Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: „Primii 100 de ani”

La 1918, România nu-şi schimbă numele, dar înfăţişarea da. Întregirea miraculoasă a teritoriilor locuite de români, înfăptuită la sfârşitul Primului Război Mondial, nu a rămas întru totul la fel, dar proiectul naţional imaginat atunci este şi astăzi în mare parte o realitate. Cel mai însemnat câştig al ultimului secol de istorie este că a confirmat unitatea naţională. La Centenar, România sărbătoreşte întâi de toate continuitatea sa ca stat. Dintre cele trei construcţii statale din centrul şi estul Europei, apărute „artificial” după Primul Război Mondial, doar România mai poate pretinde că a rămas în bună măsură aceeaşi, cu toate că a pierdut din teritoriu în Est. În timp ce Iugoslavia şi Cehoslovacia s-au destrămat odată cu prăbuşirea ordinii comuniste, România s-a păstrat în graniţele sale. E meritul inclusiv al contestatei generaţii de politicieni din anii 90, care rămân în istorie, vorba lui Robert Kaplan, nu prin ceea ce au înfăptuit, cât prin ceea ce au împiedicat să se întâmple.

Generaţia care le-a urmat a integrat România în Occident, în parte şi pentru a le oferi succesorilor cadrul să abordeze o retorică suzeranistă, care nu a mai fost auzită de un sfert de veac. În răstimpul celor aproape o sută de ani, România a traversat crize în care totul părea să se năruie. În destule momente, predominante au fost complexele de inferioritate, frustrările şi îngurgitarea modelelor culturale, trăsături proprii, de altfel, naţiunilor tinere. Adesea, vrăşmăşia internă şi neîncrederea în propriile realizări au fost caracteristicile epociile constatăm şi acum. Dar realitatea Centenarului, fără a fi ideală, este mult peste percepţia momentului şi peste destule alte momente din istoria celor 100 de ani.

Vorba lui Flaubert, ne calomniem epoca din necunoaşterea istoriei. Poate că aceasta ar fi cea mai bună abordare a Centenarului: necesitatea de a ne cunoaşte istoria în sensul de a împărtăşi o moştenire de la care se poate construi un proiect de viitor. Marele Război a adus doliul în aproape toate familiile; România a fost pe locul doi la numărul de victime raportat la numărul de locuitori. Dar pe ruinele acestuia s-a construit statul modern, rănile s-au cicatrizat şi cu fiecare generaţie aventura României a continuat. Istoria României este parte din istoria mai largă a Europei şi a unei permanente renaşteri.

Sumarul ediţiei:

CENTENAR:

  • Sociologul Vasile Dâncu: „Mi-e frică să nu asistăm de Centenar doar la o uriaşă chermeză națională”. De mâine, de Ziua Naţională, 1 Decembrie, România intră în anul 100 de la Marea Unire din 1918. România şi românii au mult mai mulţi ani, dar de atunci ne ţinem această socoteală, la fel cum fiecare ne ţinem socoteala propriei vârste de la naştere, deşi existam şi anterior, în pântecele mamei. Avem imediat 100 de ani de la Marea Unire! Un secol! Un veac! Poate un veac de singurătate, cum ar fi spus Gabriel Garcia Marquez. Dar, dacă a fost aşa, măcar să nu fie la fel veacul care vine! Sociologul Vasile Dâncu ne oferă, în câteva cuvinte, o perspectivă asupra prezentului nostru, asupra veacului care a trecut şi a celui care va să vină. Prin devenirea noastră, prin felul nostru de a fi de acum încolo, cred că ne-am dori să-l putem contrazice în unele spuse ale sale. Şi cred că cel mai fericit de eventuala noastră contrazicere ar fi chiar domnia sa. (Marius Avram)
  • Concert istoric al Filarmonicii clujene la Viena. Filarmonica din Cluj-Napoca va marca un moment istoric în această seară la Viena unde va susține, după mai bine de jumătate de secol de când o orchestră românească a fost prezentă acolo, un concert în Sala Mare a Musikverein, acolo unde are loc în fiecare an Concertul de Anul Nou al Orchestrei Filarmonice din Viena. Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” va cânta în fața a 1.800 de oameni, cu „doar” 1.000 mai mulți decât numărul spectatorilor care participă de obicei la concertele din Cluj ale Filarmonicii și care au loc în sala Auditorium Maximum. (Cristina Beligăr)
  • Tudor Sălăgean: „Centenarul ar putea fi salvat prin entuziasm și creativitate”. Bat clopote cântând reîntregirea”, bat clopote ce anunță centenarul, dar România e luată din nou prin surprindere. Centenarul ne prinde fără bani și fără o viziune clară asupra evenimentelor care urmează să aibă loc în 2018, evenimente menite să celebreze cei 100 de ani de la Marea Unire. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, consideră că Centenarul trebuia pregătit cu mult mai multă seriozitate și asumare. Fondurile lipsesc, astfel că fi ecare instituție trebuie să se descurce cum poate și să dea dovadă de entuziasm și creativitate, acestea fiind lucrurile care pot salva, în opinia sa, Centenarul. (Maria Man)

PRESA ŞI SOCIETATEA:

  • „Dacă eliminăm presa liberă și profesionistă, întregul ediciu al democrației se năruie”. Profesorul Peter Gross predă la Universitatea din Tennessee, Școala de Jurnalism și Media Electronică, unde a fost director (2006-2016). A primit titlul de doctor în mass media și comunicare internațională de la Universitatea din Iowa. (Ruxandra Hurezean)
  • Oameni de afaceri și jurnaliști, în căutarea soluțiilor pentru ieșirea din criză a presei locale. O mare parte a jurnaliștilor din Cluj și reprezentanți ai mediului de business din oraș s-au întâlnit vineri la Liberty Technology Park pentru a dezbate, în cadru organizat, situația în care se află presa locală şi posibilele căi de redresare pe care le-ar putea urma. Evenimentul a fost propus de Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC) și Agenţia de Dezvoltare Regională NordVest, pornind de la ideea că este în interesul tuturor să avem o presă de calitate. Când a început declinul presei locale din punct de vedere al credibilității ei, în ce măsură companiile sunt dispuse să investească în presa locală, sau ce i-ar convinge pe antreprenori să investească într-un produs de presă, au fost doar câteva dintre întrebările ridicate la dezbaterea „Criza presei locale în Europa post-adevăr”. (Cristina Beligăr)
  • Istoria presei clujene postcomuniste. Drumul presei clujene libere de dictatura comunistă începe în 23 decembrie. La prima oră, după două zile agitate, în care la Cluj-Napoca au murit oameni, pe 21 decembrie apoi, în 22, fuga dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, apăreau primele ziare libere. La Cluj Napoca s-a plătit prinos de sânge pentru libertatea de expresie. (Tiberiu Fărcaș, jurnalist Clujucultural.ro)
  •  Singurătatea jurnalistului. De ce nu mai este atentă societatea, clasa politică, la mesajele presei? Și de ce presa e tot mai puțină și mai slăbită? De ce presa moare încet-încet, mai ales presa locală? De ce nu mai sunt ziare și de ce dau faliment una după alta televiziunile locale? (Ruxandra Hurezean)

BUGETARE PARTICIPATIVĂ:

  • Niciun proiect „sportiv” la bugetarea participativă. Concursul de proiecte lansat de Primăria Cluj-Napoca în cadrul programului de bugetare participativă s-a încheiat. Au fost 126 de inițiative, dintre care 15 vor primi și finanțarea de câte 150.000 de euro pentru a fi materializate. Așa cum Transilvania Reporter a anunțat deja, amenajarea și modernizarea a două școli, precum și construirea unui centru de tineret destinat organizațiilor tinerilor din Cluj-Napoca par a fi nevoile stringente ale clujenilor în acest moment, dacă luăm în considerare numărul foarte mare de voturi pe care l-au primit aceste trei idei în etapa finală de vot, în comparație cu celelalte propuneri. Ideile au fost multe. De la creșterea siguranței pietonale, la trecerile de pietoni, investiții în autobuze / microbuze școlare cu circuit închis, amenajarea de grădini verticale și fațade vegetale s.a.m.d. Niciun proiect însă, nu a vizat latura sportivă. Abia după încheierea etapei de votare a proiectelor au apărut primele semne de întrebare cu privire la acest aspect. (Patrice Podină)
  • Bugetarea participativă, la final: 15 proiecte vor primi finanțare în 2018. Primăria Cluj-Napoca a anunțat marți, în cadrul unei conferințe de presă, proiectele câștigătoare din programul online de bugetare participativă inițiat în premieră în România în acest an. (Cristina Beligăr)
  • Bugetarea participativă, o lecție extinsă de educație civică „M-am simțit ca la o campanie electorală”. Programul de bugetare participativă le-a permis tuturor clujenilor să contribuie cu idei la bunăstarea orașului sau măcar a zonei lor de interes. Fie că a fost vorba despre cetățeni, asociații sau instituții de învățământ, lumea a venit cu idei și a încercat să își promoveze cum a știut mai bine proiectul, astfel încât acesta să se numere printre cele care vor primi și fi nanțare din partea Primăriei ClujNapoca. Pentru Școala „Ion Creangă” din Mănăștur, bugetarea participativă a fost o cursă pierdută la mustață cu „adversarii” de la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu”. Chiar și-așa, mănășturenii au ajuns au proiectul școlii printre cei care vor primi fi nanțare, și potrivit directorului adjunct Mariana Brad, dincolo de cei 120.000 de euro cu care se vor construi noi săli de clasă, elevii, părinții și cadrele didactice au învățat pe repede înainte o lecție de educație civică și implicare în problemele societății. (Radu Hângănuț)

REPORTAJ. Târgul de Crăciun din Cluj, în straie noi. Târgul de Crăciun din Piața Unirii și-a deschis porțile weekendul trecut și va oferi publicului, în fiecare zi până la sfârșitul acestui an, motive de distracție și de petrecere a timpului în familie. (Cristina Beligăr)

LOCAL. Măștile lumii Peste 30 de măști provenite de pe cinci continente, expuse la Cluj. Colecționarul clujean Alin Samochiș a fost pasionat încă de pe băncile școlii de istorie și geografie, astfel că după 1989, când granițele țării s-au deschis, visul său de a vedea lumea a ajuns să se îndeplinească, puțin câte puțin, atât cât i-a permis bugetul. Sunt mai bine de 20 ani de când acesta călătorește prin locuri mai mult sau mai puțin știute ale lumii, locuri de unde nu s-a întors cu mâna goală. A achiziționat tot ce i s-a părut frumos, dar mai ales obiecte care spun o poveste despre cultura și civilizația țării respective. Luni, 27 noiembrie, acesta a vernisat în cadrul redacției ziarului Făclia din Cluj-Napoca, o colecție impresionantă de peste 30 de măști provenite de pe cinci continente, măști care au o valoare aparte, valoare oferită în primul rând de autenticitatea lor. (Maria Man)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. „Personal trainer”, o afacere cu mușchi. Sălile de bodybuilding și fi tness le găsim la tot pasul, fi ind la modă în Cluj-Napoca, un oraș care se mândrește cu un număr impresionant de campioni în cele două discipline sportive amintite. Marea majoritate a sălilor de fi tness sunt destul de dotate cu aparate și echipamente moderne, oferind astfel, tot ce are nevoie pentru un antrenament și cel mai pretențios client. Problemele apar însă, atunci când nu știi ce să faci cu toate acele aparate. Acela este momentul în care intervine nevoia unui antrenor personal. (Patrice Podină)

AGRICULTURĂ. Caravana „Alege oaia!” la Cluj: Tocăniţă tradițională pentru clujeni și „odă” închinată ministrului Daea. Caravana de informare „Alege oaia!” a ajuns sâmbătă, 25 noiembrie, la ClujNapoca, pe platoul de la Expo Transilvania, unde timp de două zile vizitatorii au putut gusta, gratuit, preparate din carne de oaie gătite tradiţional (tocăniţă la ceaun, pastramă, virşli, sarmale), dar şi brânzeturi (caş, telemea, brânză). (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII. Să vină banii! Peste 200 de milioane de lei vor fi investiți în următorii ani în restaurarea unor monumente istorice emblematice pentru Regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj). 17 contracte de finananțare în acest sens au fost semnate până acum, la nivelul Agenției de Dezvoltare Regională NordVest, potrivit unei centralizări consultate de Transilvania Reporter. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Apusul unui dictator: Robert Mugabe. Cel mai longeviv dictator în viaţă, unul dintre ultimii rămași în lume, a acceptat să renunțe la putere – nu neapărat de bunăvoie, dar a acceptat. Preşedintele statului Zimbabwe, Robert Mugabe, are 93 de ani, dintre care 37 de ani i-a petrecut la putere. Fost erou al războiului de independenţă, el a condus ţara cu o mână de fi er, zdrobind opoziţia şi sărăcind poporul. (Mădălina Kadar)

SPORT. Rareș Șipoș, pe urmele „strămoșilor”. De fiecare dată când scriem un articol despre tenis de masă, și despre cei care practică acest sport, ar trebui să începem cu „începuturile”. Să ne amintim că Dorin Giurgiuca a inventat deja celebrul procedeu topspin, cu care a făcut ravagii în competițiile interne și internaționale. Nu putem ignora amintirea unui Paneth Farkas, clujeanul care a cucerit mai bine de 50 de medalii pentru România și care a fost subiectul unui documentar realizat de Steven Spielberg. Omul care a intrat în Cartea Recordurilor cu un schimb de mingi care a durat mai bine de două ore. Ar mai fi Sari Szasz-Kolosvari care a participat la opt campionate mondiale și a contribuit la cucerirea primului titlu mondial din istoria tenisului de masă românesc. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu