Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Bugetarea participativă şi puterea reţelelor

Programul de bugetare participativă, etapa de consultare populară, s-a încheiat în data de 19 noiembrie după trei săptămâni în care clujenii au putut vota pentru proiectele care le-au reţinut atenţia sau le-au părut importante. Cel mai bun lucru pentru oraş este faptul că a devenit primul din ţară care redistribuie din puterea de decizie cetăţenilor; prin implicarea lor ei au devenit coparticipanţi la alocarea de fonduri, chiar dacă deocamdată cu o pondere mică în bugetul total. Un minus a fost evidenţiat de relativa lipsă de relevanţă a proiectelor propuse, consecinţă şi a limitării la un cuantum de 150.000 de euro. În fine, şi asta e o deficienţă majoră de corectat în viitor, aşa cum s-a derulat anul acesta, programul a fost capturat de grupuri de lobby cu interese strict particulare.

Primele trei proiecte ca număr de voturi obţinute, la o distanţă foarte mare de următoarele, au fost cele care au beneficiat de mobilizarea la votul online a unor comunităţi închise grupate în jurul unor idei de utilitate proprie. Motorul de vot pus în mişcare de elevi, părinţi şi profesori a făcut diferenţa: pe primele locuri sunt proiectele de amenajare şi modernizare a două şcoli, investiţii publice de care vor beneficia selectiv cei legaţi de şcolile respective. Un al treilea grup eficient de lobby şi vot online a fost cel al unei fundaţii de tineri apropiată de Primărie care a obţinut finanţare pentru un centru de tineret în care îşi va desfăşura activitatea.

Comentând plusurile şi minusurile acestui prim program concret de bugetare participativă, unul dintre iniţiatorii lui, deputatul Adrian Dohotaru, remarcă o îmbunătăţire a participării şi implicării cetăţeneşti faţă de proiectele pilot care l-au precedat. Printre neajunsurile pe care le evocă, deputatul clujean îşi exprimă optimismul că programul va fi îmbunătățit pentru a permite o participare substanțială, dezbateri și implicare pe proiecte mai mari. El are în plan să realizeze un ghid de practici privind bugetarea participativă care să fie implememntat în mai multe oraşe ale ţării.

DOSAR: Reţelele de lobby au făcut diferenţa

Despre nevoile orașului sau cine face lobby câștigă. A doua etapă de vot a ideilor intrate în finala programului online de bugetare participativă, program inițiat anul acesta în premieră în România de primăria Cluj-Napoca, s-a încheiat în data de 19 noiembrie după trei săptămâni în care clujenii și-au putut exprima voturile în favoarea proiectului pe care au dorit să îl susțină. Amenajarea și modernizarea a două școli, precum și construirea unui centru de tineret destinat organizațiilor tinerilor din Cluj-Napoca par a fi nevoile stringente ale clujenilor în acest moment, dacă luăm în considerare numărul foarte mare de voturi pe care l-au primit aceste trei idei în etapa finală de vot, în comparație cu celelalte propuneri. (Cristina Beligăr)

Cum a evoluat bugetarea participativă la Cluj. Anul acesta bugetarea participativă a ajuns la etapa care cuprinde întreg oraşul. Acest proiect a debutat însă sub forma uni proiect pilot în 2013. Atunci locuitorii din Mănăştur erau chemaţi să îşi spună părerea despre problemele din cartierul lor şi să propună un proiect care să fie finanţat de primărie. După acest experiment reuşit, pentru că în 2015 Clujul a fost capitala Europeană a Tineretului, primăria a convertit acest proiect într-unul de bugetare participativă de tineret, numit Com’On Cluj-Napoca, şi care a fost derulat timp de doi ani, în 2015 şi 2016. În cadrul său tinerii cu vârsta între 14 și 35 de ani puteau depune proiecte care să îmbunătăţească viaţa oraşului. (Claudia Romitan)

Primăria, mulţumită de proiectele depuse la bugetarea participativă. Bugetarea participativă din acest an a adus în atenţia municipalităţii idei interesante, aşa că nu doar primele 15 proiecte clasate vor avea şansa ca să devină realitate, crede directorul de Dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Câmpean. (Claudia Romitan)

Adrian Dohotaru vrea să realizeze un ghid de buget participativ care să fie implementat în mai multe orașe din țară. Deputatul (fost USR) Adrian Dohotaru a fost printre primii care a propus administrației locale din Cluj-Napoca, în urmă cu cinci ani, bugetul participativ. Transilvania Reporter l-a provocat pe acesta la o discuție despre modul în care a fost implementată bugetarea participativă la nivel de oraș, care sunt plusurile, dar și minusurile acestui proiect, cum a evoluat acest concept, dar și cum ar trebui să se întâmple lucrurile pentru ca cetățenii să poată acoperi, prin proiectele pe care le depun, nevoi reale ale orașului sau ale comunității din care fac parte. (Maria Man)

Conștiință civică și participare. A devenit un bun comun ideea că, dincolo de aportul pe care îl aduc prin dezvoltarea propriei persoane, familiei și gospodăriei, implicarea activă a cetățenilor la viața comunitară este o condiție esențială a dezvoltării respectivei comunități. Ceea ce înseamnă diferite activități fizice, sociale, cultural-artistice, sportive și alte genuri de manifestări. Participarea directă a populației, prin inițierea proiectelor comunitare și prin votarea acestora reflectă un nivel superior de civism, iar acțiunea primăriei din Cluj-Napoca este o inițiativă lăudabilă. (Petru Iluţ, sociolog)

ACTUALITATE. Capele în școli. Exces de zel sau normalitate? Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a „inaugurat” pe 15 noiembrie, capela școlară ce poată hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Situația nu este singulară în municipiul Cluj, întrucât tot mai multe licee sau școli inaugurează astfel de lăcașuri de cult în cadrul acestora. Potrivit informațiilor pe care le avem până la ora actuală, nu mai puțin de 14 licee din Cluj au astfel de capele în cadrul acestora. Nici școlile nu fac excepție. (Maria Man)

INTERVIU. Comisarul european Corina Creţu avertizează:Clujul şi România pot pierde banii europeni pentru spitalele regionale de urgenţă. Proiectul spitalului regional de urgenţă de la Cluj bate de multă vreme pasul pe loc, ba, uneori, face şi paşi înapoi. Comisia Europeană a pus la dispoziţia României 160 de milioane de euro pentru investiții în spitalele, dar şi statul român trebuie să pună la bătaie o sumă echivalentă, ceea ce ar însemna un total de 320 de milioane de euro pentru cele 3 spitale regionale, în condiţiile în care costul unui astfel de spital se ridică la circa 100 de milioane de euro. Rămâne de văzut de unde pot fi obţinuţi banii pe care trebuie să-i aloce partea română. Cert e faptul că, dacă nu va cheltui cât mai repede banii europeni, România riscă să-i piardă. (Marius Avram)

COMUNITATE. Adi Hădean și rolurile vieții lui: „Mereu am avut un picior în bucătăria de restaurant, indiferent ce făceam”. Și a făcut multe. Chef Adi Hădean s-a întâlnit marți 21 noiembrie, cu studenții Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) în cadrul evenimentului „Zilele Carierei la DCRPP” și le-a vorbit timp de mai bine de două ore despre rolurile pe care le-a îndeplinit de lungul vieții sale, despre trecerile de la tăbăcăria tatălui său la postura de jurat în emisiunea Master Chef, dar și despre numeroasele incursiunii în lumea marketing-ului, a comunicării și a presei, cu o precizare importantă: în toate etapele și rolurile pe care le-a îndeplinit, bucătăria și dorința de a fi în permanent contact cu oamenii au fost două dintre cele mai importante constante. (Radu Hângănuţ)

IT. KONUX, soluția AI care ascultă „glasul roților de tren”. Fondată în anul 2014 de către un trio de antreprenori din care face parte și românul Vlad Lata, compania KONUX se ocupă printre altele de una dintre cele mai probleme ale transporturilor feroviare: întârzierile. Subiectul este unul extrem de sensibil în România, de exemplu, unde iarna se întâmplă de multe ori să vorbim despre faimoasele trenuri CFR rămase blocate în zăpadă timp de zeci de ore, fără ca cineva să poată aborda în forță problema reală: infrastructura. (Radu Hângănuţ)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAŞ.  Business în lumea lui Super Nanny: „Bonele nu mai sunt un lux, ci o necesitate”. Pentru un neinițiat în lumea creșterii copiilor, meseria de bonă poate fi asimilată cu ceea ce se întâmplă în filmele de la Hollywood, în care vecina de vis a vis are nevoie de un job pentru vară și este plătită să stea cu juniorul năbădăios al unei familii cu venituri peste medie. În realitate însă, lucrurile sunt mult mai complicate. Bonele au devenit o necesitate în prezent, iar alegerea lor este una dintre cele mai grele etape ale vieții de părinte. Astfel, există agențiile de bone precum Nanette, care funcționează ca un liant între nevoile (uneori confuze ale părinților) și bone, care sunt din ce în ce mai mult o categorie profesională foarte apreciată. (Radu Hângănuţ)

STAREA UNIUNII. Germania ține Uniunea cu sufletul la gură. În Germania au început marți consultări vizând ieșirea din criza politică declanșată de eșecul răsunător al cancelarului Angela Merkel de a constitui un nou guvern, într-o țară care se teme cel mai mult de instabilitate, notează AFP. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Departe de lumea dezlănțuită: cele mai izolate locuri din lume. În condițiile în care orașul devine tot mai aglomerat, iar timpul petrecut în trafic este tot mai lung, ne putem surprinde câteodată visând să trăim pe o insulă pustie. ”Departe de lumea dezlănțuită”, cum a scris Thomas Hardy. Am căutat, așadar, cele mai izolate locuri de pe Pământ, să vedem cum arată viața acolo. Am aflat că este vorba, de obicei, chiar de niște insule, unele aproape pustii, și că oamenii de acolo au tendința să plece, să vină tot în ”civilizație”, de unde noi am vrea să fugim. Unele sunt paradisuri tropicale, altele sunt locuri neprietenoase, cu temperaturi extrem de scăzute, dar cu peisaje fascinante. Fără prea mulți oameni, fără mașini. (Mădălina Kadar)

SPORT. Bogdan, ”filosoful” planșei. Sunt deja ani buni de când scrima a revenit în atenția iubitorilor de sport din Cluj, iar printre cei mai constanți sportivi se numără și Bogdan Dascălu, unul dintre cei mai promițători floretiști. ”Muschetarul”, brașovean la origini, s-a integrat perfect în echipa clujeană, iar anul acesta a cucerit noi trofee pentru Universitatea, un nou titlu național la seniori, cu echipa de floretă a Universității Cluj, dar a triumfat, recent, și în Cupa României, atât la individual cât și pe echipe. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu