Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Paralizia infantilă a politicii clujene”

Mihai Seplecan a fost util atunci când trimitea prostituate în patul şefilor politici sau când umplea cupele cu vin mesenilor la mesele de partid. Cu timpul, partidul i-a dat şi funcţie, e drept în contextul în care nimeni altul n-a vrut s-o ia de frica DNA. Câteva luni, i-au fost iertate şi ieşirile caragioase care l-au făcut cunoscut în presa centrală ca „Vanghelie al Clujului”. Când însă copilul de casă s-a viclenit, a căutat investitori de capul lui, s-a autopropus pentru funcţii rezervate altora şi a vorbit fără permisiune, partidul l-a scos pe linie moartă.

Eşecul politic al  lui Seplecan seamănă cu o răzbunare a particulelor inteligente. Preşedintele, încă, al Consiliului judeţean s-a aflat pur şi simplu într-o poziţie nenatural de înaltă. Încrederea stupefiantă de sine, fudulia exprimată în exces, luarea permanentă la harţă l-au dus firesc la fund. Însă, dincolo de aspectele care o individualizează, căderea actualului preşedinte al Consiliului judeţean  pune în evidenţă una din maladiile politicii clujene.

Se constată că pe urmele unor politicieni  departe de a fi monştri sacri păşesc reprezentanţi chiar mai puţin înzestraţi ai noii generaţii. Tinerii valoroşi fug de politică, iar aceia puţini dintre ei care nu o fac sunt ţinuţi la margine. Alergici la competiţiile interne, liderii partidelor oferă acces doar tinerilor de plastilină care să nu le pună în pericol funcţiile. Vârful politicii clujene a aparţinut de multă ori unor neaveniţi. Viitorul nu pare că va schimba acest lucru.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. UBB a oferit doar 60 de locuri de cazare sportivilor Clubului Sportiv „U”. Clubul Sportiv Universitatea Cluj acuză conducerea Universităţii Babeş-Bolyai că  anul acesta universitar le-a pus la dispoziție sportivilor legitimați doar 20 de camere, în timp ce anul trecut a fost alocat un număr dublu de camere pentru acesţia. În schimb, reprezentanţii UBB spun că decizia a fost luată din cauză că anumite clauze ale protocolului de colaborare realizat între CS „U” și UBB nu au fost respectate de către club. (Maria Man)

AFACERI PUBLICE. Seplecan, la cuțite cu consilierii liberali. Şedinţa ordinară din septembrie a Consiliului Judeţean Cluj s-a transformat într-un adevărat circ. Timp de trei ore plenul a devenit teatru de război între preşedintele Mihai Seplecan şi colegii săi consilierii liberali, dar şi directorii a două regii ale instituţiei. Temele au fost din cele mai diferite: de la mutarea liberalilor la distanţă de prezidiu, la proiectul privind transformarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat în direcţie a CJ, la datoriile Cluj Arena, până la propunerea de schimbare a lui David Ciceo din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Aeroportului. (Claudia Romitan)

DOSAR. Eradicată ca boală, „Poliomelita” răvășește lumea politică 

• Mihai Seplecan: „La umbra bătrânilor nu poate crește nimic. Eu vreau să fiu fi primar”. Contestat îndelung de cetățeni, presă, politicieni, dar în special de către colegii de partid, încă președintele Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan, este un personaj politic colorat și unul dintre puținii tineri care, la nivel local, au un cuvânt de spus. A început ca șofer al mentorului al liberalului Marius Nicioară și a ajuns președinte al județului. Poartă în prezent lupte cu colegii, cu consilierii județeni și chiar cu Victor Ponta și guvernul său, însă vrea să devină primar și să schimba politica autohtonă care, spune el, nu le dă nicio șansă tinerilor. (Radu Hângănuț)
• Marius Nicoară, copreşedinte al PNL Cluj: Nu cred neapărat că tinerii au eşuat în politică. Cred că e falsă această premisă. Sunt foarte, foarte mulţi tineri care au reuşit, care au demonstrat, care au progresat şi care au arătat ce pot. Ca în orice meserie, sunt şi performanţi şi mai puţin performanţi. În cazul dlui Mihai Seplecan, dacă mă întrebaţi, din punctul meu de vedere n-a avut o nereuşită politică. Acum şi-o creează ieşind public cu minciuni. Dânsul a greşit în performanţă administrativă. Mai avea de învăţat. Dar, ca om politic, Mihai Seplecan s-a mişcat bine politic. A cunoscut teritoriul, a umblat; din acest punct de vedere…
• Alin Tişe, vicepreşedinte al PNL:Eu cred că răspunsul la întrebarea dacă au eşuat tinerii în politica românească e mai complex. Nu cred că putem califica apriori că tinerii au eşuat sau nu au eşuat. Cred că există, într-adevăr, cazuri de eşecuri în rândul tinerilor politicieni, dar există şi cazuri în care aceştia au confirmat. Cred că problema principală este a partidelor politice, cele care ajung să selecteze vârfurile pentru anumite funcţii administrativ-politice şi de aici apar aceste probleme, pentru că partidele trebuie în mod activ să se reformeze dacă doresc să furnizeze oameni care să reformeze instituţiile.
• Horaţiu Cătărig: Nu sunt discrepanțe între cele două fronturi. Vicepreședintele Consiliului Judetean Cluj, Horațiu Cătărig, membru al PNL a demisionat pe 22 septembrie din funcție, motivând că nu dorește să fie amestecat în conflictele dintre colegii săi de partid. Acesta a explicat la momentul respectiv în cadrul unui comunicat de presă motivele care l-au determinat să ia acestă decizie.
• Ioan Hosu, sociolog: Tema aceasta a eşecului tinerilor în politică aş reformula-o un pic, anume, de ce nu mai aleg tinerii politica. Aici pornim de la ideea nu că au intrat în politică şi au eşuat, ci că n-au intrat, iar cei care au intrat erau de calitate îndoielnică în momentul în care au intrat. Deci, de ce nu mai aleg tinerii politica?! Aici cred că nu e vorba de eşecul tinerilor, ci de eşecul elitelor politice. Cei care astăzi sunt sub 30 de ani nu au nici modele în politică şi nici nu văd proiecte politice în care să se angajeze. M-am uitat la câteva studii din ultimii ani, unde există un portret al partidelor politice şi al politicienilor făcut de tineri, un portret gri sau negru de-a dreptul.
• Ioan Bîldea:  Se promovează tineri, dar nu neapărat după criterii care ţin de valoarea politică. Este unul dintre cei mai noi consilieri locali din Cluj-Napoca, aflat la primul mandat în această funcţie. Şi totuşi este unul dintre cei mai activi aleşi locali, care îi bombardează efectiv pe funcţionarii primăriei cu cereri, sesizări şi solicitări pentru a rezolva cele mai diverse probleme ale oamenilor. Consilierul liberal Ioan Bîldea recunoaşte că a fi consilier local nu e deloc aşa cum s-a aşteptat, dar susţine că a intrat în politică din pasiune, aşa că mai are încă rezerve suficiente pentru a continua. (Claudia Romitan)
• Tinereţea nu e un atu în politică. Are doar 31 de ani dar este fascinat de politică de o jumătate de viață. La 15 ani a urmărit pentru prima dată o dezbatere politică și simțit o atracție puternică pentru a se pune în slujba comunității. A făcut liceul în Germania, iar ulterior a absolvit facultățile de medicină și științe politice din Cluj-Napoca. A intrat în PDL de foarte tânăr, dar într-o funcție publică (consilier local), activează din 2008. Radu Constantea este unul dintre cei mai tineri politicieni ai Clujului dar, deși continuă să fie atras de munca în folosul comunității, nu s-a decis dacă va candida pentru un nou mandat de consilier în Consiliul Local Cluj-Napoca, sau va alege un drum nou, în domeniul privat. (Patrice Podină)
• Ce curente crează în public clasa politică?Ne apare limpede astăzi, când numărul penalilor din clasa noastră politică are mare vizibilitate, că o parte din actorii politici din partide şi administraţii au optat să facă parte dintr-un partid sau altul, nu de dragul „ţărişoarei”, ci pentru căpătuială, pentru îmbogăţire pe căi ilegale, astfel încât opinia publică, alta decât cea pusă la cale de formatorii de opinii, deveniţi unii dintre ei partinici, clasa politică este apelată în limbajul străzii în două cuvinte legate între ele printr-un şi. Expresia este „pe buzele tuturor”, cum se spune, şi este emblematică. Mereu se aude ca un refren: „hoţi şi tâlhari”. Pentru ultimul cuvânt se rosteşte şi popularul „tălhari”. (Traian Vedinaș)
• Csoma Botond, preşedintele UDMR Cluj: Există şi un dram de adevăr în faptul că tinerii n-au prea reuşit în politică, dar nu trebuie să generalizăm, totuşi. Nu toţi tinerii au eşuat în politica românească. Sunt exemple care arată că au reuşit. Sigur, sunt unele exemple de factură negativă, care arată că tinerii au eşuat şi poate că în Cluj sunt unele exemple mai notorii. Eu cred că tinerii care au eşuat în politică –fără să dau exemple- s-au adaptat sistemului şi cumva au învăţat anumite metehne de la seniori şi, aplicând aceleaşi reguli ca seniorii, au eşuat în ceea ce au făcut.

COMUNITATE. Edi Schneider: De la Dj Phantom, la proprietar al unui studio de producție unic în Europa. A revoluționat industria muzicală din România după 1990 și o schimbare de macaz, începând cu anul 2004, l-a transformat într-unul dintre cei mai cunoscuți producători foto-video din țară. În ultimul an, pe lângă proiectele în care a fost implicat, realizând filmări și pentru cele mai populare festivaluri din România, Electric Castle și Untold Festival, Edi Schneider s-a dedicat amenajării studioului său de producție la care visa din adolecență. În spatele alurii de „geek” în materie de tehnologie, se ascunde un caracter modest și sensibil care, combinat cu „o minte bolnavă”, este transpus astăzi în fiecare colțișor din noul studio pe care l-a inaugurat recent în Sebeș, pe strada Dorin Pavel. (Cristina Beligăr)

Situație dramatică „Mihai Eminescu”: „Elevii nu pot ieși la tablă, s-au îmbolnăvit de enterocolită, iar cei care am rămas în școală ne putem electrocuta oricând!”Pe ușa de lemn a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” o pancardă albastră se încăpățânează să afișze următorul mesaj: „Școală Europeană deschisă tuturor”. Aș completa, tuturor care vor să se îngrozeacă. Peisajul dezolant începe încă de când apeși mânerul. Nici urmă de elevi în curte sau în clase. (Maria Man)

TINERII CLUJULUI. Melania Galea, antreprenor: „Îmi doresc un Cluj cu expunere mai mare la investitori străini”. Este o avidă susținătoare a femeilor în poziții de conducere mai ales în domenii tehnologice, dominate în majoritate de bărbați. Anul acesta a primit bursa memorială Anita Borg de la Google  pentru calități tehnice și de leadership deosebite și de atunci încearcă să încurajeze cât mai multe femei să îmbrățișeze domeniile tehnice. A început recent lucrul la o platformă unde să fie reunite evenimente destinate femeilor și care să le ofere tinerelelor aspirante la o astfel de carieră tehnică un punct de pornire. Alături de alte femei din ecosistemul startup-urilor, la doar 25 de ani Melania Galea este nominalizată pentru antreprenorul anului la CES Awards 2015. Despre ce înseamnă să fii o femeie influentă în acest ecosistem, dar și despre Cluj, am vorbit cu tânăra antreprenoare Melania Galea. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Sfinții sirieni. Două milioane şi jumătate din cele 17 milioane de locuitori ai Siriei sunt creştini, așa spun statisticile actuale. Creştinii din Liban, în majoritatea lor aparţin în principal de o biserică numită maronită. Limba ei de cult este siriana, alături de arabă. Comunitatea se întinde până în Liban. Denumirea ei completă este Unica Biserică Dreptcredincioasă Catolică-Caldee Maronită a Melkiților și este mai apropiată din punct vedere al dogmei de catolicism decât de ortodoxie. Comunitatea a fost fondată în secolul V e.n. de un călugăr pe nume Maron. S-au unit cu Biserica romano-catolică încă din 1182, la peste 100 de ani după Marea Schismă. Acestă unire a fost statutată mult mai târziu în 1445 la Sinodul de la Florența.(Elena Gădălean)

CULTURĂ. „Europa noastră”, în dezbatere la Întâlnirile Internaționale de la Cluj. Teatrul Național Cluj-Napoca organizează în perioada 6-11 octombrie cea de-a V-a ediție a festivalului anual Întâlnirile Internaționale de la Cluj, aducând în fața publicului spectacole românești aflate în repertoriul teatrului, dar și conferințe și dezbateri. (Cristina Beligăr)

CĂLĂTORII. Delta Dunării, a liniștii și a naturii spectaculoase. Chiar dacă vara a trecut, Delta Dunării încă are multe de oferit împătimiților de natură. De la pescăruși, la piesaje care par desprinse din pozele photoshopate de pe desktopul computerului și de la plimbări cu barca până la mese copioase gătite de pescari, acești maeștri ai lucrului cu peștele care, după cum arată preparatele lor, îți lasă impresia că ar putea obține chiar și aur din vietățile apelor limpezi ale Dunării. (Radu Hângănuț)

DOCUMENTAR. Volkswagen: Istorie şi scandal. Un scandal de amploare zguduie industria auto în această toamnă: unul dintre giganţii acestui segment, grupul Volkswagen, a „trişat” la testul „Protecţia mediului”. Nu este primul caz de acest gen – alţi actori importanţi de pe scena internaţională au făcut la fel, au fost prinşi, au plătit amenzi şi au mers mai departe. Nici măcar Volkswagen nu este la prima abatere, în istoria sa spectaculoasă, în care a ajuns de la „maşina poporului” la automobilele ultramoderne de astăzi. (Mădălina Kadar)

SPORT. Spală Clujul, obrazul României? După 60 de ani România ar putea fi din nou gazdă pentru Campionatele Europene de gimnastică ritmică, în 2017. Ultima oară când țara noastră a avut onoarea de a organiza un astfel de eveniment a fost în 1957, la chiar prima ediție a campionatelor continentale de gimnastică. Federația Română de Gimnastică (FRG) a făcut solicitarea, iar forul european a acceptat, ca municipiul București să primească statutul de gazdă pentru ediția din 2017. Arestarea primarului general, Sorin Oprescu,   și neînceperea lucrărilor la Sala Polivalentă din capitală, ar putea direcționa europenelor către Danemarca, a doua țară candidată. În aceste condiții, autoritățile locale din Cluj-Napoca au demarat procedurile de ”strămutare” a Campionatelor Europene de gimnastică ritmică în orașul de sub Feleac. Șansele, însă, sunt mici, dar atâta timp cât mai există o fărâmă de speranță reprezentanții Sălii Polivalente Cluj se agață de ea. (Patrice Podină)