Mihai Racu, arhitect: „Clujul are 4.000 de hectare în oraș unde se poate construi. Ar fi o greșeală majoră să punem presiune pe alte zone”

„Omul poate stăpâni natura cât timp ține seama de legile ei” spunea Grigore Antipa. Când însă omul nu ține cont nici de legile naturale, nici de cele umane, haosul se dezlănțuie. Exact acest lucru se întâmplă în Pădurea Făget din Cluj-Napoca, unde continuă să apară peste noapte adevărate vile, deşi legea interzice construcţiile în zonă. Transilvania Reporter a discutat despre acest fenomen cu Mihai Racu, membru în Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca din partea Uniunii Arhitecților din România, pentru a vedea care sunt principalele probleme cu care ne confruntăm, dar şi ce soluţii ar putea fi implementate. 

Reporter: Ești membru în Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca din partea Uniunii Arhitecților din România, fiind totodată vicepreședintele uniunii. Ce fel de nereguli ai observat de-a lungul timpului în ceea ce privește actele depuse de proprietarii terenurilor din Făget în vederea primirii autorizației de construcție?

Mihai Racu: Aș semnala o practică generalizată, care nu se întâmplă doar în Faget, dar care aici are urmările cele mai nefaste: deși documentațiile topografice ar trebui să marcheze poziția tuturor arborilor maturi eu încă nu am văzut nicio documentație corectă în acest sens. Urmarea e că dacă pe hârtie acei arbori nu există, nimeni nu poate verifica dacă sunt păstrați. Pentru cei care emit autorizațiile e greu să verifice în teren fiecare caz în parte. Sunt oameni puțini, încărcați cu un volum de muncă uriaș. De asemenea, pe lângă tăierile de arbori se fac și amenajări ale terenului care sunt interzise prin regulament: nivelări, terasări etc.

Reporter: Dar în ceea ce privește acordarea respectivelor autorizații?

Mihai Racu: Noi, în comisia tehnică discutăm doar documentațiile de urbanism. Pentru aceste documentații, legea prevede proceduri de dezbatere publică, informarea populației etc. Există un oarecare grad de transparența și vecinii pot interveni pe parcurs atunci când observă nereguli. La procedura de autorizare aceste etape lipsesc. Dacă proiectul respectă regulamentul local de urbanism, autorizația este emisă direct. Primăria publică pe site certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, dar nu e suficient. Cred că în spiritul transparenței ar trebui publicate, pe lânga foaia cu autorizația, și un plan de situație și fațadele imobilului. Astfel, vecinii ar putea vedea încă înainte să înceapă șantierul dacă sunt anumite probleme și ar putea sesiza autoritățile pe parcurs cu privire la nerespectarea proiectului.

Din păcate, atunci când am cerut un anumit proiect mi s-a comunicat că e „protejat de drepturi de autor”. Aceasta interpretare este după părerea mea profund eronată. Drepturile de autor asupra creației arhitecturale se referă la obiectul de arhitectură și la reproducerea acestuia, nu la planșe, iar dreptul de autor e protejat prin înregistrarea proiectului la Ordinul Arhitecților. În plus, în textul autorizației de construire se menționeaza clar că „Documentația tehnică vizată spre neschimbare, împreună cu toate acordurile și avizele obținute, precum și punctul de vedere/actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, face parte integrantă din autorizție”. Ori daca Legea 544/ 2001 cu privire la informațiile de interes public garantează accesul la autorizațiile de construire deducem că și planșele și avizele sunt publice și pot fi consultate.

Citiţi şi: La mormântul florii rare, un cartier de vile apare

Reporter: Există softurile de cartare care compară fotografiile din satelit și care arată diferențele survenite an de an vizavi de dispariția pădurilor în favoarea construcțiilor ilegale. Ați folosit aceste softuri? Cât de mari sunt diferențele din ultimii trei ani? Cât de mult s-a construit în mod abuziv? Cât de respectat este PUG-ul aprobat în 2014 care interzice definitiv contruirea în aceste zone?

Mihai Racu: Am folosit astfel de softuri atunci când îmi redactam teza de doctorat. Concluziile au fost destul de îngrijorătoare cu privire la modul de ocupare a terenului în zonele în care s-a extins orașul. Vorbim de o mărunțire neuniformă a terenului care se traduce în costuri uriașe de infrastructură pe care orașul trebuie să le suporte. Nu am date actualizate, dar promit să revin cu o analiză cantitativă a fenomenului.

Până atunci, redăm două imagini care vorbesc de la sine:

Făget 2003

Făget 2017

Reporter: Ce se poate face în mod concret când sesizăm o construcție abuzivă? Cui trebuie să ne adresăm?

Mihai Racu: Sunt mai multe institutii care pot fi sesizate: Primăria Cluj-Napoca, Inspectoratul de Stat în Construcții sau Prefectul  Județului. Primăria Cluj-Napoca a făcut procesul de sesizare mai accesibil prin aplicatia My Cluj care permite trimiterea de sesizări direct de pe telefonul mobil. Acestea sunt înregistrate automat și pot fi urmărite online. De asemenea, răspunsul la sesizare este comunicat pe e-mail.

Reporter: Societatea civilă a fost cea care a oprit în 2016 anularea acestui PUG. A fost lansată atunci o petiție, semnată de 5.000 de clujeni, iar argumentele celor din societatea civilă și deopotrivă a arhitecților, i-au făcut pe cei din Consiliul Local să nu voteze HCL-ul prin care să permită din nou construirea de locuințe rezidențiale, inclusiv în ariile protejate. Cu toate acestea, înainte ca PUG-ul din 2014 să intre în vigoare, în Făget s-a construit. Cât de mult au afectat construcțiile din acea perioadă pădurea și pajiștile din zonă? S-au respectat în aceste cazuri limitele impuse prin lege?

Citiţi şi: Aproape 5.000 de clujenii spun „Nu!” distrugerii pădurii Făget și a livezilor din oraș

Mihai Racu: Eu cred că ceea ce vedem acum e urmarea situației dinainte de aprobarea noului PUG. În prezent există limite clare de zone neconstruibile care protejează pădurile, pajiștile și o parte din livezi. În 2016 ziceam în cadrul unei dezbateri că avem nevoie de aceste zone verzi pe care le vedem și din oraș, deoarece contribuie la imaginea orașului. Spuneam atunci că, spre exemplu, la Clermont-Ferrand, regulamentul de urbanism protejează perspectivele înspre zonele naturale valoroase din jurul orașului.

Reporter: Există voci care susțin faptul că orașul trebuie să se dezvolte în continuare, la periferie, Făgetul fiind una dintre aceste zone. În cadrul unei dezbateri ai susținut contrariul, menționând chiar unele zone unde se va putea construi în Cluj, în viitor. Era vorba despre o suprafață de 4.000 de hectare. Ne poți explica puțin acest aspect? De unde putem face rost de acea suprafață? Pentru câte generații ajunge aceasta?  Există un studiu concret în acest sens?

Mihai Racu: Clujul are acum 380 ha de platforme industriale dezafectate pentru care PUG-ul prevede că vor fi regenerate și 3404 ha de zone de urbanizare (zone construite parțial, cu multe terenuri libere care pot primi construcții). De asemenea, merită menționat faptul că suprafața orașului a crescut de la 3978 ha în 1989, la 6470 hectare în 1999, 9888 hectare în 2013, respectiv 10.472 hectare conform Planului Urbanistic General aprobat la sfârșitul anului 2014. În acest moment nu există o situație actualizată despre cât s-a ocupat cu construcții în ultimii ani. Cred că până când aceste aproape 4.000 de hectare nu vor fi epuizate, ar fi o greșeală majoră să creem presiune pe alte zone prevăzute ca rezerve de dezvoltare sau ca needificabile.

Reporter: Cunoști un caz sau mai multe cazuri în care autorizațiile de construcție s-au dat fără o inspecție prealabilă în teren care să constate întinderea pădurii pe fiecare teren?

Mihai Racu: Nu, dar modul în care s-a construit se observă în history-ul de la Google Earth. În multe cazuri inspectorii nu se deplasează în teren la emiterea autorizației, ci doar la recepție pentru a verifica respectarea proiectului. Așa cum am mai spus, sunt mult prea puțini oameni în Primărie fața de ritmul în care se construiește.

Reporter: Cât de dese sunt cazurile în care proprietarii au primit autorizații de construcție pentru case de vacanță, dar au construit locuințe permanente?

Mihai Racu: Nu am cifre exacte așa că nu pot răspunde precis, dar îmi permit o părere personală: nu cred că cineva care are „casă de vacanță” acolo stă în timpul anului undeva în Mărăști și în concediu merge să se relaxeze în Făget. Eu aș solicita la serviciul de evidență al populației numărul de acte de identitate cu domiciliul trecut în Făget.

Reporter: Ne poți explica puțin procedura demolării din perspectivă legală? 

Mihai Racu: Nu sunt avocat, dar o să vă spun cum văd lucrurile ca arhitect. De multe ori nu sunt de acord cu punctul de vedere al instanțelor care din păcate judecă și în alți termeni, cum ar fi prejudiciul creat. Dacă ne gândim la o construcție ilegală în care o familie a investit munca de o viață, tindem să înțelegem de ce un judecător nu dispune demolarea. Problema e ca prejudiciul direct legat de construcție e foarte ușor de evaluat, în timp ce prejudiciul pentru comunitate se măsoară foarte greu. Vă dau un exemplu din centrul orașului. Un hotel construit ilegal pe trotuar care încurcă traficul auto și pietonal. Care e prejudiciul datorat ambuteiajelor și accidentelor cauzate de această construcție?

Reporter: De ce crezi că Făgetul nu trebuie să devină nici în viitor un cartier al Clujului? 

Mihai Racu: Am cercetat patru ani coerența zonelor rezidențiale apărute după `89 în România. Concluzia, pe care o vedem cu ochiul liber, este ca aceasta coerență lipsește. Cred că în loc să zicem că Făgetul nu trebuie să devină un cartier ar trebui să spunem că este un cartier cu multe probleme, de mediu, de infrastructură, fără servicii și să îl tratam ca atare. Nu rezolvam nimic dacă îl lăsam așa. Ar trebui să reparăm disfunțiunile și să stopăm ferm tendințele de expansiune.

Reporter: Care crezi că ar trebui să fie soluțiile concrete pentru ca Pădurea Făget să nu mai fie exploatată după bunul plac?

Mihai Racu: Cred că soluția e una care ar rezolvă multe probleme și în alte zone: un plan urbanistic zonal inițiat de Primăria Cluj care să facă ordine.

Reporter: Un mesaj pentru autoritățile locale din partea ta ca arhitect și totodată ca cetățean al Clujului?

Mihai Racu: M-aș bucura să stabilească priorităţi și să conceapă Clujul anilor 2050. Să intervină în puncte strategice prin documentații de urbanism inițiate de primărie care să urmărească interesul colectiv al cetățenilor. Să folosescă instrumentul exproprierii acolo unde e cazul. Înțeleg că pentru un politician e greu să ia anumite decizii, deoarece e posibil să nu fie pe placul tuturor, dar dacă sunt deciziile bune, sunt sigur că nu o să fie taxat electoral. Vă dau un exemplu: pentru prelungirea străzii Uzinei Electrice care ar putea lega Podul Garibaldi de Calea Moților trebuie demolate trei-patru case. Sigur, acele familii vor fi nemulțumite, dar câteva mii de clujeni nu vor mai sta zi de zi în trafic. Și pentru că am vorbit de Făget, ultima mea dorință ar fi ca Primăria să creeze noi spații verzi și să le păzească cu sfințenie pe cele existente.

***

BONUS: 


Publicitate

Postaţi un comentariu