Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Capitala comorilor culturale din umbră

Imediat după anunţul eşecului Clujului la titlul de capitală culturală europeană 2021, primarul Emil Boc anunţa că proiectele incluse în dosarul de candidatură vor fi implementate în continuare cu bani din bugetul local. Chiar dacă exprima o intenţie nerealistă, declaraţia lui Emil Boc n-a fost sancţionată. Ea a fost luată ca un mijloc de a atenua amărăciunea înfrângerii. Ulterior, afirmaţia a fost detaliată şi, de necrezut, pare să trădeze intenţia reală a administraţiei de a cheltui zeci de milioane de euro pentru a concretiza, cu un an înainte ca Timişoara să întindă covorul roşu, proiecte culturale care au fost invalidate de juriul european. (Să spunem că cel puţin 1,2 milioane de euro din banii clujenilor vor fi totuşi salvaţi, dat fiind că nu se mai pune problema să aibă loc la Cluj „prima ceremonie de deschidere globală a unei capitale culturale europene”, cum era prevăzut să se întâmple).

În viziunea decidenţilor locali, perspectiva este de a transforma oraşul într-o capitală culturală din umbră în 2020. În mod surprinzător pentru un om căreia consecvenţa nu i-a caracterizat cariera politică de succes, primarul rămâne devotat ideilor din strategia culturală enunţate în dosarul de candidatură. Ca un eşec să fie deplin, e necesar să-l transformăm în unul mai mare, par să fie învăţămintele trase după pierderea suferită în faţa Timişoarei.

Mai aproape de realitate este să consemnăm că faptul care a dus la înfrângerea Clujului a fost tocmai decizia administrativă de a da întâietate divertismentului şi nu actelor culturale propriu zise. Clujul nu duce lipsă de evenimente de voie bună, ce îi lipseşte pentru a deveni cu adevărat cultural sunt investiţiile în infrastructura culturală clasică. Să luăm doar patrimoniul muzeal şi arhitectural al oraşului. Din cinci muzee, două sunt închise, două stau în adormire aşteptând să fie evacuate, doar cel etnografic e viu şi intră în topul primelor zece muzee din ţară. În unanimitate, directorii muzeelor resimt indiferenţa autorităţilor locale. La fel, ghizii urbani reclamă inabilitatea Primăriei de a pune în evidenţă bogăţia istorică, arhitectonică şi culturală a Clujului. În euforia unor spectacole de lumini gen Untold, moştenirea culturală autentică este neglijată şi păstrată în locuri dosnice. Dacă viziunea de finanţare a culturii nu se schimbă, nici nu mai are rost să aşteptăm anul 2020. Clujul este deja capitala comorilor culturale din umbră. (C.C).

Sumarul ediţiei:

ACTUALITATE. Dîncu: Profesorii trebuie să se lase modelați de elevii și studenții lor.Vicepremierul Vasile Dîncu a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Educației, precizând că a trăit cele mai frumoase momente din viața sa la școală și cele mai urâte atunci când s-a îndepărtat de ea.”La mulți ani, Domnule Profesor! Mulțumim, Doamna Învățătoare! Astăzi, de ziua dascălilor, se țin discursuri și toți ne aducem aminte de școală. Mâine, însă, îi vom uita, iar școala va rămâne tot acolo, singură, cu elevii și dascălii ei. Am trăit cele mai frumoase momente din viața mea la școală, iar cele mai urâte atunci când m-am îndepărtat de ea”, a scris Vasile Dîncu, miercuri, pe Facebook. În opinia vicepremierului Dîncu, profesorii trebuie să se lase modelați de elevii și studenții lor.

DOSAR. Cum să nu înveţi dintr-un eşec

Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă din Cluj: Relația cu Primăria Cluj-Napoca este deficitarăMuzeul de Artă, alături de ceilalți piloni culturali „puternici” ai Clujului, respectiv Muzeul Etnografic şi Muzeul de Istorie, rămâne în continuare pentru mulți clujeni o necunoscută. Deși este găzduit de Palatul Bánffy, cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, identificarea lui rămâne încă o mare problemă pentru unii locuitori ai Clujului care nu asociază frumosul palat cu ceea ce el ascunde în interior: un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi universală (sec. XV-XXI) cuprinzând peste 13.000 de piese. (Cristina Beligăr)

Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: „Este necesară o extindere pentru a ajunge la o cifră de vizitare potrivită cu statutul muzeului”. Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost inclus, pe locul șase, în topul Trip Advisor al celor mai bune instituții de acest gen din România și este unul dintre puținele muzee din oraș care „mișcă” în timpul anului, în afara Nopții Muzeelor. Are însă și probleme, cu Parcul Etnografic care este pe cât de interesant, pe atât de rupt de oraș, dar are și soluții, care vin din primul master plan de dezvoltare, realizat de către muzeu în parteneriat cu instituții norvegiene. Într-un interviu pentru Transilvania Reproter, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a vorbit despre importanța acestui master plan, despre planurile de extindere, modul în care urmează să se rezolve problemele de accesibilitate pe care Parcul Etnografic le are, dar și impactul pe care pierderea de către Cluj-Napoca a titlului de Capitală Culturală Europeană îl are asupra muzeelor din oraș. (Radu Hângănuţ)

Felix Marcu: Muzeul de Istorie a ajuns să fie cea mai puțin vizibilă instituție de cultură a Clujului. De la finele lunii trecute Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei are un nou director în persoana arheologului Felix Marcu. Acesta a câştigat concursul organizat de Ministerul Culturii unde a avut-o ca şi contracandidat pe Carmen Ciongradi, fostul director al muzeului clujean. Felix Marcu a obţinut la concurs 8,97, în timp ce Ciongradi a obţinut media 8,39. Transilvania Reporter a încercat să afle care sunt proiectele şi obiectivele noului director al MNIT şi dacă în curând publicul se va putea bucura permanent de oferta expoziţională a acestei instituţii. (Claudia Romitan)

Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj:„Sperăm să nu ne prindă toamna viitoare fără muzeul deschis!” Muzeul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca stă închis de aproape șase ani, dar se pare că, de curând, lucrurile au început să se miște, iar conflictele din jurul acestuia să se diminueze. Sau altfel spus încep să apară, timid, și veștile bune. (Maria Man)

Muzeul Farmaciei e deschis, dar nu ştim cât timp. Este laudată și recomandată de o serie de ghiduri internaționale, dar cu toate acestea, Colecția de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei a fost pe punctul de a fi evacuată de mai multe ori. Cum s-a ajuns la această situație? Instanțele au decis ca imobilul care găzduiește astăzi muzeul să fie retrocedat ultimei familii de farmaciști care l-a deținut înainte de naționalizare, familia Hintz. (Maria Man)

Reabilitare ca la carte: La Zalău se poate. Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și-a deschis porțile în 2014, după o pauză de mai bine de patru ani, timp în care clădirea a trecut printr-un amplu proces de reabilitare. Prima etapă s-a derulat prin intermediul proiectului „Restaurarea patrimoniului istoric şi cultural al Consiliului Judeţean Sălaj – clădirile Centrului Militar Judeţean, Muzeul de Istorie Zalău şi Galeria de Artă Ioan Sima”, cu o finanţare asigurată prin Programul Operațional Regional. În a doua etapă s-a derulat proiectul „Amenajarea expoziţiei permanente a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău” prin reconstituiri istorico-tematice, cu finanţare asigurată de Consiliul Judeţean Sălaj, respectiv din veniturile proprii ale muzeului. (Maria Man)

Muzee jalnice și la Timișoara și București. Într-o situație oarecum asemănătoare cu muzeul de istorie din Cluj-Napoca se află și Muzeul Banatului din Timișoara. Acesta este adăpostit de cea mai veche clădire din oraș, Castelul Huniade, și este închis vizitării din 2006. Potrivit Digi24, imobilul a făcut obiectul a două proiecte eșuate, unul de consolidare, din banii Consiliului Județean Timiș, și unul de restaurare, pe bani europeni. Din cauza unor procese, primul proiect nu este nici acum finalizat, iar al doilea nu a putut începe din cauza nefinalizării primului. Este de așteptat însă ca această situație să fie rezolvată până în 2021, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană. (Bogdan Stanciu)

TripAdvisor: Muzeul de Etnografie, pe locul șase în țară. Cel mai mare site de turism din lume, TripAdvisor, a anunțat recent premiile Travelers Choice 2016, pentru muzee. Un singur muzeu din Cluj-Napoca, Muzeul de Etnografie al Transilvaniei, s-a „strecurat” pe lista celor mai bune din România pentru 2016. (Bogdan Stanciu)

Lviv, un model din Ucraina. Un oraș care ar putea servi ca model Clujului pentru modul în care știe să-și pună în valoare patrimoniul muzeal și spațiul urban istoric este Lvivul, cel mai mare oraș din vestul Ucrainei. Cele două orașe au un tronson semnificativ de istorie comună și un patrimoniu arhitectural comun în parte, de sorginte central-europeană. (Bogdan Stanciu)

Comorile dosite ale Oraşului Comoară. Cu o atestare documentară de acum vreo 2.000 de ani şi cu o istorie urbană de 700 de ani, Clujul oferă şi astăzi obiective istorice şi culturale care l-ar putea face să concureze cu cele mai importante oraşe ale Europei. Bogăţia istorică, arhitectonică şi culturală, dată inclusiv de coloristica sa etnică, ar putea să facă din Cluj un oraş turistic important pe harta lumii, mai ales că aici au trăit de-a lungul vremii personalităţi importante în diferite domenii. Deocamdată, cele mai multe dintre obiectivele sale nu sunt suficient de bine puse în valoare, iar de altele aproape că nici nu se ştie. Comorile Oraşului Comoară sunt deocamdată dosite. (Marius Avram)

CULTURĂ. Toată lumea cărțile sus! Marșul lecturii a deschis Festivalul Internațional de Carte Transilvania. Câteva sute de elevi din licee și școli clujene, scriitori și oameni de cultură au participat marți în centrul Clujului la un altfel de „miting”, de data aceasta nu în semn de protest, ci pentru a promova cartea și lectura. Evenimentul a deschis a patra ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania care se va desfășura începând de astăzi, până duminică la Cluj și care îi va aduce față în față cu cititorii lor, printre alții, pe scriitorii Mircea Cărtărescu, Andrei Codrescu și Alessandro Baricco. (Cristina Beligăr)

Dramaturgii Matei Vișniec și Robert Cohen, la Întâlnirile de la Cluj: Despre investiție în cultură, teatru independent și teme incomode pe scenăCea de-a VI-a ediție a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj, organizată de Teatrul Naţional Cluj-Napoca în perioada 3-9 octombrie, i-a adus în fața publicului pe dramaturgii Robert Cohen și Matei Vişniec, în cadrul unei întâlniri moderate de regizorul și managerul Teatrului Național din Cluj, Mihai Măniuţiu. Cei doi dramaturgi, ale căror piese se regăsesc și în repertoriul teatrului, au vorbit despre textele lor și au răspuns întrebărilor publicului format în mare parte din studenți ai Facultății de Teatru și Televiziune din Cluj. Cei doi invitați au avut ocazia să vorbească și despre obligația morală de a trata în textele lor teme deloc facile precum fundamentalismul religios, problema imigranților sau homosexualitatea. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Pierderea cheilor, votul „offline” și clasicul DJ vor deveni istorie cu ajutorul aplicațiilor IT. Asociaţia For IT a organizat joi, 29 septembrie 2016, festivitatea de încheiere a celei de-a III-a ediţii a programului de educaţie practică „Descoperă-ţi pasiunea în IT”. Atât elevii, cât și mentorii au fost răsplătiți cu premii în valoare de 7.000 de euro. Aplicaţiile vizează domenii diverse de interes, de la găsirea unui loc de parcare, la stabilirea ingredientelor preferate în pizza sau asistenţă la învăţare, şi au constituit proba practică pe echipe, prezentată în faţa juriului la începutul lunii septembrie. Clasamentul final a fost stabilit în funcţie de punctajul obţinut la această probă, cumulat cu rezultatul obţinut la probele tehnice individuale. (Maria Man)

CLUJENI PRIN LUME. Fotograf de urși în estul extrem al Rusiei:Kamchatka, văzută de clujeanul Septimiu Bizo. 4.000 de fotografii, povești de călătorie cât pentru un an întreg și o experiență de neuitat într-unul din cele mai frumoase locuri de pe Pământ, astfel se poate rezuma călătoria pe care fotograful de wildlife Septimiu Bizo a avut-o în peninsulă Kamchatka pe durata a 18 zile. (Cristina Beligăr)

DESTINAŢII. Costești, cele două turnuri ale regilor daci. Fortificația dacică de la Costești – Cetățuie era cea mai ușor accesibilă dintre toate cetățile dacice aflate în Patrimoniul UNESCO, până în primăvara lui 2016, când asfaltul a ajuns până la Sarmizegetusa Regia, făcând-o pe aceasta din urmă cel mai ușor de vizitat. Și așa, Costeștiul rămâne la îndemână și poate fi combinată perfect cu o vizită la „Sarmi”. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Ziua Mondială a Educatorilor: respect, recunoaștere, apreciere. Ziua de 5 octombrie este marcată în peste 200 de ţări, iar “sărbătoriţii” sunt cei care fac educaţia – educatori, învăţători, profesori, denumirea ei fiind “World Teachers’ Day” în limba engleză, sau “Journée Mondiale des Enseignants”, în limba franceză. În limba română, sărbătoarea este mai mult numită Ziua Educaţiei, fapt care a deturnat atenţia de la cei mai importanţi “actori” ai procesului educaţional: profesorii, cei care, alături de părinţi (şi uneori în locul lor) cresc oameni şi îi “antrenează” pentru viaţă. (Mădălina Kadar)

SPORT. Un titlu mondial pentru două naţiuni. Pilotul echipei clujene de raliuri NRA, Simone Tempestini, s-a încununat, matematic, campion mondial la juniori în WRC (World Rally Championship). Simone, fiul lui Marco Tempestini, pilot şi fondator al echipei de raliuri Napoca Rally Academy, a terminat pe locul 4 Turul Corsicii în Junior WRC și, cu cele 105 puncte acumulate, a câștigat, matematic, titlul mondial cu o etapă înaintea finalului de sezon. Este primul triumf mondial al unei maşini care aleargă sub tricolor, din întreaga istorie a motorsportului românesc. Paradoxal, titlul se „împarte” între România şi Italia. Tânărul pilot nu are, încă, cetăţenie română, dar în competiţiile interne şi internaţionale performează pentru Napoca Rally Academy. (Patrice Podină)

 


Publicitate

Postaţi un comentariu