Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Grevă pentru capra vecinului medic

Pentru medicii şi asistenţii medicali din România, Crăciunul a venit mai devreme cu mai bine de trei ani. La 1 martie 2018,  salariile medicilor şi asistenţilor medicali din sistemul public de sănătate au crescut direct la nivelul pe care Legea Salarizării il prevede pentru anul 2022.  Vorbim de majorări semnificative, între 70 si 172%, care compensează ani buni de subfinanţare şi  îi urcă pe medici şi pe asistenţi în fruntea listei de stipendiari ai unui stat recunoscut oricum pentru generozitatea arătată salariaţilor bugetari. Restul personalului din spitale a beneficiat de creşteri mai mici de salariu, pentru ei legea urmând să se aplice treptat până în 2012. Reprezentanţii acestora, rămaşi de partea pierzătoare a măririlor, sunt cei pe care îi vedeţi în aceste zile în stradă.

În cazul lor vorbim de frustrările celui care se uită peste gard în curtea mai prosperă a vecinului. Discuţia se complică însă pentru că, în paralel cu măririle, legea prevede  plafonarea sporurilor la 30 la sută din bugetul pentru salarii. Sindicatele susţin că pragul de 30% este imposibil de respectat în special în cazul spitalelor multidisciplinare, unde personalul din multe secţii beneficia de spor de 85-100%. Un procent, acceptat chiar de minister, de 10 la sută dintre aceste persoane au ajuns astfel să câştige chiar mai puţin decât luau înainte de aşa zisele măriri. Şi aceşti oameni sunt în stradă şi au şi motive reale să procedeze astfel.

Toţi protestarii acuză ministerul. Doar în parte îndreptăţit. Ministerul a obţinut pentru măririle salariale o creştere a bugetului din 2018 de 3,9 miliarde de lei. O spun chiar sindicatele. Aceşti bani au fost luaţi de la alte sectoare şi au intrat în buzunarele celor din sectorul medical. Ministerul a identificat priorităţile şi a acţionat  acolo unde exista principala vulnerabilitate a sistemului: plecarea la muncă în străinătate a medicilor şi asistentelor. Plafonarea sporurilor îi  nedreptăţeşte pe unii, dar este în sine o măsură corectă economic pentru că oferă predictibilitatea cheltuielilor. Aici se vede o altă mare slăbiciune a sistemului şi anume absenţa unui manageriat autentic al unităţilor medicale. Managerii acestora au posibilitatea, nu şi voinţa, să mai taie din sporurile medicilor şi ale asistentelor, care se îmbogăţesc oricum în continuare din atenţiile bolnavilor, şi să corecteze acolo unde salariile au scăzut. Asta ar mai atenua tensiunile care astăzi dezbină personalul din spitale, dar probabil i-ar nemulţumi pe cei care s-au văzut cu banii în halat. Una peste alta, pare o situaţie fără speranţe de ameliorare a condiţiei bolnavilor, singurii oameni din spitale care au rămas în continuare în partea pierzătoare a tranziţiei din sistemul medical. (Caius Chiorean)

DOSAR. Joaca de-a Moş Crăciun conduce la grevă

Nemulțumiți de pierderile salariale, angajații din sănătate se pregătesc de grevă. Angajații din sănătate se pregătesc de proteste serioase și sunt deciși să meargă și până la grevă generală dacă Guvernul nu va rezolva problema pierderilor salariale provocate de aplicarea noului regulament de aplicare a sporurilor. Federația Sanitas organizează în 26 aprilie la București un important miting de protest la care vor fi prezenți sindicaliști din toată țara. Angajații din sănătate se simt înșelați de noile prevederi legale prin care nu mai pot cumula două sau mai multe sporuri, deși îndeplinesc criteriile legale pentru anumite condiții periculoase de muncă. Astfel că unii s-au trezit și cu pierderi de până la 1.000 de lei la venitul salarial față de luna precedentă. (Claudia Romitan)

Managerii de spitale pun în braţele guvernului nemulţumirile salariale ale angajaţilor. Protestele din ultimele zile ale unor categorii de cadre medicale, generate de scăderea veniturilor lunare, par departe de a fi rezolvate. Protestatarii se află deocamdată într-un ping-pong între guvern şi managerii spitalelor, dar cei din urmă susţin că, în condiţiile legislative actuale, nu au ce să facă.

„Generația mea vrea salarii bune, dar vrea și condiții bune la locul de muncă”. În plin scandal între politicieni și cadre medicale, medicii rezidenți încearcă să își găsească locul. De regulă, în disputele pentru bani, ei sfârșesc prin a fi informați că s-a luat o decizie cu privire la lefurile lor și că se aplică indiferent dacă le place sau nu. Într-un spital, oricare ar fi el, în care angajații vuiesc pe tema creșterilor salariale, debutanții nu au prea multe de spus. Ei vor să aplice ce au învățat în ultimii șase ani de muncă grea pe băncile facultății, iar scandalurile trec pe lângă ei, chiar dacă îi afectează. (Radu Hângănuţ)

Lungul drum de la wishful thinking la rezultate durabile. Recentele creșteri salariale ale personalului din sistemul de sănătate reprezintă o măsură mai mult decât binevenită, în condițiile în care discrepanțele dintre nivelul veniturilor acestora și ale colegilor din alte țări europene erau majore. Cu toate acestea, măsura este una cel puțin perfectibilă, situație reflectată de numeroasele modificări suferite în cursul aprobării, precum și de tensiunile generate între diferitele categorii profesionale din sistem (atât în rândul celor care au făcut subiectul schimbărilor, cât și în rândul celor care au fost lăsați de o parte, cum ar fi medicii de familie). (Dr. Marius-Ionuț Ungureanu, Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babeș-Bolyai)

ACTUALITATE. Piața beneficiilor pentru salariați face cunoștință cu România. În 2015, un raport al platformei Glassdoor arăta faptul că 60% dintre angajații intervievați consideră beneficiile extra-salariale ca fiind un factor important în decizia de a alege un loc de muncă. De asemenea, 80% dintre respondenți au declarat faptul că ar prefera mai multe beneficii la pachetul deja existent, în locul unei măriri de salariu. (Radu Hângănuţ)

Undă verde pentru pietonalizarea străzii Mihail Kogălniceanu. Primăria Cluj-Napoca pune la bătaie premii de 845.000 de lei pentru proiectul care trebuie să transforme zona străzii Mihail Kogălniceanu într-una pietonală. Despre acest proiect se discută de mai mulți ani în primărie, iar Ordinul Arhitecților a estimat că amenajarea urbană a străzii Kogălniceanu și a străzilor adiacente va costa peste 26 de milioane de lei. De altfel, municipalitatea a organizat anul trecut o consultare publică pe această temă. (Claudia Romitan)

APEL CĂTRE ELITE. Ne lipsesc datele solide pentru strategii în domeniul învățământului superior. Actuala dezbatere despre alocarea locurilor bugetate către universități relevă mai multe probleme ale politicilor educaționale și ale comunității academice din România. Dacă banii ar fi suficienți nu ar fi scandalul atât de mare. Sunt universități care alocă peste 80% din bugetele proprii salariilor iar multe fac apeluri disperate   pentru suplimentări la rectificările bugetare de obicei în perioada vacanțelor de vară. O asemenea situație are consecințe dramatice inclusiv asupra activității didactice. (Adrian Hatos)

SMART CITY. Vlad Gliga, cofondator TEDxEroilor:„Cu ajutorul TEDx am ajuns să am un alt nivel de înțelegere a lumii”. În ce constă relevanța conferințelor TEDxEroilor, cât de departe este România de a atrage spectatori TEDx fără ca aceștia să cunoască numele speakerilor înainte de eveniment și care sunt noutățile actualei ediții care va debuta în curând, sunt întrebări ale căror răspunsuri am încercat să le aflăm de la Vlad Gliga, unul dintre co-fondatorii TEDxEroilor. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Din Cluj, în Kibera:Centru educațional în cea mai mare mahala urbană din Africa. Un centru educațional pentru copiii străzii din Kibera, Kenya, acesta este visul pe care vrea să îl transforme în realitate o tânără din Cluj-Napoca. Având ca punct de plecare principiul potrivit căruia lumea este mult prea mare pentru a ne limita la niște granițe, Rimona Buruiană a intrat în contact cu civilizația continentului African în urmă cu un an și, de atunci, cea mai mare parte a timpului și a gândurilor ei îi este orientată în acel colț de lume. (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII.„Băutură și femei/ Pentru toți băieții mei”. Președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene se confruntă cu un scandal major legat de organizarea Conferinței Europene a Tineretului. Președintele Forumului European pentru Tineret (FET), Luis Alvarado Martinez, a declarat pentru Euractiv.com că această conferință a fost un eșec de așa proporții încât „distruge munca generațiilor dinaintea noastră”. FET este o organizație internațională independentă și unul dintre principalii parteneri de dialog ai Uniunii Europene în privința politicilor de tineret. (Bogdan Stanciu)

SPORT. Cifre arată echilibrul, declarațiile fac diferența. CFR Cluj a condus pe alocuri autoritar în clasamentul sezonului regulat din Liga 1, dar s-a văzut mai întâi egalată la puncte și apoi chiar depășită de principala contracandidată din acest sezon, FCSB. Explicațiile rocadei din fruntea clasamentului sunt multiple. Media de vârstă dintre cele două loturi nu reprezintă un aspect decisiv, spre 28 de ani în cazul CFR-ului, aproape 27 de ani pentru FCSB. Însă, tensiunea pe care antrenorul Dan Petrescu o pune pe proprii jucători, prin gesturi și uneori prin declarații poate fi un răspuns. Jocul bazat pe o apărare excesivă nu este tocmai pe placul suporterilor și a finanțatorilor. La FCSB se poate vorbi de un exces de zel ofensiv care a adus și deservicii roș-albaștrilor. Dacă CFR funcționează ca o echipă, FCSB se bazează aproape exclusiv pe execuțiile personale ale lui Budescu, Man, sau Florin Tănase. (Patrice Podină)

 

Postaţi un comentariu