Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Clujul, marele păgubit al „revoluției fiscale”

Există o zicală: „Când nu știi unde te duci, orice drum te va duce acolo”. Ea rezumă perfect activitatea fiscală a actualului guvern care nu ştie ce face şi nu are vreo strategie coerentă alta decât a provoca revoluţii cu final necunoscut. Fără aşadar să indice vreun ţel asumat, guvernul nu are ce pierde când  aruncă în haos legile economice. De pierdut, pierd cetăţenii. Clujenii chiar mai mult decât locuitorii altor oraşe.

Bugetarii sunt primii păcăliţi de noul cod fiscal. Salariile lor brute vor creşte cu 25 la sută de la 1 ianuarie, în acord cu legea salarizării, dar veniturile le vor rămâne cam la nivelul actual. Clujul este un oraş al bugetarilor, care reprezită cea mai semnificativă categorie salarială din judeţ. Unul din patru salariaţi clujeni este bugetar şi va privi pasiv sau nu promisiunile neonorate ale coaliţiei de guvernare.

O a doua categorie salarială lovită de „revoluţia fiscală” este larga comunitate de IT-işti clujeni, până în 15.000 de oameni. Chiar în varianta în care companiile vor mări salariile brute ale angajaților, angajații care în acest moment beneficiază de scutirea de impozit vor înregistra o scădere a veniturilor nete de minim 6.5%, arată un studiu al patronatului din IT. Impactul măsurilor se va resimţi şi în scăderea business-ului companiilor din domeniu. Multe din ele lucrează în lohn şi costurile salariale reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor bugetate. În plus, impredictibilitatea economică are două consecinţe posibile în industria IT: îndepărtarea investitorilor şi migraţia creierelor în Occident.

Nu vă regăsiţi în nici una din cele două categorii salriale de mai sus. Nu înseamnă că nu veţi fi afectat de măsurile fiscale iraţionale ale guvernului Tudose. Bugetul Clujului pierde 30 de milioane de euro din scăderea veniturilor provenite din impozitul pe venit care devine 10 la sută în loc de 16. Guvernul promite că va compensa aceşti bani pierduţi. E o vorbă aruncată în vânt; nu va avea nici de unde să o facă iar banii pe care îi va avea îi va direcţiona, ca până acum, în afara arcului carpatic. E rezonabil să ne aşteptăm, în consecinţă, la o creştere a impozitelor locale şi la diminuarea subvenţiilor, concomitent cu reducerea investiţiilor. Cadou de an nou al guvernului pentru clujeni.

Sumarul ediției: 

ACTUALITATE. Cluj: Filarmonica „Transilvania” va concerta la Viena, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Sala aurie a Musikverein din Viena va găzdui, pentru a doua oară după Al Doilea Război Mondial, un concert al unei orchestre din România, susţinut de această dată de Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca şi de pianista Alexandra Dariescu, cu ocazia Zilei Naţionale a României şi a Centenarului Marii Uniri.

ORAȘUL. Risipa de mâncare, la români: ce aruncă toată țara într-un an poate hrăni Clujul 20 de ani. După fiecare „rundă” de sărbători legale în România vedem în mod obsesiv două tipuri de știri, asta dacă reușim să ne facem timp să ne ridicăm de la mesele festive și să pornim televizorul: mii de români au ajuns la urgențe din cauza exceselor culinare comise, iar tomberoanele dintre blocuri sunt pline de felurite preparate consumate pe jumătate și aruncate, de regulă, pentru a face lor altor preparate mai proaspete și, de fapt, mai poftite de către meseni. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Ne buzunăriră! 

  • Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania Software. „E posibil ca primele șase luni să fie foarte dure pentru IT și să ne facem noi o criză”. Când să se pună directorii de firme de IT la masă cu managerii și contabilii pentru a face evaluarea cifrelor din anul în curs și pentru a se asigura că planul pentru următorul an se desfășoară așa cum era stabilit deja, business-urile și contribuabilii români s-au trezit în mijlocului „Revoluției Fiscale”. De această dată s-a tras în bugete, în profituri, în salariile angajaților și într-unul dintre cele mai de preț bunuri ale unui business de calitate: capacitatea de a fi predictibil în relația cu clienții. Cum în IT asta este însăși „constituția” oricărui contract și în special a celor cu clienți străini, managerii din domeniu au acum ingrata sarcină de a-i explica clientului cum valoarea unui contract deja semnat trebuie să crească, pentru că Revoluția a adus creșteri de taxe ce nu putea fi prevăzute. Voicu Oprea, CEO al AROBS Transilvania Software, spune că toate efectele revoluției fiscale ar putea produce inclusiv o criză într-un domeniu care se mândrea cu șomaj zero. (Radu Hângănuț)
  • Revoluția fiscală, un nou sughiț al Guvernării. „Sunt convins că a fost o scăpare. Capcana însă abia urmează”. Mai bine de trei sferturi din încasările din IT merg spre salariile angajaților, pentru care, pe piață, continuă o luptă dură pe partea de recrutare. Doru Șupeală, consultant de marketing în IT, este de părere că întreaga șaradă a Revoluției Fiscale a fost doar o altă scăpare a unui Guvern care nu se poate lăuda cu faptul că predictibilitatea sau buna comunicare a deciziilor se numără printre punctele sale forte. Doru Șupeală consideră în acest sens că, la fel ca în alte dăți, IT-iștii și firmele din domeniu vor găsi soluții pentru a trece de acest hop, însă credere că relativa ușurință cu care au fost acceptate aceste măsuri fiscale pavează drumul către alte măsuri chiar mai nocive pentru domeniul IT-ului. (Radu Hângănuț)
  • Minus de 30 de milioane de euro la bugetul oraşului. Cluj-Napoca va pierde circa 30 de milioane de euro la bugetul local în urma modificării Codului Fiscal, prin care cota unică privind impozitul pe venit se reduce din ianuarie 2018 de la 16% la 10 %. Cum vor compensa însă autorităţile locale această „gaură”? Încă nu s-a decis nimic sigur, dar cel mai probabil vom asista la o mărire a taxelor şi impozitelor locale, dar şi la o revizuire a listei de obiective de investiţii. (Claudia Romitan)
  • „Revoluția fiscală”, pe înțelesul tuturor. Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată recent de Guvernul Mihai Tudose și publicată la sfârșitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial, a stârnit reacții diverse și a creat o stare de nemulțumire și panică în rândul maselor. Exprimarea greoaie din textul Ordonanței a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această “revoluție fiscală” declanșată de Guvern la jumătatea săptămânii trecute a alimentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână. Pentru a oferi un punct de vedere concret, prin prisma unei analize de specialitate, Transilvania Reporter a stat de vorbă cu economistul Augustin Feneșan. Acesta consideră că oamenii bine informați, atât din rândul angajaților, cât și a angajatorilor, nu ar avea motive să se panicheze, dar este de acord că nu s-a explicat suficient de clar, și pe înțelesul tuturor, faptul că măsurile de natură fiscală recent adoptate sunt generate de marile întârzieri și pierderi la bugetul de stat datorate procedurilor greoaie de colectare a taxelor și impozitelor. (Patrice Podină)
  • Reforma fiscală împarte Clujul politic în două. Legile privind modificările fiscale propuse de Guvernul Tudose împart şi la Cluj politicienii în două tabere: unii care le susţin şi alţii care nu le susţin şi care chiar vor protesta public împotriva lor. Pentru a încerca să ne lămurim dacă măsurile care ar urma să fie votate de parlament sunt bune sau nu, dacă vor afecta sau nu Clujul, am cerut punctele  de vedere de la trei parlamentari clujeni, reprezentanţi ai principalelor partide: PSD, PNL şi UDMR. (Marius Avram)
  • Ce spune strada despre „Reforma fiscală?” Clujenii au ieşit din nou în stradă, atât pentru a apăra justiţia de noul pachet de legi pregătit de guvernanţi şi care a devenit o bombă cu ceas, dar şi pentru a cere măsuri fiscale coerente, după cum scrie chiar pe bannerul evenimentului care a anunţat ultimul protest care a avut loc la Cluj, duminică, 12 noiembrie. Transilvania Reporter a discutat cu câţiva clujeni pentru a vedea care este opinia acestora vizavi de reforma fiscală, cum văd ei măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, cum îi afectează acestea, dar şi ce posibile rezolvări ale situaţiei văd. Vor mai ieşi în stradă? Ar mai trebui continuate protestele? Ar trebui să iasă şi cei care nu au ieşit niciodată, pentru a-şi cere drepturile în al 12-lea ceas? Ce ar trebui să facă strada în continuare? (Maria Man)

CULTURĂ. Radu Dogaru, actor: „Când fac teatru sunt pe un teren al libertății, al zborului, al liniștii. În acel moment trăiesc”. Radu Dogaru este cel mai tânăr reprezentant al trupei de actori a Teatrului Național din Cluj-Napoca. Împreună cu un alt coleg de-al său de generație, Cosmin Stănilă, va împărți norma și va încerca să-i facă mândri pe profesorii săi în următoarea stagiune. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Îndemn pentru liceenii din Cluj la final de Lună Creativă: „Faceți, acționați, negociați-vă viața!”Ultima zi a Lunii Creative, care a cuprins mai multe activități de educație non-formală inițiate de compania independentă de teatru, film și eveniment Create. Act. Enjoy, a adus în fața adolescenților din Cluj cinci profesioniști din mai multe domenii de activitate care au reușit prin forțe proprii să își creeze propriul drum și să trăiască decent în România fără dorința de a pleca și a se stabili în alte colțuri de lume. Ideea evenimentului care a încheiat Luna Creativă i-a aparținut regizorului de film Cristian Pascariu, membru al echipei Create.Act.Enjoy și a venit dintr-o nevoie resimțită în adolescență de el și de mai mulți colegi de generație de a avea modele care să îi motiveze într-un fel sau altul să își găsească calea făcând ceea ce le place. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Cu mic cu grătare s-a făcut pacea cea mare. Că noaptea e un sfetnic bun e deja un clișeu. Dar și pauza competițională în Liga 1, datorată meciurilor echipei naționale, este, așișderea, un bun motiv pentru pentru o ”recuperare” de imagine. La CFR Cluj se întâmplă lucruri. Oficialii s-au pus pe transferat jucători (pe bani!), iar Dan Petrescu a găsit de cuviință să-și pună staff-ul față în față cu contestatarii. Renegat și chiar ”demis” de o parte a publicului, Dan Petrescu și staff-ul lui au făcut pace cu ”vocaliștii” din tribune. (Patrice Podină)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. The Botox Shop, un business pe muchie de cuţit. La vârsta la care mulţi tineri nu ştiu ce vor să facă cu viaţa lor sau alţii doar visează să îşi deschidă un business, medicul Radu Silvian Cojocaru (33 de ani) are deja vechime în domeniul chirurgiei estetice. La începutul carierei, când era proaspăt specialist, acesta şi-a dorit să implementeze odată cu deschiderea primei locaţii The Botox Shop, un concept nou pentru piaţa din România, acela de „frumuseţe to go”:  pacientul vine la cabinet, îşi face o procedură minim invazivă şi apoi merge mai departe, la serviciu, la cumpărături. Zis şi făcut, doar că acest concept s-a dovedit a fi mult prea „cosmopolit” pentru oraşul nostru şi lovindu-se de reticienţa oamenilor, a decis să se îndrepte spre zona tradiţională a chirurgiei estetice. (Maria Man)

COMUNITATE. „Război” pe patinoar. Fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, Horváth Anna, solicită luarea de poziție a autorităților cu privire la amplasarea patinoarului, ca atracție principală a Târgului de Crăciun din Piața Unirii, în jurul statuii lui Matia Corvin. Aceasta aduce în discuție legalitatea instalării patinoarului artificial și consideră un act sfidare față de reprezentanța politică și comunitatea maghiară, faptul că nu s-a făcut nici o informare sau discuție prealabilă privind „inovația” propusă de primărie. (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII. De ce EMA nu va avea buletin de București. Capitala României nu are decât șanse infime să găzduiască Agenția Europeană pentru Medicamente. Bratislava pare principala favorită, din motive geopolitice. În 20 noiembrie, Consiliul Uniunii Europene va decide unde vor fi mutate din 2019 cele două agenții europene care își au acum sediul la Londra. Este vorba despre Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Dintre cele două, EMA a fost supranumită de presa internațională „perla coroanei” sau „cireașa de pe tort” a Brexit-ului. (Bogdan Stanciu)

REPORTAJ. Scandalul Paradise Papers, demascarea bogaților lumii. ”Paradise Papers” este noul scandal care ne permite să aruncăm o mică privire în universul paralel în care trăiesc bogații lumii, în acel univers unde se vorbește de miliarde de dolari de parcă ar fi sume infime, acel univers despre care puțini oameni obișnuiți bănuiau că există și că este posibil. Paradise Papers, noul scandal care zguduie puțin liniştea companiilor, a politicienilor şi a celebrităților care își ascund averile în paradisuri fiscale, a izbucnit după ce câteva milioane de documente electronice ale unei firme de avocatură din Bermude au fost făcute publice, iar Consorţiul Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (C.I.J.I.) le-au studiat și au scos totul la lumină. (Mădălina Kadar)

SPORT. Mintea cea de pe urmă. CFR schimbă strategia. Au dominat clar turul sezonului regulat al campionatului și părea că nimeni nu-i poate opri din drumul spre al patrulea titlu de campioni. CFR-iștii au visat frumos dar, pe când au deschis ochii, erau deja depășiți în clasament de FCSB, incapabili să învingă o echipă ca și retrogradată, Gaz Metan Mediaș și eliminați din Cupa României, trofeul atât de îndrăgit în Gruia. Cu un singur succes în ultimele cinci jocuri oficiale titlul e mai departe de CFR de cât era la începutul sezonului. Principala contracandidată a vișiniilor la câștigarea campionatului, FCSB, are un joc încântător care l-a costat pe finanțatorul Gigi Becali 5,5 milioane de euro (numai în această vară). Conștienți, sau nu, de faptul că FCSB a cumpărat cam tot ce era valoros în țară și în consecință se presupune că va domina Liga 1 mulți ani de acum înainte, șefii din Gruia au dat fuga la pușculiță și anunță noi transferuri. De data aceasta pe bani! (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu