Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Ce a băgat UE în traista Clujului”

Cine vrea să constate avântul Clujului în cei zece ani de la aderarea formală a României la Uniunea Europeană e binevenit să viziteze aeroportul care în interiorul acestui interval a fost botezat „Avram Iancu”. Aderarea din 2007 a fost un moment de cotitură: s-a liberalizat traficul aerian. Eliberat de monopolul păgubos al TAROM, aeroportul clujean s-a dezvoltat exploziv. În zece ani, trafi cul de pasageri a crescut de la o cifră de câteva zeci de mii, la un record de aproape două milioane, nu foarte departe de performanţele aeroportului de la Otopeni.

Acelaşi observator interesat să constate şi neajunsurile integrării oraşului în peisajul european are de parcurs de la aeroport încă cinci kilometri până la clădirile neterminate ale proiectatului Centru de Management al Deşeurilor din Pata Rât. Câteva zeci de milioane de euro din bani europeni au fost risipiţi acolo într-o investiţie acum abandonată. Lipsa unui centru de colectare care să corespundă normelor europene expune în permanenţă oraşul pericolului de a nu avea unde depozita gunoaiele.

Banii cheltuiţi zadarnic vor trebui restituiţi. Aderarea la Uniunea Europeană a generat oportunităţi de investiţii şi carieră pentru foarte mulţi clujeni şi a contribuit la progresul general al urbei, economic şi de mentalitate. Astăzi, judeţul Cluj este la aproximativ același nivel cu mediile naționale ale unor țări precum Portugalia și peste mediile naționale din Polonia şi Ungaria în privinţa PIB pe locuitor ajustat cu paritatea puterii de cumpărare. Este adeseori menţionat ca o destinaţie europeană de city break.

Banii europeni au înfrumuseţat faţa oraşului, dar au schimonosit-o pe cea a edililor. Cel mai bun administrator al Clujului din aceea perioadă a ispăşit de curând o pedeapsă cu închisoarea pentru luare de mită. Şi alţi potentaţi locali au cunoscut închisorile, tentaţi să-şi facă parte mai mare şi mai rapidă din bunăstarea pe care aderararea europeană a promis-o şi, pe care, în parte şi selectiv, a produs-o.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. În căutarea miliardelor pierdute. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat miercuri, pe Facebook, că impactul total al măsurilor pe care Guvernul Grindeanu intenţionează să le ia în perioada imediat următoare este de 2, 65 miliardei de lei, liderul social-democraţilor întrebându-se retoric ce s-ar fi putut face cu 10 miliarde de lei, „pierduţi pe drum de tehnocraţi”, scrie agenția de știri News.ro

Sute de clujeni au cerut în stradă demisia lui Ciorbea. Sute de clujeni, în special tineri, au protestat, miercuri seară, împotriva Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, cerând demisia acestuia pentru decizia sa de a ataca la Curtea Constituţională Legea 90/2001. (Marius Avram)

IDEI DE AFACERI. „Casa de răsfăţ” a corporatiştilor clujeni. Casa Barolo situată în comuna Vlaha din județul Cluj este definița clară a unei afaceri de succes. Realizată în 2009 pe fonduri europene, aceasta a înflorit datorită managementului isteț de care a avut parte. Acesta este deținută de familia Borde, o familie de anteprenori clujeni, care și-au dorit un altfel de business, practic un plan B. (Maria Man)

DOSAR

  • Rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop: Fără UE, Clujul şi România ar băltit în sărăcie, mediocritate, izolare. Cluj-Napoca un mare centru cultural, unde să existe și o sală pentru Filarmonica „Transilvania”, am fi putut renova Teatrul Național (și Opera Națională), am fi putut avea parcări suficiente în zona centrală, am fi putut avea gata o centură completă a orașului, am fi putut construi cel puțin încă o șosea de legătură cu zona Florești -Gilău, am fi rezolvat chestiunea gropii de gunoi de la Pata-Rât, am fi avut un spital regional etc. Repet, acestea nu cred că sunt efecte negative ale aderării, ci efecte negative ale nefolosirii suficiente a oportunităților oferite de aderare și pierdute de noi. (Marius Avram)
  • Proiectele europene care au schimbat faţa Clujului. Cluj-Napoca a cunoscut în ultimii 10 ani, de când România este membră a UE, o dezvoltare impresionantă, de altfel de aşteptat. Valoarea bugetului local a crescut constant, chiar dacă nu neapărat spectaculos, iar câteva proiecte cu finanţare europeană au schimbat la propriu faţa oraşului. Astfel, bugetul municipiului a urcat din 2007 de la circa 700 Proiectele europene care au schimbat faţa Clujului de milioane de lei, la circa 950 de milioane anul trecut. Iar municipalitatea se poate lăuda în acest interval cu câteva proiecte majore din bani europeni, cum ar fi reabilitarea Parcului Central sau a liniei de tramvai. (Claudia Romitan)
  • Petru Iluț, sociopsiholog: De ce, dacă spunem că o ducem din ce în ce mai rău, ne e din ce în ce mai bine? Aderarea la Uniunea Europeană nu a adus doar avânt economic, dezvoltarea infrastructurii sau proiecte fi nanțate din fonduri europene. Integrarea a venit, cum era de așteptat, cu importante modifi cări de ordin social și, în special psihologic. În ultimii 10 ani, românii și mai ales clujenii, au simțit la persoana întâi ce înseamnă economia în „satul european”, au avut oportunitatea de a munci la fel cum au avut posibilitatea de a atrage în fi rmele lor din țară forță de muncă europeană și au simțit, cot la cot, într-o mai mare sau mai mică măsură, momentele de glorie, dar și de cumpănă ale proiectului european.  (Radu Hângănuț)
  • Clujul, la 77% din media UE. Județele Cluj și Ilfov au avut în 2016 cea mai mare creștere economică din țară, PIB-ul pe cap de locuitor crescând aici cu 5, 9 procente față de 2015, se arată în cea mai recentă proiecție socio-economică, dată publicității zilele trecute de Comisia Națională de Prognoză. Cele două județe se numără astfel printre zonele cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană, România fi ind, la rândul ei, țara cu cea mai mare creștere din Uniune în 2016, potrivit prognozei de toamnă a Eurostat, publicată în noiembrie. Această creștere a fost estimată de Eurostat la 5, 2%, dar CNP oferă o valoare de doar 4, 8%. Diferența nu afectează însă clasamentul european, unde pe locul doi se situează Malta cu 4, 1%. (Bogdan Stanciu)
  • 10 ani de IT în UE: „Fără aderare, IT-ul românesc ar fi fost la jumătate”. În anul 2006, compania de IT AROBS Transilvania Software avea o cifră de afaceri de aproximativ 2, 2 milioane de euro și avusese nevoie de mai bine de patru ani pentru a face faimosul „milion”. 10 ani mai târziu, compania de IT are o cifră de afaceri cu 975% mai mare. În bani, peste 23 de milioane de euro. Ce s-a întâmplat între timp? 10 ani în UE au însemnat pentru AROBS și în general pentru industria IT, o adevărată rampă de lansare spre o piață în care concurența este combustibilul progresului. (Radu Hângănuț)
  • Clujul, după zece ani de haos urbanistic: Trebuie să credem într-o gândire strategică. Ultimii zece ani din punct de vedere urbanistic au fost destul de haotici pentru municipiul Cluj-Napoca, consideră arhitectul Szabolcs Gutt mann, președinte al Ordinului Arhitecților din România Filiala Transilvania. Acesta spune că obiceiul haotic a fost moștenit din 1990 și este o problemă a multor orașe din România, problemă propagată și la nivelul orașului Cluj-Napoca, din lipsa unor strategii de dezvoltare bine gândite. (Patrice Podină)

CULTURĂ.

  • Balerini clujeni, în competiția European Ballet Grand Prix. l lunii februarie la prima ediție a concursului internațional de dans clasic și contemporan European Ballet Grand Prix, desfășurat la Viena. Inițiat de Fundația Culturală „Simona Noja” și de Școala de Balet Dancearts Boris Nebyla, concursul a pornit de la ideea de competiție europeană dar, încă de la prima ediție, interesul a depășit granițele Europei cu participanți proveniți din 27 de țări: Austria, Argentina, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Chile, China, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Israel, Italia, Japonia, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Spania, Taiwan, Ucraina, SUA, cu toții atrași de parametrii noi pe care acest concurs îi promovează.  (Cristina Beligăr)
  • Gabriel Banciu, muzicolog: Filarmonica din Cluj nu este o instituție ezoterică. O discuție informală între un specialist în muzicologie și unul dintre cei mai înzestrați dirijori români ai momentului, pe durata căreia muzica clasică va fi explicată pe înțelesul tuturor, este propunerea Filarmonicii de Stat „Transilvania” în acest sfârșit de săptămână. Întâlnirea dintre muzicologul Gabriel Banciu și dirijorul Gabriel Bebeșelea va avea loc sâmbăta, 14 ianuarie, de la ora 18.00, la Librăria Cărturești din Iulius Mall și face parte dintr-o serie de dialoguri propuse de Filarmonica din Cluj în perioada următoare cu dirijori, muzicologi, compozitori şi interpreţi, al căror scop este să apropie publicul larg de muzica clasică, fiecare eveniment de acest tip fiind legat de concertul săptămânii respective. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Iubitorii sporturilor de iarnă se bucură de temperaturile scăzute, administratorii pârtiilor mai puțin. Cu toate că vremea geroasă din ultimele zile nu este tocmai pe placul clujenilor, iubitorii sporturilor de iarnă sunt fericiţi. Pe schiuri sau pe snowboard, frigul este mult mai aspru, dar parcă îl poţi îndura cu mai mult drag, făcând ceea ce îţi place. Cu toate acestea au fost zile în care Pârtia Teleschi Feleacu s-a închis cu mai bine de trei ore înainte de terminarea programului, tocmai din cauza temperaturilor scăzute. În momentul de faţă, pârtia se prezintă în condiții foarte bune pentru ski și snowboard, iar aici se fac pregătiri pentru prima ediţie a Feleacu Winter Games, competiţie ce va avea loc sâmbătă, 14 ianuarie. (Maria Man)

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Florin-Stefan Morar: „Am găsit exact ce căutam la Harvard, un loc în care sunt foarte fericit”. Florin-Ștefan Morar este în prezent doctorand la Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii în cadrul departamentulului de istoria ştiinței. Dorința de a studia și de a-și pune semnătura pe o cercetare cu adevărat valoroasă l-a făcut să își dorească să studieze alături de cei mai buni profesori și cercetători ai lumii, iar după multă muncă, visul i s-a îndeplinit. (Maria Man)

OPINIE. Este posibilă o negociere Trump – Putin pe sistemul antirachetă din România și Polonia? Dacă aș răspunde din start „din păcate, da”, probabil mulți cititori și-ar găsi satisfăcută chiar din primul rând curiozitatea afl ării răspunsului pe care îl ofer eu la această întrebare esențială, spinoasă și dramatică pentru viitorul paradigmei de securitate a regiunii noastre, dar ar fi cu siguranță o percepție simplifi cată excesiv, ceea este de evitat. Situația se arată în realitate mult mai complicată și mai nuanțată decât ar presupune o asemenea abordare, în alb și negru, și cred că e bine să încercăm detalierea ei în cuprinsul articolului, nu în sumar. (Valentin Năumescu)

STAREA UNIUNII. Cine va câștiga? Săptămâna viitoare se alege noul președinte al Parlamentului European. Liderul grupului liberal din Parlamentul European (ALDE), Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei, și-a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute candidatura la funcția de președinte al Parlamentului European. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cele mai aşteptate concerte ale anului 2017. Cluj-Napoca nu va fi Capitală Culturală Europeană în 2021, dar rămâne pe harta marilor artişti ai Europei şi ai lumii. Prin urmare, clujenii vor fi şi în 2017 gazde pentru concerte importante, alături de festivalurile care şi-au câştigat deja faima – Untold, Electric Castle sau Jazz in the Park. Două dintre numele anunţate deja sunt Depeche Mode şi Andrea Bocelli, care vor concerta pe Cluj Arena. Iar în Bucureşti îi vom putea asculta live pe Evanescence, Deep Purple sau Pink Martini. (Mădălina Kadar)

SPORT. Aruncă în aer mii de brațe. Driblingurile lui sau pasele decisive pentru coechipieri sunt parcă desenate. E un răsfățat al tribunelor și știe acest lucru. Iubește scandările fanilor și face tot ce-i stă în putere să încânte audiența. Îi plac trofeele și mai presus de orice îi place să joace baschet. Kyndall Dykes este ultimul „mohican” al echipei care în 2011 cucerea ultimul titlu de campion al României al U-BT. De atunci și-a mai trecut în palmares o Cupă și o Supercupă și are un obiectiv clar – să ridice din nou trofeul de campion al țării, deasupra capului. Este pur și simplu cel mai bun și fără el baschetul nu ar avea farmec. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu