Nu ratați nou număr Transilvania Reporter: „Anii de liceu, clonă a visului american”

Autorităţile române refuză sau nu sunt capabile să modernizeze sistemul de învăţământ conform tiparului occidental care prioritizează dobândirea de abilităţi şi competenţe în şcoală, mai puţin asimilarea de cunoştinţe. Modernitatea de tip american este prezentă în schimb la activităţile extraşcolare ale liceenilor, genul de distracţii cu clasa care au generat deja, cel puţin în Cluj, o industrie  care se apropie de cea a nunţilor.

După modelul celebrelor prom ale liceenilor americani, balurile din România ale bobocilor şi cele de absolvire a liceului sunt evenimente în care elevii investesc mai mult interes şi emoţie decât în lecţii, iar părinţii sume concurente celor pentru meditaţii. Ţinutele pentru masă şi dans costă adesea sute de euro, coafurile şi machiajul sunt un ritual costisitor. Firmele care organizează chermezele nu fac rabat la preţ, după cum îşi declină responsabilitatea dacă lucrurile scapă de sub control cum s-a întâmplat recent la celebra “Banana party” din complexul Haşdeu.

Confruntaţi cu indisciplina şi manifestările indecente, unii profesori clujeni s-au hotărât să nu mai participe la aceste petreceri ale liceenilor. Sunt însă alţii care au studiat fenomenul în original şi privesc mai îngăduitor clonele autohtone. Clujul dă cel mai mare număr de profesori angrenaţi într-un program de predare în licee din Statele Unite, cu stagii de până la cinci ani. Ei se confruntă acolo cu probleme legate de disciplină şi revin cu tehnici de predare şi de management al clasei diferite de experienţa avută în România. Valorificarea în şcolile româneşti a cunoştinţelor dobândite în America poate avea însemnătate în educarea unor generaţii de elevi care se “americanizează” rapid. Şi aici intervine incompetenţa ministerială. Un funcţionar guvernamental a oprit anul trecut derularea unui protocol prin care ministerul se angaja să reîncadreze profesorul plecat în SUA la unitatea de învăţământ unde îşi avea catedra.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Dohotaru demisionează din USR după ce formaţiunea a virat la dreapta. Deputatul de Cluj Adrian Dohotaru a anunţat, marţi, printr-o postare pe reţelele de socializare, că demisionează din USR şi că va construi „o mişcare coerentă” de stânga. „Îmi dau demisia din USR. Cum sunt un om al dialogului, voi colabora pe proiecte punctuale cu USR şi cu celelalte partide. Plec din USR în speranţa şi cu dorinţa de a construi o mişcare coerentă de stânga, care să plece de la premisa că lumea în general, România în particular, trec printr-un larg deficit de democraţie, mai ales în sfera economică. Avem nevoie de o guvernanţă participativă, de mai multă democraţie, de o gândire din perspectiva celor dezavantajaţi social şi economic, adică marea majoritate a cetăţenilor, în loc de apelul actual, inclusiv în USR, la meritocraţie. Apelul meu e simplu: democraţie sau barbarie! Şi îi invit să mi se alăture pe cei care cred în aceste idei”, a arătat Adrian Dohotaru în postarea sa.

Se reia proiectul Tower? Mihai Chezan promite continuarea lucrărilor, în timp ce USAMV aşteaptă sentinţa de demolare. După zece ani de procese, „afacerea Tower” revine. Omul de afaceri Mihai Chezan susţine că vrea să reia lucrările la proiectul Tower Park din Mănăştur cât mai curând posibil şi să se achite atât de obligaţiile pe care le are faţă de cei 100 de cumpărători cu antecontracte, cât şi faţă de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, deţinătoarea terenului pe care urmau să se ridice patru blocuri-turn cu aproape 500 de apartamente. Planurile anunţate de investitorul româno-american depind însă de modul cum se încheie litigiul pe care firma lui Mihai Chezan îl are cu USAMV, litigiu în care universitatea cere demolarea tuturor construcţiilor existente pe terenul său. (Claudia Romitan)

FACES. Profesorii clujeni, cei mai râvniţi în Carolina de Sud. Peste 700 de profesori români au trăit în ultimii 18 ani visul american în cadrul programului  internaţional Foreign Academic & Cultural Exchange Services (FACES). Aceştia nu numai că au avut şansa de a preda în şcoli din Carolina de Sud mai mulţi ani, timp în care au putut afla tainele sistemului american de învăţământ din interiorul acestuia, dar şi-au păstrat în acelaşi timp posturile de profesori titulari din România, astfel că, la întoarcerea în ţară, au putut aplica ceea ce au învăţat în anii petrecuţi la catedrele americane. Acest lucru a fost posibil printr-un protocol încheiat între FACES şi Ministerul Educaţiei Naţionale, care le-a permis profesorilor să se perfecţioneze peste ocean, fără a-şi pierde posturile. Programul a luat naştere în 1999, iar primul oraş în care acesta a fost promovat a fost Clujul. Poate vă întrebaţi cum anume au găsit americanii pe harta lumii tocmai oraşul din inima Transilvaniei şi ce anume i-a determinat să vină aici pentru „a curta” produsele şcolilor clujene. Ca în orice business de succes, totul a pornit de la o nevoie. Nevoia drastică a şcolilor din Carolina de Sud de a avea profesori competenţi, care să îşi iubească meseria şi care să îi facă pe elevii nedisciplinaţi pe alocuri, să îndrăgească învăţătura, dar şi să ia parte la un schimb cultural inedit. (Maria Man)

DOSAR. SCUMPII ANI DE LICEU 

  • Tudor și regulile sau de ce inamicul adevărului este plauzibilul. Admir şi eu ceva la Tudor. Admir ce e de admirat, adică grăuntele acela de libertate frumoasă, de nesupunere, care a fost al mai tuturor tinerilor, în mai toate vremile. Unii „tudori” sunt mai tăcuţi, alţii refuză să se poarte cum vor părinţii, alţii pleacă de acasă, alţii îşi aleg exact prietenii care i-ar enerva pe adulţi etc. Câţi Tudori, atâtea obiceiuri. Cultivat cu atenţie, în jurul grăuntelui aceluia ar putea creşte un om liber şi frumos şi, poate şi mai important, raţional şi echilibrat. Pentru că, da, poţi fi liber, frumos, raţional, echilibrat. Este, cred, scopul cel mai larg al educaţiei. Cu siguranţă este scopul meu. Acolo vreau să ajung cu fiecare minut al fiecărei ore. (Doru Căstăin)
  • Balul Bobocilor prin ochii unui profesor: “Nu îi poţi controla în şcoală, cum să îi controlezi în club?”Cu toate că a participat în trecut la baluri organizate de elevi, un profesor clujean care a preferat să îşi păstreze anonimatul, refuză să mai facă acest lucru de câţiva ani. Ba mai mult, a plecat la un moment dat la mijlocul unei probe, din cauză că ceea ce se întâmpla în faţa juriului era total nepotrivit cu vârsta elevilor şi cu valorile pe care şcoala le susţine. În acest caz a fost vorba despre un dans care a alunecat spre o altă latură decât cea artistică.
  • Unde-s balurile de altădată? Luna octombrie este prin definiție perioada din an (școlar) în care bobocii își primesc ”botezul” pentru anii de liceu ce transformă copiii de ieri în tineri de nădejde, pregătiți să facă față provocărilor pe care viața de ”om matur” le-a pregătit fiecăruia dintre noi. Elevii din anii terminali le pregătesc proaspeților liceeni petreceri de pomină pe care să le țină minte. Pentru boboci  ”Balul” este un veritabil examen. Unde mai pui că un băiat și-o domnișoară vor purta vreme de patru ani titulatura de Miss și Mister Boboc. (Patrice Podină)
  • În localurile din Cluj-Napoca, liniște… Scandalul provocat de deja faimosul „Bal cu banane” al unor liceeni clujeni începe să își arate colții, la o săptămână de la momentul în care, în social media și în presa din toată țara, a apărut „un pachet” de poze de la petrecerea catalogată ulterior drept una nepotrivită pentru niște adolescenți. În multe dintre pozele publicate, dincolo de controversata probă a mâncatului de banane, se putea observa cum elevii –toți minori- consumă băuturi alcoolice și fumează în incinta localului în care are loc petrecerea, ceea ce a dus la declanșarea unei anchete a Inspectoratului de Poliției al Județului (IPJ) Cluj. (Radu Hângănuț)
  • Adolescență, uniformitatea e asasinul tău. În ciuda aparențelor de libertate și diversitate, trendurile, moda, valurile ne iau tinerii frumoși și nebuni și-i uniformizează, îi ajustează după calapoade mai noi, dar calapoade. Așa ne trezim cu ei că se supun unor obiceiuri absurde, unor jocuri grotești sau unor practici stupide. Aspirația de a fi în trend îi duce adesea în banal iar dorința de a fi cool îi face plicticoși de-a dreptul. Pentru că ajung „să fie” și „să facă” aproape toți la fel. (Ruxandra Hurezean)
  • Valentin Cuibus: Ar trebui să existe o relaţie mai strânsă şcoală-familie. Proba de la Balalul bobocilor, de la Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Augustin Maior” din Cluj, în care elevii au mimat sexul oral, a iscat un scandal naţional. Pentru a afla ce poate să facă şcoala în asemenea situaţii, pentru a le preveni – dacă poate să facă ceva din ceea ce îi permit regulamentele şcolare-, i-am adresat câteva întrebări şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Valentin Cuibus. (Marius Avram)

CULTURĂ. Festivalul Temps d’Images, la final de drum: „Nu mai putem continua în acest mediu instabil”. Festivalul de arte performative Temps d’Images, unul dintre cele mai reprezentative festivaluri din România ale sectorului artistic independent, a ajuns în acest an la ultima ediție, au anunțat la începutul acestei săptămâni inițiatorii și organizatorii lui, Asociația Colectiv A din Cluj. Decizia a fost luată ca urmare a eforturilor echipei de a continua festivalul timp de zece ediții chiar și în lipsa validării lui de către instituțiile responsabile cu finanțarea proiectelor culturale. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Dead Gardens, la Visual Kontakt din Cluj: Despre viață și moarte, treceri și reveniri. Galeria Visual Kontakt din Cluj a vernisat la sfârșitul lunii octombrie, o nouă expoziție a cărei tematică s-a concretizat prin alăturarea a două fațete ale aceluiași conținut, din perspectiva trecerii timpului: viața și moartea. Expoziția Dead Gardens (Grădini moarte) se desfășoară în cele două spații de care dispune galeria, respectiv un spațiu de interior, cu un plan bine delimitat și unul exterior, care este deschis intervențiilor și care se va supune noilor delimitări, în funcție de amplitudinea intervențiilor. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Istoria Clujului săpată pe pietre de mormânt, repovestită de Luminaţie. Cimitirele din Transilvania se luminează în fiecare an, în 1 noiembrie, cu prilejul Sărbătorii Tuturor Sfinţilor sau Luminaţie, când ardelenii vizitează mormintele rudelor, zi în care „prinde viaţă” şi Hajongard sau Cimitirul Mare (central) din Cluj-Napoca, vechi de cinci secole, care a adunat, între zidurile sale, mii de pietre şi poveşti de viaţă.

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAŞFabrica renăscut de Sport, un business din propria renovare.  Clujul are, începând cu data de 10 octombrie 2016, unul dintre cele mai moderne complexe sportive din oraş, complex care tinde să devină o adevărată oază de linişte şi relaxare pentru sportivii amatori sau profesionişti care îi treg pragul şi care aleg să se antreneze aici, fie că vorbim despre fotbal, fitness, aerobic, crossfit, kickboking sau cycling. Fabrica de Sport este astăzi o adevărată bijuterie, o fabrică de sănătate situată în mijlocul unei zone industriale importante în trecut. Situată pe locul unor foste hale şi depozite care au aparţinut de Metalul Roşu, Fabrica de Sport este un exemplu arhitectural în prezent pentru întreaga zonă care încet, încet, începe să îşi schimbe scuture praful de pe acoperişuri şi să primească cu braţele deschise potenţialii investitori. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Un secol pierdut. Potrivit calculelor TR, România va ajunge abia în 2022 la nivelul de dezvoltare pe care îl avea în 1913, față de media europeană. România a revenit, după un secol, la aproximativ același nivel de dezvoltare relativă față de celelalte țări, calculat ca PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, respectiv 59% din media Uniunii Europene, față de 67% din media europeană în 1913, potrivit datelor prezentate marți de Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României (BNR), într-o conferință de profil. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. NEOM: Orașul viitorului, în cel mai conservator stat din lume. De la începuturile istoriei și existenței lor, oamenii s-au adunat în grupuri, iar grupurile s-au organizat în așezări – care au devenit din ce în ce mai mari și mai dezvoltate. Au apărut satele, apoi orașele. Totul a evoluat rapid, iar după industrializare orașele au crescut din ce în ce mai mult și au devenit metropole. Cu ajutorul descoperirilor și al invențiilor din fiecare secol, omenirea s-a dezvoltat mai mult și mai mult, ajungând, în zilele noastre, într-un punct în care tehnologia ne face să simțim, uneori, că trăim în filmele SF pe care le urmăream în copilărie. (Mădălina Kadar)

SPORT. ”Joaca” de-a fotbalul e sănătoasă. Ne-am obișnuit de câțiva ani încoace să-i vedem pe fotbaliștii de la Sănătatea Cluj măcar în 16-imile Cupei României. Pentru un Club Sportiv cu statut de amator este o performanță să depășești câteva tururi preliminare ca să ajungi să te iei la trântă cu cele mai bune echipe din România. Despre accederea în optimi (cea mai mare performanță a Sănătății Cluj din toate timpurile), și dublul duel cu Steaua (sau FCSB) s-au scris mii și mii de rânduri. Nici componența lotului, alcătuit din foști jucători, studenți, taximetriști etc, nu este deloc străină suporterului clujean de fotbal. Lucrurile s-au mai schimbat însă, prin ograda doctorului Aurelian Ghișa (patronul clubului). Băieții joacă în continuare de plăcere, fără pretenții financiare, dar la nivel administrativ lucrurile încep să se miște puțin altfel. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu