF, ar putea fi piatra de temelie pentru proiectul Transilvania Film Fund, un proiect care să transforme Cluj-Napoca într-un rai al producției de pelicule cinematografice. (Radu Hângănuț)

DOSAR „Orașul oamenilor sau orașul mașinilor”

  • Interviu. Soluţia pentru un oraş mai puţin aglomerat: inovaţiile de mobilitate!
    – Ce ar trebui să facem cu un oraș aglomerat precum Clujul? Sunt zile în care circulația se blochează pur și simplu.
    – Este clar că trebuie o schimbare majoră la nivel de mentalitate în termeni de mobilitate, să trecem de la automobilul personal la transportul public, dar e o reformă pe care administrația locală nu o încurajează nici la nivel de mesaj, nici la nivel de politici publice. Administrația vrea să îi mulțumească pe toți, dar ajunge să nemulțumească pe toată lumea. Strategia cea mai chibzuită este de a oferi servicii publice de calitate pentru a încuraja cetățenii să folosească transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos, așa cum au făcut destule orașe occidentale. (Ruxandra Hurezean)
  • Părerea psihologului. Traficul: „Este acesta cel mai rău lucru care mi se putea întâmpla astăzi?” Tot mai mult traficul auto urban este considerat o sursă de stres, frustrare și îngrijorare ce poate avea consecințe negative atât asupra sănătății fizice și emoționale, cât și asupra siguranței noastre și a celorlalți participanți la trafic. Când suntem blocați în trafic și îngrijorați că nu vom ajunge la timp la destinația noastră (grădiniță, școală, locul de muncă, acasă, etc.), spun psihologii, resimțim atât stări emoționale negative, precum îngrijorare, frustrate, agitație, dar și schimbări de natură fiziologică, precum intensificarea ritmului cardiac și creșterea presiunii sângelui. Există însă o varietate de acțiuni pe care le putem întreprinde sau feluri diferite de a vedea situația, care au ca rezultat o adaptare mai bună în această situație. (Cristina Beligăr)
  • Primăria stă ca cloşca pe ….PMUD. În timp ce şoferii clujeni au intrat de vreo două săptămâni în „luna amară”, octombrie, luna coşmar pentru traficul clujean, mai ales odată cu întoarcerea studenţilor din vacanţă şi a sezonului de ploi când orice clujean care se respectă e cu maşina în trafic, primăria se mulţumeşte să ţină prin sertare ori prin dezbatere publică nesfârşită un valoros Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) elaborat de specialişti britanici în studii de trafic la cererea Ministerului Dezvoltării, cu o finanţare de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. (Claudia Romitan)
  • #liberinCluj, o campanie I Love Cluj de fluidizare a traficului. Traficul din ce în ce mai aglomerat, precum și orele pierdute „pe drum”, indiferent că vorbim de un traseu scurt sau care travesează întregul oraș, reprezintă un inconvenient din ce în ce mai evident în municipiul Cluj-Napoca. Fie ca vorbim despre orele de vârf sau nu, traficul pare ștrangulat de prezența sutelor de autoturisme, mai ales atunci când plouă. I Love Cluj a lansat de curând campania #liberincluj prin care doreste să îi determine pe clujeni să folosească, atunci când e posibil, mijloacele de transport în comun sau mijloacele de transport alternative, precum mersul cu bicicleta sau mersul pe jos. (Maria Man)
  • Clujul celor 24 de ore de vârf în trafic. Pentru orice șofer clujean, ideea că ar putea fi captiv, zilnic, câte 7-8 ore în traficul din municipiul Cluj-Napoca ar putea trece cu ușurință drept cel mai probabil scenariu apocaliptic. Cei care însă au neșansa de vorbi despre traficul din Cluj-Napoca cu termenul de „loc de muncă” sunt taximetriștii. Zilnic, aceștia fac ture de câte 4-5 ore, fără pauză, printre cele 64.000 de mașini care străbat sau, în funcție de oră, se târăsc, pe străzile din oraș. Simpla încercare de a-i întreba cum le este o zi de lucru le provoacă nervi, șoferii referindu-se la traficul din oraș cu termeni ca „înfiorător” sau „îngrozitor”. (Radu Hângănuț)
  • Șoferii de autobuze, „amorțiți” în trafic. Cu toate că traficul clujean este tot mai aglomerat, iar mijloacelor de transport în comun sunt prinse de multe ori la „înghesuială” printre sutele de autoturisme personale, șoferii acestora nu par atât de deranjați de ceea ce se întâmplă și de faptul că o cursă obișnuită de 20 de minute durează acum peste o oră sau chiar două, în cele mai crunte zile, când peste trafic se „așterne” și o ploaie de toată frumusețea. Mai mult, când îi provoci la discuții, îți răspund, așa într-o doară, că „Asta este. Ce să faci? Mergem înainte!” Și merg înainte, că nu au de ales, nici la propriu, nici la figurat. (Maria Man)

CULTURĂ. Regizorul Cristi Puiu la Astra Film Festival: „Eu cred că am fost trimis pe Pământ pentru a-i salva pe actori”. De ce Sieranevada este film de ficțiune și nu documentar, de ce nu îl interesează aspectul comercial al filmelor pe care le realizează sau de ce crede că a fost trimis pe Pământ pentru a-i salva pe actori, au fost doar câteva dintre explicațiile pe care cineastul Cristi Puiu le-a oferit în timpul discuției moderate de jurnalistul Mihnea Măruță la Astra Film Festival din Sibiu. Regizorul Cristi Puiu este membru în juriul Astra Film Festival 2016 și autorul filmului Sieranevada care a deschis luni 17 octombrie cea de-a 23-a ediție a festivalului. (Cristina Beligăr)

ORAȘUL. Salvaţi patrimoniul industrial al Clujului! Alte ţări şi alte oraşe au ştiu să-şi valorifice patrimoniul pe care l-au moştenit din perioada de vârf a industrializării. Fabrici vechi, hale industriale, depouri etc, în loc să fie lăsate în paragină şi să se distrugă de la sine sau să fie demolate, au fost revalorificate, amenajate şi oferite din nou comunităţii ca spaţii cu diferite destinaţii publice: muzee, săli de conferinţe, săli de spectacole şi diverse activităţi culturale etc. (Marius Avram)

REPORTAJ. Donații de peste 130.000 de lei la Walking Month. Au parcurs într-o lună distanța de la Pământ la Lună. Competiția Walking Month 2016 s-a încheiat în mod oficial marți, 18 octombrie, după o lună în care cei peste 1.400 de concurenți au renunțat la mașini, biciclete sau alte mijloace de transport mergând cât de mult s-a putut pe jos pentru a aduna un număr cât mai mare de pași care să le asigure un loc pe podiumul concursului. (Maria Man)

CLUJENI PRIN LUME. Titus Crăciun, jurnalist clujean întors din Himalaya: „Data viitoare voi fi mult mai aproape de vârf”. Din dorința de a urca pentru prima dată în viață pe un vârf de peste 8.000 de metri și de a privi din perspectivă jurnalistică o asemenea călătorie, Titus Crăciun pleca în urmă cu aproximativ două luni spre Nepal. Alături de colegul său de expediție, alpinistul Vasile Cipcigan, unul dintre cei mai experimentați atleți montani din Cluj, de altfel și inițiatorul proiectului „Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj” și unul dintre membrii echipei care în urmă cu trei ani a încercat să atingă același vârf, jurnalistul Titus Crăciun părăsea Clujul cu promisiunea de a nu încerca să fie un super-om sau de a forța urcarea doar de dragul orgoliului. „Voi vedea cum îmi reacționează organismul. Nu vreau să îmi las oasele acolo”, mărturisea cu sinceritate jurnalistul. (Cristina Beligăr)

Gimini Mootracker, jurnalul digital pentru stările de spirit. O companie de management și resurse umane din Cluj-Napoca a lansat luni Gimini Moodtracker, o aplicație mobilă care permite utilizatorului să țină un „jurnal digital” al stărilor de spirit avute de lungul timpului, folosind o simplă mișcare de deget cu care evaluează diverse momente ale zilei, locurile în care se află sau apelurile efectuate și primite în fiecare zi, aplicația având deja aproximativ 100 de utilizatori. (Radu Hângănuț)

CĂLĂTORII. Valea Viilor – cetatea din podul bisericii. Biserica fortificată săsească din Valea Viilor este mai puţin cunoscută decât cele de la Viscri, Biertan sau Prejmer, deşi este foarte uşor accesibilă şi cel puţin la fel de impunătoare. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cele mai aglomerate oraşe ale lumii. Populaţia urbană a lumii a crescut foarte mult în ultimii ani, iar acum mai mult de jumătate din populaţia globală trăieşte în oraşe. Dacă în 1950 numărul celor care locuiau în oraşe ajungea la 746 de milioane, în 2014 populaţia urbană este de 3, 9 miliarde, potrivit unui raport al Naţiunilor Unite. Estimările arată că în 2050 ţara cu cea mai mare populaţie urbană va fi India, cu 404 milioane de oameni, urmată de China şi Nigeria. (Mădălina Kadar)

SPORT. Premiera negativă pentru Cluj. Sportul olimpic clujean este mai aproape ca niciodată de o premieră nedorită. Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Rio, va fi cel mai probabil descalificat, iar rezultatele din Brazilia anulate. Astfel, România şi implicit Clujul, vor avea în palmares o medalie mai puţin. Este pentru prima oară în istoria sportului clujean când unui sportiv i se retrage o medalie olimpică, din cauza dopajului. Sportivul clujean a încălcat regulile antidoping şi a fost suspendat, temporar, la data de 30 septembrie. Recent, Federaţia Internaţională de Haltere (IWF) a anunţat că patru sportivi prezenţi în întrecerile de haltere de la Rio, au picat testul antidoping şi urmează să fie descalificaţi. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu