Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „PSD a câştigat, PSD a pierdut”

PSD a reuşit să doboare guvernul PSD. Pasul următor este să formeze un nou guvern. Dacă va putea.

Preşedintele Klaus Iohannis a dat de înţeles că va lăsa pe mai departe guvernarea la PSD-ALDE. E o cale de a evita instabilitatea politică dar şi de a oferi PSD continuitate în a-şi sabota de la Palatul Victoria şansele la alegerile prezidenţiale din 2019. Putem deci presupune că preşedintele va desemna un premier propus de PSD. Dar ce va face PSD? Pe cine va trimite la Palatul Victoria după ce a risipit mitul guvernărilor sale eficiente? Premierul ales de Liviu Dragnea să-i perpetueze puterea în partid va trebui să restabilească în societate încrederea risipită de acelaşi domn Dragnea. Numele celui care va intra în funcţie cu această grea moştenire va fi anunţat, probabil, luni.

Unde nu va fi incomodat viitorul premier va fi în analizele comparative cu predecesorul său. Probabil că până şi domnului Dragnea îi va fi greu să găasească o persoană la fel de inconsistentă şi manevrabilă cum s-a dovedit ultimul său favorit. În schimb, viitorul guvern PSD-ALDE, (cu rezerva că se va instala, nu ştim totuşi cum va acţiona preşedintele Iohannis) va avea o susţinere parlamentară fragilă. La şase luni de la victoria copleşitoare din alegeri, PSD e în poziţia de a nu avea majoritate în parlament fără voturile minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară. Şi e pe cale să piardă înţelegerea actuală cu UDMR, concomitent cu sentimentul de nelinişte pe care l-a trezit alegătorilor români din Ardeal. Adică exact a acelor oameni cu ale căror voturi s-au câştigat mereu alegerile prezidenţiale. 

Sumarul ediției:

PSD nu se mai poate „baza” pe UDMR. După ce PSD a încheiat și-a încheiat cu succes rolul de partid de opoziție și și-a demis propriul Guvern prin moțiunea de cenzură votată miercuri, lucrurile ar trebui să revină la un oarecare normal, crede deputatul UDMR Csoma Botond. El spune că situația fost una paradoxală și că PSD-ul iese slăbit din acest episod politic unic în istoria post-decembristă a României. De asemenea, deputatul clujean este de părere că după recentele dispute între UDMR și PSD pe baza votului la moțiune, vechiul protocol de colaborare dintre cele două partide trebuie evaluat. (Radu Hângănuţ)

Ce urmează din punct de vedere procedural: Partidele politice vor organiza consultări interne în forurile de conducere pentru a încerca să formeze o majoritate parlamentară cu care să se prezinte la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis. Cea mai mare şansă pentru o coaliţie de guvernare o au PSD şi ALDE, care tocmai şi-au confirmat forţa politică în Parlament prin votul la moţiunea de cenzură.

Emanuel Ungureanu: Ceea ce am văzut la vot este cumplit. Emanuel Ungureanu, deputat USR de Cluj ne-a  împărtășit  impresiile sale în chiar timpul votului: „Ceea ce am văzut la vot este cumplit. O gașcă de hoți care tremurau să nu defecteze în tabăra altor hoți. Pe filmare se poate vedea cum și- au bătut joc de ideea de vot secret. Strigau unii la alții să voteze cu bilele la vedere. Disperarea era uriașă. Cred că moțiunea va trece, am ca indicator transpirația lui Ponta. (Radu Hângănuţ)

Ioan Hosu despre situaţia din PSD: Îţi anunţi nunta, chemi invitaţii şi apoi anulezi tot, că nu-ţi mai place mireasa. PSD a câştigat, PSD a pierdut. A câştigat lupta în parlament cu moţiunea de cenzură împotriva propriului guvern, dar, cel mai probabil, pe termen scurt, mediu şi lung va pierde. Rămâne însă de văzut. Până atunci, o analiză la cald a sociologului Ioan Hosu. (Marius Avram)

DOSAR

  • O piață, mulți grădinari, puțini cumpărători. După modelul piețelor volante din capitalele europene Primăria Cluj-Napoca aplică acest concept în municipiu de mai bine de șase ani. Piețele volante sunt destinate exclusiv micilor producători și au fost ”inaugurate” la Cluj-Napoca în august 2011. Mai întâi în centrul orașului, mutată mai apoi pe platoul Sălii Sporturilor și ulterior, periodic și în cartiere, piețele volante sunt o mână de ajutor dată atât producătorilor, cât și clujenilor care au posibilitatea să achiziționeze produse agricole de proveniență locală. Prima piață volantă din acest an s-a desfășurat la sfârșitul acestei săptămâni, în locul deja obișnuit (platoul Sălii Sporturilor). (Patrice Podină)
  • Te uită cum moare orașul fițelor alimentare. „Fast-market” contra fast-food. Clujul este cotat drept un oraș activ și prosper, cu anumite standarde alimentare inspirate de o literatură de specialitate și noi trenduri nutriționiste orientate spre sănătate, care au cucerit etaj după etaj clădirile de business, spitalele, universitățile, băncile. Zilnic se consumă tone de salate, s-au deschis lanțuri de magazine și fast food-uri cu preparate pe bază de legume. Dar, în realitate, a influențat acest lucru producția de legume și fructe din zonă? A ajutat-o? Există vreo legătură între producția de ceapă și varză din bazinul Someșului și fițele alimentare afișate în meniuri la Cluj? Are orașul nostru vreo politică în acest sens?
  • Mircea Groza: „Produsele tradiționale nu ies din dubă”. În 2016, România avea aproximativ 500 de produse atestate tradițional. Doar trei dintre ele sunt recunoscute la nivel european: magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibănești, care sunt produse cu indicație geografică protejată. Alte câteva sute de produse sau preparate sunt pe lista de așteptare pentru diferite certificări sau acreditări. Însă procesul este greoi și, de multe ori, făcut doar de dragul bifării unor realizări pentru că „așa sunt recomandările europene”. Între timp, producătorii locali, țăranii care apar mândri în reclame la tot soiul de produse, încearcă să scoată capul în lume și să ajungă cumva pe mesele orășenilor. Cum la piață se poate și nu prea, cealaltă variantă sunt restaurantele. Dar și în acest lanț există suficient de multe piedici, de cele mai multe ori birocratice, așa cum remarcă și maestrul bucătar Mircea Groza. (Radu Hângănuț)
  • Mâncarea tradițională, apreciată de clujen. „Se cumpără mai multă mămăligă, decât pizza”. „Îți trebe doi moroz, o ceapă, doauă poprici, una roșie ș-alta verde, or galbână, die care ai, on dărab die țeler ș-o căpățână de ai, bun ar hi verde. De ai! Taie mânânțăl popriciile și ceapa, răzălești, așe mai mare, morcozâ și țeleru, pune-le tăite, tăite înt-on laboș mai grosuț șa fund, c-on pticuț de oloi. Slobozîști ș-o târucă de apă, așe să nu ardă pârgălașu ista! (…) Poț zâce că zama-i gata!”, sunt indicațiile clare oferite de bucătarul Mircea Groza în meniul restaurantului Zama, unul dintre restaurante clujene care promovează mâncarea tradițională. Dacă nu ai răbdare și nici ingredientele necesare să îți prepari o zamă în stil tradițional, o poți savura într-o local modern, cu influențe rustice, unde gustul de Transilvania este la el acasă. În plus, aici, ingredientele folosite pentru gătit, provin de la țărani.  (Maria Man)
  • Asocierea, o abordare sănătoasă de business. Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic a luat naștere în 2013 la inițiativa a 16 producători agricoli locali din Apahida și Jucu și a fundației Civitas, este una dintre puținele asociații de acest gen din țară. Scopul cooperativei a fost dezvoltarea durabilă a agriculturii autohtone prin promovarea spiritului antreprenorial în randul producătorilor locali şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. (Maria Man)

COMUNITATE. Un clujean, în cursa pentru barmanul anului în lume. Clujeanul Silviu Popa va reprezenta România la cel mai prestigios concurs de bartending din lume, după ce în urmă cu o săptămână a obținut cel mai mare punctaj la etapa națională a aceleiași competiții. Astfel, la sfârșitul lunii august, barmanul localului Charlie Pub din Cluj va fi prezent în Mexico City la Diageo World Class Competition unde se va întrece în creativitate și îndemânare cu barmani din peste 50 de țări finaliste. Dintre aceștia doar unul va deveni barmanul anului în lume. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Schimbare de paradigmă la Filarmonica din Cluj: Mai multă muzică actuală în viitoarea stagiune. Filarmonica de Stat Transilvania a marcat luni, 19 iunie, sfârșitul stagiunii 2016-2017 printr-o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentat programul stagiunii viitoare, dar și o parte dintre realizările stagiunii trecute. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Piață „altfel” de flori pe strada Potaissa. Strada Potaissa din Cluj, una dintre cele mai frumoase străzi pietonale din oraș, cunoscută în special pentru vechiul zid de apărare al cetății medievale a Clujului, dar destul de puțin frecventată de localnici sau turiști, a devenit începând de luni, 19 iunie, mult mai colorată și mai vie. (Cristina Beligăr)

IT. Beaconii din Cluj: buni pentru gigantul Lockheed, neinteresanți pentru România. Ce au în comun Lockheed Martin, o bancă cu sucursale în Dubai și Abu Dhabi, Muzeul Salzburg din Austria și o companie de transport public din nordul Italiei? Dincolo de cifre de afaceri mari și inovație, toate aceste entități sunt și clienți ai clujenilor de la Onyx Beacon și folosesc inovatoarele „balize” produse de aceștia. Între timp, în România, beaconii sunt încă un subiect relativ necunoscut pentru piață, iar Clujul, așa „smart city” cum se laudă, nu face excepție de la această tristă categorie. (Radu Hângănuț)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAŞ. Raluca Mogoş-Demian, psiholog: „Nu poți să tratezi omul ca pe o afacere”. Raluca Mogoș Demian a știut încă din clasa a X-a că își dorește să devină psiholog. De doi ani are propiul cabinet, unde investește mult suflet. Nu are un site sau o pagina de Facebook, nu și-a făcut niciun fel de promovare, dar cu toate acestea, clienții o caută. Drumul până aici însă a fost lung și plin de peripeții. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Moartea unui gigant. Ex-cancelarul german Helmut Kohl va fi onorat printr-o ceremonie funerară de stat pan-europeană, fără precedent. La moartea unei personalități de talia lui Kohl, Uniunea Europeană se pregătește de un gest fără precedent, cel al unei ceremonii funerare solemne, la care să fie omagiat de toate cele 28 de state membre ale blocului comunitar. Declarația în acest sens a fost făcută de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, pentru săptămânalul german „Bild am Sonntag”. „Încă înainte de a trece în neființă, Helmut Kohl a primit o cetățenie de onoare pentru serviciile sale extraordinare. De aceea îi datorăm lui Kohl o ceremonie europeană de stat, și mă voi ocupa personal de acest lucru”, a declarat Juncker sursei citate. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Tradiţii şi superstiţii româneşti: Sânzienele. În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Sărbătoarea se mai numeşte în unele locuri şi “Cap de vară”, fiind la trei zile distanţă de solstiţiul de vară, în aceeaşi zi fiind sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul. Unii specialişti apreciază că sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Alte surse arată că Sânzienele provin dintr-un cult roman, întrucât denumirea folosită în Ardeal sau Maramureş vine din latinescul „Sancta Diana”, zeiţa vânătorii şi a castităţii – în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. Numele sărbătorii este acelaşi cu al parfumatelor flori galben-aurii, ce cresc la margini de păduri sau în livezi, iar ritualurile sunt strâns legate de acestea. (Mădălina Kadar)

SPORT. Premieră „istorică” deloc dorită. Universitatea Cluj va promova în Liga a III-a. Nu există nicio îndoială legată de acest lucru. Alb-negrii au surclasat formația Lăpușul Târgu Lăpuș, scor 8-0 și și-a asigurat promovarea în eșalonul terț încă după meciul tur al barajului. Este prima ascensiune spre Liga 1, programată a se petrece la capătul sezonului 2018/2019, adică exact la împlinirea a 100 de ani. Această promovare este o noutate, o promovare ”istorică” pentru că Universitatea nu a mai avut parte de așa ceva în întreaga ei existență, aproape seculară. Este o promovare pentru care se cuvine să ne bucurăm temperat, pentru că nu reprezintă vreo performanță pe care cei ce conduc clubul să și-o fi dorit. Este o promovare rod al întâmplărilor nefericite prin care clubul universitar a trecut în ultimii ani. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu