Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Capitala Europeană 2021: ca la români”

Până la sfârşitul lunii, raportul privind evaluarea oraşelor din România rămase în competiţia „Capitala Europeană a Culturii, 2021” va fi făcut public. Răsfoind argumentele juriului privind candidaturile celor patru oraşe care au intrat în etapa a doua de selecţie se va putea specula mai avizat despre cine va fi desemnat câştigător în toamnă. Deocamdată, să constatăm doar că, deşi sunt angrenaţi într-o competiţie europeană, românii concurează în manieră proprie.

Prima etapă de jurizare a fost deja contestată de câteva oraşe de pe lista pierzătorilor. În principal, contestatarii acuză Ministerul Culturii că a avantajat Bucureştiul în etapa de preselecţie. Specialiştii români numiţi de minister  în juriul internaţional au fost  amândoi bucureşteni, mai mult, ambii au participat la întocmirea dosarului de candidatură al Bucureştiului. Şi băimărenii au fost prinşi cu minciuna, dosarul lor pretinzând că a fost adoptată strategia de dezvoltare culturală. Acest lucru  nu s-a făcut nici astăzi, dar adoptarea strategiei nefiind un criteriu de evaluare, chiar şi contestarii admit că  minciuna nu justifică descalificarea oraşului de pe râul Săsar. Aduce în schimb noi îndoieli privind  onestitatea  care a caracterizat prima etapă de jurizare.

În joc au rămas, până la soluţionarea contestaţiei, patru oraşe. Cu toate proptelele guvernamentale, specialiştii sunt de părere, analizând nominalizările de până acum, că Bucureştiul e un oraş prea mare ca să fie ales. Clujul, Timişoara şi Baia-Mare împart masa de joc, etalând  atuuri diferite. În Baia-Mare, primarul spune cu voce tare că arhitectul -şef e nepriceput, chiar şi aşa patrimoniul urban a fost refăcut în totalitate. Timişoara era pe cale să finalizeze refaţadizarea dacă nu intervenea Curtea de Conturi. Clujul în schimb a luat-o în sens opus, intervenind barbar asupra faţadele clădirilor istorice.  Aplicaţia capitalei Ardealului mizează pe superioritatea culturală şi artistică a oraşului, în speranţa că vizita experţilor străini din vară  va constata că aşa stau lucrurile. Despre cum se joacă la masa cu miză mare „Capitala Culturală Europeană” 2021.

Sumarul ediției

ACTUALITATE. Wizz Air introduce ruta Cluj-Bucureşti. Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj anunţă că, începând cu data de 22 iulie 2016, un nou zbor va fi operat pe relaţia Cluj-Napoca – Bucureşti Otopeni, de către compania aeriană Wizz Air. Ruta va fi operată cu o frecvenţă de 6 zboruri săptămânale, în fiecare zi a săptămânii, mai puţin sâmbătă, după următorul program: cursa va pleca de la Cluj-Napoca la ora 20.35 şi va ajunge la Bucureşti la ora 21.25. Cursa retur de la Bucureşti la Cluj va pleca la 21.55 şi va ajunge la Cluj la 22.50. (Bogdan Stanciu)

DOSAR: Miza de zeci de milioane de euro ai capitalei culturale încinge jocul 

  • Probleme de incompatibilitate și contestații în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2021. Competiția pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii în anul 2021 a ajuns și la faza în care perdanții contestă candidaturile orașelor rămase în cursă. Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare sunt cele patru localităţi din România care au fost alese pentru lista scurtă, însă mai multe asociații culturale din orașele care nu au fost selectate contestă candidatura Bucureștiului și acuza probleme de incompatibilitate. De asemenea, potrivit contestației, probleme există și în cazul dosarului depus de reprezentanții orașului Baia Mare. Aceștia au atașat o strategie culturală care la momentul depunerii candidaturilor nu era adoptată în Consiliul Local și se afla încă în dezbatere publică. (Radu Hângănuț)
  • Florin Moroşanu: Mai avem de lucru la dimensiunea europeană. Asociaţia “Cluj-Napoca 2021– Capitală Culturală Europeană” aşteaptă să primească în aceste zile din partea juriului recomandările privind dezvoltarea proiectului pe parcursul acestui an până la alegerea câştigătorului. Cluj-Napoca se află în competiţie cu Bucureşti, Timişoara şi Baia Mare. Ce pregăteşte asociaţia în 2016 am aflat de la directorul executiv, Florin Moroşanu. (Claudia Romitan)
  • Clujul are cea mai mare densitate de oameni de ştiinţă din ţară. Dintre oraşele din România rămase în cursa pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, Clujul e de departe în fruntea listei privind densitatea de oameni de ştiinţă şi lucrări ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional. (Marius Avram)
  • Baia Mare, oraș candidat la Capitală Culturală 2021:„Unitate, între „pumni și coate”. Din cele patru orașe aflate până în prezent pe lista scurtă a candidatelor la titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2021, Baia Mare este cel mai grăitor exemplu de bună practică în reabilitarea clădirilor istorice pentru că, spun unele voci din Baia Mare, „atunci când există înțelegere și unitate nimic nu este imposibil”. Un episod recent întâmplat în administrația băimăreană dovedește însă că tocmai înțelegerea și unitatea lipsesc între actualul primar al municipiului și arhitectul șef al orașului, într-o bătălie personală din care orașul nu va avea decât de pierdut. (Cristina Beligăr)
  • Capitala Culturală 2021, faza pe reabilitarea de clădiri: Timișoara- 38, Cluj- 0. Cu o „zestre” de aproximativ 14.000 clădiri istorice, Timișoara este orașul din România cu cel mai mare patrimoniu de acest fel. Ele reprezintă moștenirea otomanilor, maghiarilor, habsburgilor, românilor și, desigur, a Europei, cu toate că realizările Imperiului Otoman au dispărut atunci când habsburgii au decis să clădească un oraș de la 0. Astăzi însă, moștenirea are nevoie de reparații, iar autoritățile se luptă cu proprietarii și legile pentru a câștiga lupta cu timpul. (Radu Hângănuț)
  • Calculele hârtiei: Cluj sau Timișoara. Sau Baia Mare? Inițiativa Capitală Culturală Europeană a început în 1985, cu Atena. Până în 1999, inclusiv, titlul a fost deținut de un singur oraș. În 2000, pentru a marca noul mileniu, au fost nouă Capitale Culturale Europene simultan. (Bogdan Stanciu)

CULTURĂ. „Când în fiecare zi e joi” Noul volum al scriitoarei Hanna Bota, romanciera lumilor „la limită”. „Mă cheamă Daria. Am murit într-o joi”, cu aceste cuvinte tulburătoare ale personajului principal începe noul roman al scriitoarei Hanna Bota. După jurnalul de antropolog, „Ultimul canibal” și după alte trei romane  („Tabla de șah”, „Maria din Magdala” și „Dansând pe Gange”) și cărți de poezie, Hanna Bota îi invită pe cititori într-o altfel de călătorie, nu la capătul lumii, ci într-o comunitate aflată chiar lângă noi. (Cristina Beligăr)

 REPORTAJ. În vizită la cei fără casă. Uneori, între a avea totul și a nu avea nimic nu este decât un singur pas. Unul dureros, inexplicabil poate pentru cei care nu au trecut prin aceeași situație. „De ce ai ajuns în stradă?” este o întrebare firească, al cărui răspuns se poate pierde pe drum. Alteori, exact acel moment, când independent de voința ta ai ajuns în stradă, îți poate da coșmaruri noapte de noapte. „De ce eu? De ce familia mea?” Întrebările te copleșesc. Apoi, te cuprinde frigul. Simțurile îți paralizează. Picioarele îți amorțesc. Mintea, îți fuge departe. Păturile groase, singura ta avuție în lupta cu gerul, nu fac față. E tot mai frig, tot mai noapte. Gândurile îngheață și ele încet. Unul singur rămâne de veghe: „Oare mâine va fi mai bine?” (Maria Man)

SPECIAL. Universitarii clujeni consideră că nu au încălcat legea dând recomandari deținuților. Transilvania Reporter a luat legătura cu profesorii clujeni care au oferit recomandări deținuților în vederea redactării unor lucrări științifice pentru a vedea care este opinia lor vizavi de acest subiect și dacă au dat sau nu declarații în cadrul anchetei DNA care se află în desfășurare. Dacă unii au închis telefonul de îndată ce am amintit de DNA, alții ne-au explicat minute în șir de ce consideră că nu au făcut ceva greșit. Au fost și persoane care nu au fost de găsit. (Maria Man)

IT. Revoluția smartphone începe la Cluj: husa de telefon care asigură independență energetică. În timpul în care citiți acest articol, smartphone-ul dumneavoastră cel mai probabil se descarcă. În cazul în care telefonul este conectat la rețeaua de date mobile și există câteva aplicații care rulează în telefon, până când veți fi terminat de citit, nivelul bateriei va scădea cu, probabil 5%. Pentru mulți dintre noi, o zi proastă este aceea în care, spre finalul ei, bateria telefonului este epuizată, iar în jur nu există nicio priză care să ne salveze. Soluția vine însă de la Cluj, unde Răzvan Marcuș pregătește de mai bine de patru ani ceea ar putea fi o revoluție în domeniul IT-ului: o carcasă inteligentă care transformă în energie tot ceea ce găsește în ambient, de la temperatură, la semnal GSM, și ne oferă astfel telefoane independente de prize și încărcătoare. (Radu Hângănuț)

CĂLĂTORII. Gamzigrad, o poveste cu daci, traci, romani și rumâni. „Ah, sunteți din Rumânia? Și eu știu rumânește”, spune cu entuziasm sincer casierița, „nu-s rumâncă, dar m-am… cum se spune… măritat în sat, aici, și am învățat rumânește, că toți îs rumâni”. Suntem la Gamzigrad, în Serbia, într-un spațiu dens locuit de conaționali care își spun „rumâni”. Locul e celebru în țara de la sud de Dunăre, dar puțin cunoscut la nord, și, în general, în afara Serbiei. Aici împăratul roman Galerius, unul dintre ultimii mari constructori din epoca romană, și-a ridicat un palat-cetate, în care să-și petreacă bătrânețile. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cele mai tari festivaluri din Europa. Anul 2015 a adus Clujului un nou festival, numit UNTOLD, care a adus în oraş zeci de mii de tineri amatori de distracţie. A fost însoţit de controverse, ca orice noutate, însă putem afirma că a fost un succes chiar de la prima ediţie. Iar săptămâna trecută şi-a consolidat poziţia în rândul festivalurilor mari din Europa şi a pus Clujul pe harta marilor organizatori de evenimente, după ce a câştigat marele premiu, titlul Best Major Festival, în cadrul prestigioasei competiţii europene Festival Awards. (Mădălina Kadar)

SPORT. Clujul, prezent la Copa America. Când spui Copa America gândul te duce la celebrele dueluri dintre Neymar şi Mesi pentru supremaţia în fotbalul sud-american. Însă, tot sub egida Copa America se desfăşoară an de an, în Mexic, o competiţie dedicată fotbalului american. Pentru prima oară în istoria întrecerii o echipă europeană a fost invitată să participe la competiţie. Cluj Crusaders, echipa de fotbal american din Cluj-Napoca se va alinia, la sfârşitul acestei luni, la startul Copa America, alături de alte formaţii din Brazilia, Peru, Columbia şi evident grupări din ţara organizatoare, Mexic. În urmă cu o săptămână Cluj Crusaders a împlinit 6 ani de la înfiinţare, timp în care „Cruciaţii” au adus pe malul Someşului două titluri de campioni ai româniei. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu