Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Tigrul transilvan”

Oraşele trec ca şi oamenii prin întâmplări de viaţă şi chiar dacă e exagerată admiraţia de sine a edililor clujeni exprimată în polemici întreţinute cu intelingenţe îndoielnice din capitală, e neîndoielnic faptul că municipiul de pe Someş e în pasă bună. Termenul vine din sport la fel ca ultimele evenimente legate de Cluj care au generat comentarii îndelungate în presa naţională şi regională. Vorbele de la Bucureşti, cele mai multe, au fost încărcate de resentimente şi de un aer de superioritate tâmp în condiţiile date, cele din alte zone ale ţării au exprimat în schimb admiraţie pentru progresele clujenilor. Lăsându-le pe toate la o parte, rămâne faptul că până când bucureştenii vor reuşi să se pună de acord dacă aprind sau nu acoperişul stadionului, cele mai mari evenimente sportive internaţionale se vor desfăşura la Cluj.

Lucrul acesta îi umple de mândrie pe clujeni. Capacitatea întreagă a Cluj Arena, 30.000 de bilete la meciul amical al României cu Spania, s-au vândut online în doar două ore. Sala Polivalentă a gemut de lume cu toată neîncrederea în jocul Simonei Halep. Două construcţii care au fost criticate pentru că sunt netrebuincioase sportului clujean se dovedesc utile echipelor naţionale şi federaţiilor care organizează competiţii europene, în beneficiul de imagine al oraşului. Dacă adăugăm şi fenomenul Untold de pe Cluj Arena putem vorbi despre Cluj ca un exportator net de admiraţie.

În cele din urmă, Bucureştiul îşi va reveni din pumni cu potenţialul generat de masivitatea sa socială şi economică. Pentru Cluj, perioada de efervescenţă pe care o traversează are însă o consecinţă nu de neglijat. Municipiul de pe Someş şi-a consolidat din punct de vedere al prosperităţii şi al notorietăţii locul secund în faţa Timişoarei. Această ierarhizarea ar putea influenţa opţiunea juriului în desemnarea Capitalei Culturale Europene 2021, competiţie în care sunt antrenate cu şanse apropiate aceleaşi două oraşe. Despre cum a ajuns Clujul fruncea provinciei şi din ce elemente e formată coroana pe care fruntea lui o poartă, citiţi în acest număr din Transilvania Reporter.

Sumarul ediţiei:

ACTUALITATE. Emil Boc: „Nu am cumpărat. Continuăm negocierile cu proprietarii”. În ciuda faptului că premierul Dacian Cioloș și vicepremierul Vasile Dîncu au declarat în 5 martie cu ocazia vizitei la Clujprimarul Emil Boc le-a dat asigurări că muncipalitatea a găsit banii pentru a cumpăra imobilul în care funcționează Muzeul de Istorie a Farmaciei, situația este departe de a fi clară. Primarul Emil Boc a declarat, marți, pentru Transilvania Reporter că imobilul nu a fost cumpărat și că, în principiu, situația este aceeași de acum o săptămână: primăria are bani doar pentru a cumpăra parterul clădirii în care funcționează Muzeul, proprietarul nu vrea să vândă decât întregul imobil, iar cele două părți nu ajung la un acord, în timp ce instanța va decide în 14 martie dacă muzeul părăsește sau nu Casa Mauksch-Hintz. (Radu Hângănuţ)

DOSAR. Clujul un oraş în mişcare

  • De ce e astăzi Clujul fruncea provincieiDacă cineva ar spune că dezvoltarea accelerată care a dus Clujul pe locul doi în ţară îşi are începuturile şi a fost favorizată de izolarea din perioada naţionalistă a primarului Gheroghe Funar, aceasta ar fi o afirmaţie greu de acceptat. Şi totuşi, asta susţine un reprezentant român al unei prestigioase firme de audit multinaţionale. (Caius Chiorean)
  • Clujul ia faţa Timişoarei. În competiţia internă pentru plasarea pe a doua poziţie după Bucureşti (poate inclusiv pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021), Clujul pare să fie uşor superior principalului său contracandidat, Timişoara, potrivit datelor din strategia de dezvoltare a Clujului, dată publicităţii în 2014. Analiza se referă la şase mari oraşe – Cluj, Braşov, Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Timişoara-, dar se pare că lupta se dă doar între primul şi ultimul din enumerare. (Marius Avram)
  • Ce-i lipseşte Clujului pentru a evolua pe termen lung. Oraşul Cluj beneficiază în prezent de o efervescenţă culturală şi economică invidiată de alte oraşe. Dar problema care se pune, priveşte viitorul şi cât din această efervescenţă reprezintă sursă de investiţii pentru viitor. Analistul economic Radu Nechita, conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai consideră că cel mai important lucru care-i lipseşte oraşului Cluj dar şi României în general este autonomia. (Ruxandra Hurezean)
  • Economia judeţului Cluj: câteva repere. Peisajul economic, social şi cultural al judeţului Cluj poate crea imaginea unui germen regional de dezvoltare. Există numeroase indicii empirice care ne pot reliefa acest argument: aspectul general al oraşului, emulaţia culturală şi ştiinţifică, migraţia populaţiei spre acest centru universitar şi economic, parcul auto şi aglomerarea de la orele amiezii. Cifrele economice relevă o realitate mai puţin entuziasmantă, dar totodată se întrezăresc oportunităţi şi domenii care bine exploatate vor putea crea pe viitor o nouă imagine oraşului şi judeţului.
  • Cum se vede Clujul de la Iași: E-o cale-atât de lungă… Este evident că deja de câțiva ani Clujul a devenit un punct de atracție important pentru tinerii ieșeni. Fără ca observația să aibă vreo pretenție sociologică, am constatat că tot mai mulți cunoscuți sunt din ce în ce mai optimiști în privința viitorului lor dacă urmează studiile universitare sau dacă își găsesc un loc de muncă în Vestul țării. Cei care au plecat spre Cluj nu au făcut-o cu inimă ușoară, dar atunci când revin vorbesc de parcă ar reveni acasă dintr-o altă țară. Nu e nimic de neînțeles – la această vârstă perspectivele de carieră sunt mai importante decât iubirea de „glia natală”. Sunt însă sigur că dacă ar începe să audă vești tot mai bune din Iași, s-ar gândi foarte serios să se și întoarcă. Or, tocmai veștile astea, deocamdată, nu vin. (George Onofrei, realizator la RadioHit, Iași)
  • Vedere din Timișoara de la regizorul Florin Iepan: „Clujul este un oraș participativ și o zonă importantă pentru dezbatere”. Din Timișoara, orașul care dădea în ’89 tonul Revoluției, Clujul este privit cu admirație și ușoară invidie. O invidie constructivă care împinge spre o concurență pozitivă din care ambele orașe ar trebuie să aibă de câștigat, crede regizorul timișorean Florin Iepan. Acesta este de părere că orașul de la poalele Feleacului a prins viteză în ultimii cinci ani, când conjunctura politică pozitivă, dar și mediul universitar efervescent au pus umărul la propulsarea orașului în calitatea de lider al provinciei. (Radu Hângănuţ)
  • Studiu de caz: De ce se mută un bucureștean la Cluj. Mircea Moga (31 de ani) este un inginer în automatizări care s-a mutat de la București la Cluj de câteva săptămâni. El a explicat pentru Transilvania Reporter de ce a ajuns la Cluj și nu altundeva, în momentul în care a decis să plece din Capitală. (Bogdan Stanciu)
  • Complex sportiv unic în România. Cluj-Napoca este oraşul care dispune la această oră de cea mai modernă infrastructură sportivă. Stadionul de categorie Elite, ”Cluj Arena” şi Sala Polivalentă, sunt „casa” echipelor naţionale ale României din orice disciplină sportivă. La fel ca şi în cazul Bucureştiului şi la Cluj lucrurile au fost destul de complicate, de la faza de proiecţie, până la finalizarea celor două edificii sportive. (Patrice Podină)
  • Clujul, fabrică de creație. Clujul își confirmă și în 2016 statutul de Capitală a filmului și a muzicii, cu cel puțin trei mari evenimente care vor încălzi și mai mult atmosfera în lunile de vară: Festivalul Internațional de Film Transilvania (27 mai-5 iunie), Festivalul Electric Castle (14-17 iulie) și Festivalul Untold (4-7 august). (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Doi ani de Reactor: 17 producții de teatru, 290 de evenimente și 14.500 de spectatori. În urmă cu doi ani, în luna martie, doi absolvenți ai Facultății de Teatru și Televiziune deschideau pe strada Petőfi Sándor din Cluj un nou spațiu dedicat artelor independente, în orașul din care inițial se văzuseră nevoiți să plece pentru simplul fapt că, după absolvire, nu le oferea nicio perspectivă de a rămâne. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Nou în Cluj: Lady Cat, o cafenea închinată Măriei Sale, pisica. „Atenție, pisici!” stă scris pe peretele unui imobil de pe strada Constantin Brâncuși din Cluj-Napoca. Înăuntru însă pe vizitatori nu îi paște niciun pericol. Ba mai mult, aceștia intră într-un univers calm în care pisicile se plimbă în slow-motion printre mese și scaune. Ceea ce ar părea a fi un templu urban dedicat zeiței Bastet este de fapt cafeneaua „Lady Cat”, un local cu și despre pisici în care dimineața poate începe cu o ceașcă fierbinte din savuroasa licoare neagră, dar și o ședință de terapie cu animale. (Radu Hângănuţ)

REPORTAJ. Din Deva, la Cluj pentru salvarea păsărilor răpitoare. În urmă cu opt ani, Alex Dranga își lăsa în urmă orașul natal pentru a veni la Cluj, călăuzit de o dorință pe care o avea încă din adolescență: aceea de a salva păsări răpitoare. Pe strada Oașului din cartierul clujean Iris, casa în care locuiește Alex alături de familia lui este astăzi sanctuar pentru păsările răpitoare căzute victime îndeosebi abuzurilor crescătorilor de porumbei, în percepția cărora înaripatele reprezintă o amenințare și, ca urmare, trebuie ucise. Împușcate, cu aripi rupte sau cu picioare sfâșiate de colții nemiloși ai capcanelor, păsări rănite, ocrotite prin lege sau exemplare rare, toate sunt primite de Alex în curtea lui atunci când nimeni nu le-ar mai da o șansă de supraviețuire. Pentru multe însă, oricât de grabnică este intervenția, răul este deja prea mare pentru a mai putea fi salvate. (Cristina Beligăr)

EROII TIMPULUI NOSTRU. Studenții de azi, eroii de mâine. Dacă săptămâna trecută i-am cunoscut pe inițiatorii campaniei „O masă caldă”, acum vă propunem să îi cunoaștem pe câțiva dintre studenții voluntari ai Facultății de Științe Politice din Cluj-Napoca, studenți care se implică atât în această acțiune, cât și în alte proiecte de voluntariat. De meserie sunt studenți. Nu le este foarte clar ce doresc să devină când vor fi „mari”, dar știu că pasiunea stă la baza oricărui lucru bine făcut. I-am întâlnit pe cei patru: Larisa, Ana-Maria, Elena și Tudor, studenții de „serviciu”, la cantina Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, unde ne-au povestit, printre lacrimile provocate de tăiatul cepei, ce anume îi determină să fie voluntari și în ce acțiuni mai sunt implicați.(Maria Man)

CĂLĂTORII. Cinci destinații pentru primăvara asta. Se desprimăvărează și vine vremea de făcut planuri pentru călătorii. Vă propunem cinci destinații ușor de atins de la Cluj, care arată cel mai bine în anotimpul florilor. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Femeile care au îndrăznit să schimbe lumea (II). Femeile din întreaga lume sunt sărbătorite pe data de 8 martie – Ziua Internaţională a Femeii, şi nu Ziua Mamei, aşa cum au învăţat mulţi dintre noi, în perioada comunistă. Ziua de 8 martie sărbătoreşte toate femeile, fie că sunt sau nu mame, sărbătoreşte realizările lor în plan social şi atrage atenţia asupra problemelor pe care încă le au de înfruntat: discriminarea şi violenţa fiind cele mai des întâlnite. Ziua de 8 martie sărbătoreşte tot ceea ce femeile au reuşit să obţină până acum, de la dreptul la educaţie, la vot, la muncă, până la recunoaşterea faptului că sunt cel puţin la fel de capabile ca şi bărbaţii. Iar aceste realizări s-au datorat, în mare parte, unor femei curajoase, care au refuzat să se supună normelor, urmându-şi chemarea şi visurile. (Mădălina Kadar)

SPORT. Au ridicat mingea la fileu. După ani de zile în care voleiul clujean a intrat pe o pantă regresivă, 2016 ar putea fi piatra de temelie a reconstrucției echipei masculine a CS Universitatea, o fostă campioană și câștigătoare a Cupei României uitată poate pe nedrept de oamenii care altă dată umpleau până la refuz Sala Sporturilor „Horia Demian”. În sezonul în curs voleibaliștii au adunat deja patru (4) victorii, un record dacă ne raportăm la precedentele două sezoane ale Diviziei A1 în care ”U” Cluj a evoluat (2012/2013 și 2013/2014). (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu