Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Avem iarnă. Cum o facem de poveste”

O plimbare de sfârşit de săptămână prin Apusenii clujeni, în Munţii Gilăului, evidenţiază resursele încă existente de farmec ale uneia dintre cele mai înalte regiuni montane locuite din ţară. Dar şi inabilitatea celor care gospodăresc comunele moţeşti şi judeţul în a exploata potenţialul turistic al zonei.

Sâmbăta trecută, pe platoul Belişului, la 1.200 de metri altitudine, s-a desfăşurat o întrecere a săniilor trase de câini. Este o competiţie tradiţională, întreţinută de pasiunea câtorva crescători de câini de sanie şi hrănită de bucuria publicului, îndeosebi a copiilor. Un număr mare de spectatori a venit să-i vadă pe câinii zăpezilor alergând dezinvolt într-un decor hibernal de poveste, pe un traseu frumos şi solicitant. Dar la fel de dificil s-a dovedit şi accesul amatorilor de întreceri de căţei din cauza neimplicării factorilor locali. Lăsaţi de capul lor, şoferii au blocat relativ repede drumul îngust care ducea din şoseaua naţională la zona de concurs.

Ridicând ochii spre versantul alăturat, oamenii veniţi să vadă concursul din Beliş au putut admira priveliştea noului domeniu schiabil de la Mărişel, care coboară din vârful Copcea în lacul de la Fântânele. Este o investiţie de 16 milioane de lei a celui care are şi pârtia de la Feleacu, investiţie pe care autorităţile comunei o tratează cu răceala aspră a iernilor din Mărişel – Copcea. Legătura cu pârtia la şosea, după slalomul printre gropi pe drumul judeţean Cluj-Mărişel, se face pe un drum de ţară lung de vreo doi kilometri, amenajat sumar pe cheltuiala investitorului. Chiar şi aşa, uneori e mai facil accesul decât spre pârtiile din Băişoara, unde întreţinerea drumului ţine de Consiliul Judeţean Cluj. Mulţi dintre cei care au plecat sâmbătă să schieze la Băişoara au făcut cale întoarsă din cauza poleiului. O parte din ei au ajuns astfel la Mărişel.

Chiar şi lipsit de interesul autorităţilor, Clujul începe să dezvolte o ofertă hibernală de activităţi sportive şi de recreere. Dar câştigurile acestea de început nu sunt definitive fără susţinerea edililor locali şi judeţeni. Riscul este ca ele să devină cândva o amintire vagă, aşa cum este astăzi orăşelul copiilor care era amenajat cu mult timp în urmă în Parcul Ferioviarilor, acum părăsit în administraţia primăriei.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Investitorii din Jucu îşi pierd răbdarea. O serie de soluţii tehnice care să ajute companiile din parcul industrial Tetarom III să nu mai piardă angajaţi au fost discutate, miercuri, la sediul Prefecturii Cluj, de către autorităţi şi reprezentanţi ai investitorilor.

ADMINISTRAȚIE. Locuitorii de pe Padiș nu vor parking între blocuri. Intenția primăriei de a ridica în următorii ani două parkinguri supraterane în zona Azuga, Padiș, Albac din cartierul Gheorgheni pune pe jar locatarii. Oamenii care locuiesc pe Aleea Padiș sunt nemulțumiți că nu au fost consultați înainte ca reamenajarea zonei să fie gândită de arhitecții angajați de primărie. Ei spun că un parkinng în acea zonă nu se justifică și le va crea doar neplăceri. Pe de altă parte, reprezentanții primăriei, deși recunosc că în Planul Urbanistic Zonal deja elaborat și pus în dezbatere apar două parkinguri, unul pe Azuga și unul pe Padiș, doar cel de pe Azuga are o alocare bugetară pentru a fi și ridicat. (Claudia Romitan)

DOSAR. Cine (nu) gospodărește iarna clujenilor

  • Orașul care nu e orășelul copiilor. Clujul are puține atracții turistice iarna și puține oferte de distracție pentru copii. Nu prea poți face multe în spațiul urban, mai ales dacă și oferta este săracă. Vizitele la muzee și patinoarele din oraș au fost poate singurele oferte pentru copii. (Ruxandra Hurezean)
  • Patinajul, tot mai greu de practicat. Copii sau adulți, clujenii sunt fascinați de alunecarea pe patine. De ani de zile patinajul face parte din bucuriile iernii. O ieșire la patinoar este un pretext foarte bun pentru părinți să iasă împreună cu cei mici la puțină distracție și un mod plăcut de a face mișcare. De ce nu, ieșirea la patinoar este și un motiv numai bun de socializare. Nu e nevoie să știi să patinezi, nici să ai propriul echipament. În toate cazurile, în preajma unui patinoar amenajat se va găsi echipamentul necesar, de închiriat. Până anii trecuți clujenii aveau o ofertă destul de generoasă din acest punct de vedere. Azi, amatorii de patinaj mai au la dispoziție doar suprafața de gheață amenajată în parcarea unui hipermarket dintre cartierele Grigorescu și Mănăștur. (Patrice Podină)
  • Zăpada pune clujenii pe schiuri. Chiar dacă nu are parte de faimă stațiunilor din Poiana Brașov, de peisajele pârtiilor de pe Valea Prahovei sau măcar de condițiile de la Cavnic sau Gura Humorului, Clujul poate fi o foarte inspirată destinație de week-end măcar pentru clujenii care doresc câteva ore de zbenguială pe zăpadă, cu schiurile, cu placa de snowboard sau, de ce nu, cu săniuța năzdrăvană. (Radu Hângănuț)

COMUNITATE. Un cercetător clujean, parte a unui proiect care ar putea schimba modul în care reciclăm. Un tânăr doctor clujean de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) este parte a unui proiect dezvoltat de către Agenția Spațială Europeană (ESA), în cadrul căruia clujeanul alături de alți oameni de știință lucrează la realizarea unor containere în care, folosind ape reziduale din toaletă, să poată fi cultivate plante ce apoi să poată fi utilizate în cadrul misiunilor de lungă durată pe care astronauții le au în spațiul cosmic. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Trei tablouri de Adrian Ghenie, scoase la licitație de Christie’s Londra în luna martie. Trei lucrări ale artistului român Adrian Ghenie, absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj și unul dintre cei mai apreciați artiști români contemporani, vor fi licitate de una dintre cele mai mari case de licitații din lume la începutul lunii martie. (Cristina Beligăr)

FOTOREPORTAJ. Câinii zăpezilor au făcut spectacol la Cupa Beliș 2018. Iarna parcă și-a intrat în drepturi de dragul patrupedelor și a stăpânilor lor care au participat în acest weekend la cea de-a treia ediție a Cupei Beliș la sănii trase de câini, eveniment care a avut loc în localitatea clujeană Beliș. (Radu Hângănuț, Dan Bodea)

ACTUALITATE. ANAF, o poveste fără sfârţit. Anul 2018. Cozi – cel puţin două, nervi – câţi poţi duce, ridicări din umeri – fără număr. Vă e familiar acest scenariu? Dacă da, înseamnă că aţi trecut măcar odată pragul instituţiei din Piaţa „Avram Iancu”, unde, înainte să intri, trebuie să îţi faci cruce. Sau mai multe cruci. Şi nu, nu vorbesc despre Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. Nu, vorbesc despre ANAF Cluj-Napoca, locul în care povestea începe, dar nu se termină niciodată, locul în care nu ştie stânga ce face dreapta, locul în care pe un calculator se vede ceva, iar pe altul, altceva, locul în care spaţiul virtual, e doar virtual, locul în care şi dacă nu ai o problemă, ajungi să ai una. De ce? Pentru că aici domneşte haosul. Iar haosului îi face plăcere ca tu, contribuabil de rând să faci muuulte drumuri şi să pierzi zile întregi pentru orice chilipir la ghişeurile ANAF.  (Maria Man)

DACĂLI DE SECOL XXI. Meda Damian: „Învăţătorul este un olar al sufletelor”. Meda Demian sau „Mama Meduza”, cum îi spun cu mult drag copiii, provine dintr-o familie de învăţători, astfel că dragostea pentru învăţătură i-a fost insuflată încă de la o vârstă fragedă de bunicul său, cel care a crescut-o şi care a îndrumat-o spre acest drum. (Maria Man )

STAREA UNIUNII. Avertismente în lanț. Patru programe operaționale din totalul celor șapte existente au, la ora actuală, o absorbție catastrofală a fondurilor europene, în al cincilea an al execuției financiare europene 2014 – 2020, atrage atenția think-tankul Inițiativa pentru Competitivitate (INACO), într-un comunicat transmis miercuri presei. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Nașterea unui imperiu: povestea IKEA. Ingvar Kamprad a încetat din viață la vârsta de 91 de ani, luna trecută. Presa din toată lumea a transmis această știre, alături de fotografia unui bunic înalt, cu ochi albaștri, îmbrăcat modest, pe care nu prea știai de unde să-l iei. Puțină lume ar bănui, doar privind fotografia, că este vorba despre un miliardar, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, care a construit un adevărat imperiu și a revoluționat conceptul de mobilă. Vorbim, desigur, despre fondatorul IKEA, cel care a gândit și a dezvoltat acest concept pornind de la zero, pe când era un adolescent. (Mădălina Kadar)

SPORT. Camora, cel mai longeviv portughez din istoria CFR. Mário Jorge Malino Paulino este fotbalistul pentru care acest sezon de Liga 1 va fi unul de neuitat. Lumea îl cunoaște după porecla de fotbalist, Camora. Nu și-a ales-o singur, așa cum se obișnuiește printre jucătorii din Portugalia. Însă, nu pentru porecla lui va rămâne în istoria grupării feroviare clujene, ci pentru că în play-off, dacă nu cumva va suferi vreo accidentare care să-l scoată din circuit o vreme îndelungată, Camora îl va depăși la numărul de meciuri jucate în Liga 1, pentru CFR, pe Ricardo Cadu, singurul străin din istoria CFR-ului cu peste 200 de  meciuri în primul eșalon. (Patrice Podină)

SĂNĂTATE. Ce sunt escarele sau leziunile de decubit și tratamentul acestora. Escarele se mai numesc și leziuni de decubit și sunt leziuni ale tegumentului apărute în zone cu presiune crescută – cel mai frecvent la pacienții imobilizați. (Polaris Medical)

Postaţi un comentariu