Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Orașul care își ține povestea ascunsă”

Zilele Maghiare au si o componentă de valorificare a moştenirii culturale şi istorice a oraşului. Zilele Clujului, româno-maghiare, se încriu şi ele cu astfel de preocupare. În restul zilelelor anului, istoria Clujului este doar un lung prilej de tăcere. Bogata şi îndelungata istorie locală este obliterară prin indiferenţa autorităţilor.

Clădiri cu mult istoric, locuite de-a lungul timpului de personalităţi ale aristocraţiei, culturii sau ştinţei, sunt condamnate la anonimat în lipsa unor marcaje care să le releve semnificaţia. Rădăcinile neştiute ale monarhiei engleze sunt la Cluj, unde a copilărit stră-străbuncica actualei regine a Regatului Unit.  Dar câţi ştiu asta şi câţi pot să identifice clădirea unde şi-a petrecut mare partea a copilăriei Claudine Rhédey de Kis-Rhéde. Obiective precum prima întreprindere feudală, aparţinând iezuiţilor, sunt lăsate în ruină. Clujul are multe locuri cu potenţial turistic dar ele rămân nevalorificate. Oraşul îşi accelrează modernitatea, inclusiv cu implementarea unor proiecte curajoase de descurajare a traficului rutier. În schimb, neglijează moştenirea culturală.

În mandatele primarului Gheorghe Funar s-a văzut intenţia de marcare a unor locuri încărcate de istorie din oraş, dar nu pentru a le spori atractivitatea ci pentru a manipula istoria ca propagandă electorală. E un pas înainte că s-a renunţat la dezinformarea stradală, dar informarea corectă în scopul creşterii atractivităţii turistice este absentă.

Întrevezi în neimplicarea administraţiei grija de a nu stârni sentimente negative în rândul celor care trăiesc complexul trecutului maghiar al oraşului. Dar şi locurile atinse de mari personalităţi româneşti sunt trecute în uitare. Nu există amenajată nici o casă memorială. A lui Lucian Blaga, de pildă. Specialiştii atrag atenţia că oraşe ca Braşov şi Sibiu sunt înaintea Clujului în valorificarea istoriei locale. Un domeniu care lipseşte inclusiv în programa educaţională a Universităţii Babeş-Bolyai. Iar un oraş care nu îşi cunoaşte trecutul, construieşte un viitor haotic.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Gunoaiele de la Pata Rât, motiv de ceartă între prefect şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Judeţul Cluj are probleme din ce în ce mai serioase legate de gunoaie. După ce, de ani de zile, se aşteaptă resuscitarea proiectului semi-eşuat pe bani europeni numit Centrul Integrat de Management al Deşeurilor, mai nou, nici măcar închiderea celebrei gropi de la Pata Rât, şi aceea aflată în întârziere, nu poate fi gestionată eficient. Autorităţile par să se mulţumească cu a pasa responsabilitatea de la unii la alţii, după ce luna trecută a avut loc o alunecare de teren în zona gunoaielor. (Claudia Romitan)

COMUNITATE. Banda dedicată transportului în comun: pentru unii mumă, pentru alții ciumă. De la începutul acestei săptămâni în Cluj-Napoca funcționează o nouă banda specială dedicată transportului în comun, amenajată pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi care pleacă de la Biserica Sfântul Petru din cartierul Mărăști şi ajunge la sediul primăriei de pe Moţilor. Autoritățile locale au explicat că măsura are drept principal scop fluidizarea traficului, dar și transformarea transportului în comun într-o variantă mult mai tentantă pentru clujeni. Există însă și nemulțumiți, în rândul taximetriștilor mai ales, care se tem că zilele prin traficul clujean tocmai au devenit mai grele, dincolo de faptul că munca lor este afectată de faptul că nu mai au acces la clienții de la adresele cu număr impar de pe Bulevardul 21 Decembrie. (Radu Hângănuţ)

DOSAR. ORAȘUL CARE ÎȘI ȚINE POVESTEA ASCUNSĂ

  • Comorile Clujului. La vedere, dar ascunse de ochii turiștilor. Cluj-Napoca este pe primul loc în topul orașelor cu cea mai mare creștere turistică în semestrul I, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Cluj. Creşterea înregistrată de oraş este de 28,15% şi reprezintă aproape triplul mediei naţionale. Cu toate acestea, capitala Transilvaniei nu își exploatează din plin comorile, atât de căutate de turiști, și de ce nu, chiar și de clujenii dornici să își redescopere urbea. Am luat orașul la pas în căutarea unor colțuri mai puțin știute, dar care, odată descoperite, au un farmec aparte și te îmbie să te întorci iar și iar.  (Maria Man)
  • Stră-străbunica reginei Marii Britanii a copilărit la Cluj. Clujul duce cu sine, din istoria sa îndelungată, fapte, persoane şi locuri importante, pe lângă care trecem poate chiar zilnic, fără să ne dăm seama peste ce ne poartă paşii. Sunt locuri în Cluj, mai cunoscute sau mai puţin cunoscute, cu care s-ar mândri orice oraş al lumii, locuri pe care, însă, nu ştim să le punem în valoare. Nici măcar nu le cunoaştem. (Marius Avram)

CULTURĂ. Clujul tramvaielor colorate. A intrat în circulație al doilea tramvai pictat de artiștii stradali. Un puzzle de indivizi colorați, interconectați, fiecare dintre ei aflat pe o anumită frecvență cu ceilalți, astfel se poate rezuma desenul pe care locuitorii Clujului îl pot admira începând de săptămâna aceasta pe unul dintre tramvaiele vechi ale Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Ce își doresc clujenii pentru orașul lor: De la telegondolă și metrou suspendat, la muzee, piste de biciclete și grădini verticale. Cum ar arăta un oraș în care dimineața, la prima oră, locuitorii din cartierul Bună Ziua să coboare în oraș pe tiroliană, locuitorii din Florești să ia metroul suspendat până în centru și persoanele care locuiesc în cartierul Gruia să aibă la dispoziție o telegondolă pentru a ajunge mai repede dintr-o parte a orașului în alta. Cât de mult s-ar schimba starea de spirit a clujenilor dacă ar avea cișmele în stațiile de autobuz, dacă ar vedea mai multă artă în spațiul public sau dacă ar putea circula în siguranță pe piste de biciclete dintr-un cartier, în altul. (Cristina Beligăr)

ORAȘUL ÎN FESTIVAL. Ciocniri armate, daci și romani, nimfe și gladiatori. Sfârșitul de săptămână a prilejuit amatorilor de istorie o reîntâlnire cu fascinanta lume a dacilor. S-a lăsat cu ciocniri armate între daci și marii lor dușmani, romanii. Câteva sute de clujeni au asistat la veritabile demonstrații militare, cu prezentare de echipamente, informații de istorie antică și lupte de gladiatori. Nu au lipsit dansurile ”nimfelor” și un ritual funerar impresionant, pentru a marca împlinirea a 1900 de la moartea lui Traian. (Patrice Podină)

ORAȘUL. Clujul „fraților și a surorilor”. Nu sunt plătiți să meargă din casă în casă sau să ofere literatură biblică pe străzi. Și totuși o fac. De câteva săptămâni i-am întâlnit tot mai des. Poate pe stradă i-am evitat, poate i-am pândit pe vizor până au plecat. În general le-am întâlnit standurile prin tot orașul. Sunt Martorii lui Iehova, își spune simplu frate”, sau ”soră” și au ales să slujească vorbind despre îngrijirile pline de iubire ale lui Dumnezeu în folosul omenirii. Câteodată insistenți, altă dată cu un zâmbet larg, Martorii și-au pregătit cu conștiinciozitate întâlnirea internațională de la Cluj, din cadrul Congresului Internațional al Martorilor lui Iehova, derulat între 18 și 20 august, pe Cluj Arena. (Patrice Podină)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. Grigore Lup, cizmar: „În timpul crizei, pe mine m-au salvat modelele tradiţionale”. Grigore Lup confecţionează încălţăminte din piele încă de la vârsta de 16 ani. În prezent are un business de succes în domeniu, un sediu nou, 10 angajaţi şi mii de modele create de la zero, atât pentru omul de rând, cât şi pentru marile teatre din România, ansambluri populare din ţară sau de peste hotare. Confecţionează în medie, între 10 și 15 perechi de încălţăminte pe zi alături de echipa sa, dar lucrurile nu au mers întotdeauna atât de bine. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Unde să nu muncești în UE. În țările vechi al Uniunii, zilele libere sunt mai multe, iar săptămânile de lucru, mai scurte. Cu unele excepții. Diferențele dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește timpul petrecut la muncă rămân mari și sunt marcate de un clivaj între cele 15 state „vechi” și cele 13 „noi”, care au aderat după 2004, se arată într-un studiu publicat săptămâna trecută de Eurofund, o agenție europeană al cărei rol este culegerea și furnizarea de informații în domeniul politicilor legate de piața muncii. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Homo ludens: O istorie a jocurilor de societate. Omul este un animal superior pentru că are mai multe nevoi, și mai complexe, decât celelalte animale: un exemplu ar fi nevoia de a se afla într-un grup, de a se integra într-o societate, de a avea prieteni, legături cu alți membri ai societății. Încă din Antichitate, de la filosoful grec Aristotel, s-a vorbit despre om ca ”animal social”, care formează familii și, apoi, Statul. Societatea a evoluat din Antichitate și până în zilele noastre, multe obiceiuri și cutume s-au schimbat, însă un lucru a rămas la fel: oamenii simt nevoia să se întâlnească, să vorbească între ei, să cunoască alți oameni, într-un cuvânt, să socializeze.  (Mădălina Kadar)

SPORT. Rivalitatea continuă și în Liga a III-a. ”U” Cluj versus CFR, un meci cât un campionat. Sintagma aceasta a avut acoperire perfectă, în două dintre întâlnirile directe feroviarii reușind să câștige titlul de campioni (în 2008 și în 2012) chiar după înfruntările cu rivala ”U”. La sfârșitul acestei săptămâni derby-ul Clujului își va derula episodul 37. O cifră mică dacă ținem cont de faptul că ambele combatante au câte o sută de ani de existență. Însă cifra se explică prin aceea că feroviarii au evoluat în cea mai mare parte a existenței lor în eșaloanele inferioare, spre deosebire de Universitatea care este în top 6 al echipelor cu cele mai multe sezoane în Liga 1 (56 de ediții). Chiar dacă CFR-iștii vor aborda meciul cu ”echipa a doua”, întâlnirea dintre cele două mari rivale merită respectul acordat unui eveniment sportiv de clasă. ”U” și CFR se întâlnesc, sâmbătă, în chiar prima etapă a sezonului 2017/2018 a Ligii a III-a, competiție în care vor mai evolua, din județul Cluj, echipele Unirea Dej și Sănătatea. (Patrice Podină)

SĂNĂTATE. Când mult efort devine prea mult? Tot mai multe persoane aleg, în ultima perioadă, să facă mişcare motivaţia fiind aceea de a adopta un stil de viaţă sănătos, iar un  curent tot mai larg promovează efortul intens ca fiind benefic si sănătos pentru organism. Alergarea de tip maraton, o cursă de rezistenţă şi efort prelungit, a devenit din ce în ce mai populară în România şi tot mai mulţi români participă la acest tip de competiţii. Dar oare este benefic pentru organismul uman un program ce presupune antrenamente intense şi de lungă durată? La ce riscuri expunem sistemul nostru cardiovascular dacă  deviza noastră este “go hard or go home”? Sunt întrebări la care ne răspund Dr. Vlad Muntean, medic specialist cardiolog la Polaris Medical şi Andrei Tăuţan, instructor de fitness și înot. (Dr. Vlad Muntean, medic specialist cardiolog, Polaris Medical, Andrei Tăuţan, instructor de fitness și înot)


Publicitate

Postaţi un comentariu