Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Clonarea primarului

„Începând de mâine, toate problemele comunității noastre vor fi rezolvate” n-a spus nimeni niciodată. Cluj-Napoca se va alătura celor câteva sute de administrații locale și județene care au angajat un administrator public, în limbaj popular city manager. Așteptările față de acesta însă trebuie să fie rezonabile. Omul sfințește locul, dar administrarea unui oraș în profundă schimbare, cu nevoi complexe și uneori contradictorii nu este o treabă ușoară. Indiferent ce se va face, nemulțumiți vor fi.

Administratorii publici nu sunt o invenție românească. Variații ale acestei funcţii se găsesc în toată Europa. În Statele Unite, aproximativ jumătate din populație trăiește în orașe administrate de un de city manager (council manager system), însă între administratorul public românesc și city managerul american sunt câteva diferențe notabile. În SUA, city managerii reprezintă executivul local, comunitățile neavând un primar sau având unul mai degrabă onorific. Practic, modelul de administrare este cel al unei firme. În România, lucrurile sunt diferite. Prin Constituție, avem un primar puternic, cu legitimitate democratică, care reprezintă executivul local. Însă este evident că între administrator și primar trebuie să fie un raport de complementaritate și încredere. Aflaţi cum se va înşuruba city managerul la Cluj şi ce şanse are oraşul nostru să urmeze un model de succes.

ACTUALITATE

Investigaţie a Consiliului Concurenţei la aeroportul clujean. Consiliul Concurenţei investighează cum sunt prestate serviciile de handling la sol la aeroportul Cluj-Napoca, servicii care în prezent sunt furnizate doar de această regie a Consiliului Judeţean Cluj. Conducerea aeroportului susţine însă că se respectă întru totul legea, fiind obligată să organizeze licitaţie pentru aceste servicii abia dacă trece de două milioane de pasageri. (Claudia Romitan)

E oficial: Uber se lansează în Cluj la începutul lunii august. Cluj-Napoca va fi al doilea oraș din România, după București, care va dispune, începând cu luna august, de cunoscutul serviciu de transport alternativ Uber, deja utilizat în sute de orașe din întreaga lume, inclusiv în 21 de state europene. (Cristina Beligăr)

DOSAR. Clujeni, vis-a pregătit ceva

  • Gheorghe Şurubaru nu are ambiţii mari ca city manager. De la 1 august Cluj-Napoca va avea oficial şi un administrator public (city manager) pe lângă primar şi doi viceprimari. Gheorghe Şurubaru, cel care în ultimii patru ani a deţinut funcţia de viceprimar, şi care le alegerile din 5 iunie a obţinut un nou mandat de consilier local din partea PNL, va fi primul city manager al oraşului. (Claudia Romitan)
  • Cine sunt și cât câștigă city managerii din județul Cluj. Clujul va avea începând cu data de 1 august, primul city-manager din istoria sa. Cu toate acestea, alte localități din județ au fost mai „harnice” în acest sens, înfiinţând postul de ani buni. Vorbim despre Vasile Hirișcău – administratorul public al Primăriei Turda și Petre Pop – administratorul public al Primăriei Câmpia-Turzii. Primăriile Gherla și Dej nu au postul de administrator public în cadrul organigramei. (Maria Man)
  • Clujul și city managerul. „Începând de mâine, toate problemele comunității noastre vor fi rezolvate”. „Începând de mâine, toate problemele comunității noastre vor fi rezolvate” n-a spus nimeni niciodată. În curând, Cluj-Napoca se va alătura celor câteva sute de administrații locale și județene care au angajat un administrator public, în limbaj popular city manager. Așteptările față de la acesta însă trebuie să fie rezonabile. Omul sfințește locul, dar administrarea unui oraș în profundă schimbare, cu nevoi complexe și uneori contradictorii nu este o treabă ușoară. Indiferent ce se va face, nemulțumiți vor fi. (Dan Balica, cercetător, UBB)
  • Avem city manager, cum procedăm? Municipiul Cluj-Napoca a intrat în rândul lumii şi şi-a instalat în funcţie un administrator public (city manager), în persoana fostului viceprimar Gheorghe Şurubaru. L-am întrebat pe Adrian Moraru, director adjunct la Institutul pentru Politici Publice (IPP), cu ce „se mănâncă” o astfel de funcţie. (Marius Avram)
  • Nicolaie Moldovan, city manager-ul orașului Alba Iulia: Vrem să orientăm orașul către cetățeni, nu către mașini. Alba Iulia este printre puținele orașe din cele 319 din România care continuă să surprindă prin evoluția dezvoltării sale, iar în ultimii 14 ani Nicolaie Moldovan a făcut parte din echipa care a contribuit la această dezvoltare, respectiv la renașterea unui oraș despre care se vorbea, poate, cel mult la lecția de istorie. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Mâncarea pe roți prinde aripi la Cluj. Un prânz gustos în „ambalaj” mai puțin pompos, sau o cină reușită alături de prieteni dincolo de pereții restaurantelor simandicoase, au devenit tot mai mult o opțiune pentru gurmanzii care știu să aprecieze o mâncare bună în momentul în care au posibilitatea să aleagă. Iar când aceasta le este oferită de la geamul unei mașini frumos colorate în care cineva lucrează cu pasiune și dedicare pentru a aduce mâncarea stradală la nivel de artă, consumatorul se află la un pas de a transforma o încercare singulară în obișnuință. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ

  • Părinți de vulpi” pe dealurile Clujului. Uniți de aceeași pasiune și căzuți pradă acelorași „demoni”, fotografii de wildlife sunt o „specie” rară. Sunt dedicați trup și suflet hobby-ului lor, respectă, protejează și se bucură de natură în orice colț de lume s-ar afla și nu au impresii de atotștiutori. Cel puțin nu atunci când teritoriul pe care se află este dominat de animalele pe care le fotografiază. (Cristina Beligăr)
  • Muzeul din curtea lui Gheorghe Opriș. Frumusețea zonei, autenticitatatea și modul de păstrare a tradițiilor locale au făcut din zona Maramureșului o destinație obligatorie pentru cei care ne vizitează țara. În zona Parcului Natural Munții Maramureșului se păstrează încă multe gospodării tradiționale, iar atât bătrânii, cât și tinerii, poartă vestitele costume populare, aici fiind principalul centru de cojocărit din zonă, în care se lucrează pieptare de piele cu broderii policrome și ținte metalice. Pe lângă meșterii populari din zonă: lemnari, țesătoare, fierari, există o serie de vâltori și horincii, care s-au păstrat intacte sute de ani pentru a-ți încânta sufletul și acum, în era tehnologiei. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Buricul lumii de la poalele Parnasului. Jurnal grecesc (III). Riviera Olimpică se trezește târziu. Pe la ora 9.00, dacă au mijit ochii un sfert din familiile care au înnoptat în campingul „Castle” din Paralia Panteleimonas. Greci și macedoneeni, români și unguri, slovaci și cehi, sârbi și sloveni, împart același spațiu, o sufragerie de câteva hectare a familiei central și est europene. La reuniune lipsesc motivat croații și muntenegrenii, posesori ai unui litoral comparabil cu cel grecesc. Rudele bogate din Vest nu prea apar aici, lăsând plajele de la baza Olimpului în grija gazdelor și a celor de la est de fosta Cortină de Fier. (Bogdan Stanciu)

Pokemon GO, noua nebunie la modă. Deja ne-am obişnuit cu vânătorii de pokemoni, nu ne mai mirăm când vedem tineri cu ochii în telefon, executând mişcări ciudate pe stradă. Am afla şi amănunte despre jocul care a pus în mişcare zeci de milioane de tineri din întreaga lume: se numeşte Pokemon Go şi pare un impuls suficient pentru ca oamenii să parcurgă kilometri întregi, în încercarea de a prinde „monştri” virtuali pe care îi localizează prin intermediul telefoanelor mobile. (Mădălina Kadar)

SPORT. Bobi Simion: „Eu m-am născut să joc tenis!” Transilvania Reporter continuă prezentarea sportivilor clujeni care vor reprezenta România la Jocurile Paralimpice de vară, găzduite de Rio de janeiro, în perioada 7 – 18 septembrie. În această ediţie facem cunoştinţă cu Bobi Simion, jucător de tenis de masă, multiplu medaliat în întrecrile internaţionale destinate persoanelor cu dizabilităţi. (Patrice Podină)

 


Publicitate

Postaţi un comentariu