Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „La Capitala Culturală se candidează cu duzina”

Multe se pot imputa primarilor de municipii din România, dar cu siguranţă nu şi abilitatea de a mirosi beneficiile potenţiale ale intrării de fonduri în urbe. Aşa se explică de ce nu mai puţin de 12 oraşe din România şi-au depus candidatura la titlul de „Capitala Culturală Europeană 2021”, edilii lor visând să le intre pe mână o sumă comparabilă cu cele 50 de milioane de euro investiţi de la bugetul de stat pentru reabilitarea Sibiului, capitală culturală în 2007.

Numărul candidaturilor am fost obligaţi să-l aflăm din surse neoficiale, deoarece Ministerul Culturii refuză să-l comunice la patru zile după expirarea termenului de depunere a dosarelor. Secretomania nefirească din ministerul care a centralizat candidaturile poate avea drept cauză incompetenţa funcţionarilor  însărcinaţi cu comunicarea publică, dar nu este exclus ca ea să mascheze interese nelegitime.

Înainte de depunerea dosarelor, scandaluri cu iz de corupţie au ieşit la iveală în Iaşi, Craiova şi Timişoara; edilii celor trei oraşe au fost acuzaţi de cheltuirea netransparentă, chiar dubioasă, a banului public în acţiunile de promovare a candidaturilor. Dacă menţionăm că primarii a  două oraşe din lista lărgită de candidaturi sunt deja arestaţi şi că DNA îi investighează pe alţi doi, şansa Clujului de a intra pe lista scurtă, care va fi stabilită la sfârşitului anului, sunt mari, cu condiţia ca oraşul să fie pe mai departe ferit de scandaluri.

De altfel, Clujul pare să fie cotat de specialişti cu prima şansă de a fi nominalizat să însoţească un oraş din Grecia în acţiunea „Capitală Culturală Europeană 2021”. Programul Clujului nu iese neapărat în evidenţă, dar cei care îl gestionează au avut inspiraţia să angajeze o casă de consultanţă germană care a câştigat până acum două capitale, Essen 2010 şi Plovdiv 2019.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Drept de liberă circulaţie pentru căţeii clujeni. Clujenii vor avea dreptul să circule cu câinii lor în mijloacele de transport în comun, în urma unei hotărâri adoptate miercuri de Consiliul Local Cluj-Napoca, iar una dintre condiţii e ca deţinătorul să cumpere bilet pentru animalul său. „Cred că prin acest regulament nu facem altceva decât să ne raportăm la reglementările europene în materie şi, din această perspectivă, Clujul este la zi în ceea ce priveşte gestionarea câinilor cu stăpân. (…) Cetăţenii trebuie să înţeleagă că trebuie să convieţuim cu toţii, fie că avem sau n-avem un câine în proprietate. Este loc pentru toată lumea”, a declarat, miercuri, primarul Emil Boc. (Marius Avram)

POLITIC. Congresul de duminică al PSD va debaroniza partidul. Congresul de duminică va reprezenta o ruptură brutală faţă de trecut a PSD, un soi de „radicalism democratic” care va reseta partidul cu scopul de a crea o cultură a integrităţii, a declarat miercuri sociologul Vasile Dâncu într-un video-interviu acordat adevărul.ro. Dâncu este de părere că Liviu Dragnea va reuşi să facă ceea ce alţi preşedinţi ai partidului n-au fost în stare, şi anume să reducă influenţa politică la centru a aşa-numiţilor baroni locali. Prin alegerea vicepreşedinţilor şi a echipei sale, Dragnea îi va decupla pe aşa-zişii baroni locali, cei care fac managmentul politic la nivel local, de deciziile de la centru care erau adeseaori blocate de interese locale, mai spune sociologul clujean. (C.C.)

DOSAR. Am desecretizat lista de candidaturi

Clujul, cu un pas mai aproape de titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Perioada de pregătire a candidaturii de către orașele care doresc să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii și depunerea candidaturilor s-a încheiat sâmbătă, 10 octombrie, urmând ca aplicațiile tuturor orașelor din țară să fie afișate pe site-ul Ministerului Culturii dedicat acestei competiții. (Cristina Beligăr)

Ce au de câștigat Capitalele Culturale Europene. „Capitalele Culturale ale Europei sunt o navă-amiral a inițiativelor culturale ale Uniunii Europene, posibil cea mai cunoscută și mai apreciată de cetățenii Europei”, spunea în 2010 fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, în preambulul unui document care sărbătorea 25 de ani de la lansarea acestui proiect.

Lista lui Minister cu orașele secrete ale culturii. În data de 11 octombrie agențiile de presă din toată lumea anunțau atacul asupra unei mașini în care se aflau membri ai ISIS, inclusiv liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi. Cu o zi înainte, în data de 10, Ministerul Culturii din România a primit ultimele dosare de candidatură ale orașelor care vor să intre în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană-2021.(Radu Hângănuţ)

Cum a procedat Sibiul. Pentru o capitală culturală europeană se lucrează şi în „deplasare”. Deputatul Ovidiu Ganţ, în prezent reprezentant al minorităţii germane în Parlamentul României, între 2005-2006 a făcut parte din Delegaţia de observatori în Parlamentul European. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a fost membru în Parlamentul European, făcând parte din grupul parlamentar PPE. (Ruxandra Hurezean)

Cine sunt competitorii din cursa pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Cele douăsprezece oraşe care şi-au depus dosarele de candidatură au ales sloganuri şi proiecte din cele mai diverse, unele mai inspirate, altele prea puţin lucrate. Transilvania Reporter vă prezintă sintetic tabloul aspiranţilor la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. (Claudia Romitan, Radu Hângănuț)

Modelul Plovdiv: Capitală Culturală pe cartea sincerității. Al doilea oraș al Bulgariei, Plovdivul, a fost desemnat anul trecut să fie Capitală Culturală Europeană în 2019. Pe lista scurtă a orașelor candidate s-au mai aflat capitala, Sofia, cel mai important oraș de coastă al Bulgariei, Varna, și orașul cu cea mai mare încărcătură istorică pentru Bulgaria, Veliko Târnovo. (Bogdan Stanciu)

CULTURĂ. Clujul se transformă, timp de o săptămână, în capitala umorului. Cea de-a VII-a ediție a Festivalului lnternațional de Film Comedy Cluj, care va avea loc la Cluj-Napoca în perioada 16-25 octombrie 2015, promite să fie cea mai atractivă de până acum, dând startul transformării festivalului într-un melanj de film și teatru. „Încercăm an de an să aducem comedii mai altfel, care pe lângă învelișul acesta ludic să spună ceva. Avem piese de teatru, aceasta fiind una dintre noutățile din acest an, pentru că vrem să dezvoltăm partea de teatru într-o secțiune mult mai consistentă la anul”, a declarat Horațiu Dan, directorul Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj. (Maria Man)

Convorbirile revistei Sinteza. Despre fundamentalismul religios și violența asociată cu marile ideologii. Convorbirile revistei Sinteza, care au reunit sâmbătă, 10 octombrie, o serie de lansări de carte și dezbateri în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania au adus în discuție și volumul lui Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, ediția a doua revăzută și adăugită, apărută la Școala Ardeleană. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Lorena Someșan, „Ucenica” lui Jamie Oliver: „Românii încep să uite să gătească acasă”. „Câți dintre voi ați fost în ultimul an la un nutriționist?” este o întrebare la care cei mai mulți dintre români ar fi tentați să răspundă „De ce am nevoie de un nutriționist și unde găsesc așa ceva, pentru cazul în care vreodată o să am chef?”. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI. Mihai Oprea, paramedic voluntar la SMURD: „Peste cinci ani văd Clujul cu mine medic”. S-a născut aproape de Cluj, în comuna Iclod, a urmat liceul la Gherla și a venit la facultate pentru a-și urma visul: acela de a deveni medic. Provenind dintr-o familie în care unul dintre părinți este polițist și în care nu de puține ori existau discuții despre intervențiile exemplare pe care le aveau în diferite situații critice echipajele SMURD, Mihai a început să ia tot mai mult în considerare provocarea de a urma o facultate de medicină. Astăzi, Mihai Oprea este student în anul trei la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj și paramedic voluntar în prima linie de ajutor la SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare). (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Un clujean a creat o aplicație care ține reclamele la distanță de utilizatorii site-urilor. În ultima perioadă, navigatul pe internet de pe dispozitivele mobile a devenit o aventură, din cauza sutelor de reclame care apar parcă de nicăieri și care se țin scai de noi, atunci când dorim să lecturăm ceva, să „răsfoim” un magazin online sau pur și simplu, când deschidem o nouă pagină în browserul web. Clujeanul Artur Grigor a creat o aplicație care rezolvă această problemă cât ai spune „Ad Control”. Lansată în luna septembrie, sub sloganul „Say goodbye to ads”, aceasta „curață” site-urile de reclamele nedorite din browserul Safari pe IOS. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Lumea Apelor din Banatul Montan. Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița din Caraș-Severin este o adevărată împărăție a apelor. Netulburate de industrii și nepoluate de așezări cu oameni indiferenți, cursurile de ape protejate ale parcului național definesc frontierele unui ținut de basm. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Istoria telefonului: de la „fix” la smartphone. Pe 18 octombrie 1892 se realiza prima legătură telefonică dintre Chicago şi New York, marcând, astfel, începutul istoriei telefonului şi a comunicării moderne la distanţă. De atunci şi până în zilele noastre, această istorie s-a scris cu paşi mici, dar importanţi, apoi cu rivalităţi care au dus la progrese uimitoare – până la momentul actual, când oricine deţine un telefon mobil ultramodern, iar companiile se întrec în lansări de dispozitive inteligente. (Mădălina Kadar)

SPORT. Csaba, „stejarul” Clujului. Aventura echipei naţionale de rugby a României la Cupa Mondială s-a încheiat, dar poveştile despre reuşitele „Stejarilor” vor continua pentru cel puţin încă patru ani, până la următoarea ediţie, găzduită de Japonia. La turneul final din Anglia, Clujul a fost reprezentat de căpitanul Universităţii, Minya Csaba Gal (a treia participare după ediţiile din 2007 şi 2011). (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu