Marius Budoiu, directorul Operei Cluj: “Vrem să aruncăm în aer lumea culturală din România”

Foto: Dan Bodea

Nici nu s-a încheiat bine actuala stagiune a Operei Naţionale Române clujene şi au început deja  pregătirile viitoarelor producţii. Mai mult, în 2015 instituţia pregăteşte mai multe spectacole în aer liber şi chiar un concert de operă cu hituri şi arii celebre. Confirmarea vine din partea directorului Operei Naţionale din Cluj, Marius Vlad Budoiu care a dezvăluit planurile pe care le are în viitorul apropiat pentru ca Opera să se rupă de contextul tradiţional. Un prim pas este spectacolul “Aida”, din 5 iulie, care antrenează o impresionantă desfăşurare de forţe: 55 de instrumentişti, 60 de corişti, 10 solişti, 40 de balerini, 20 de tehnicieni şi nu mai puţin de 400 de figuranţi.

În pregătire, trei premiere

Astfel, stagiunea viitoare va începe cu premiera  spectacolului “Lucia di Lammermoor” aşteptată de publicul de operă de multe vreme. “Avem un depozit în care ne ţinem decorurile şi unde plouă şi, ca atare, decorurile pentru «Lucia di Lammermoor», pe care le aveam, s-au distrus. Acum avem nevoia şi nebunia de a aduce din nou Lucia în repertoriu. În ciuda «sprijinului» pe care ni-l dă Ministerul Culturii vom mai avea o premieră. Trebuia să fie o montare nouă de «Liliacul», dar nu se va mai întâmpla. Ca urmare, facem o încercare de a realiza opera «La tragédie de Carmen-Tragedia Carmen», o prelucrare după «Carmen» de Georges Bizet făcută de Marius Constant, compozitor francez al secolului XX, o montare care presupune o orchestră de cameră şi câţiva solişti. Eu am cântat în acest titlu de două ori şi este foarte ofertant din punct de vedere al emoţiei care se transmite publicului. A treia premieră ar fi «Lohengrin», pentru finalul de stagiune, de Richard Wagner. Această operă este una dintre cele mai accesibile şi luminoase, şi dacă publicul clujean a învăţat să asculte Wagner cu «Olandezul zburător» şi cu «Tannhäuser», va iubi această operă”, a precizat Marius Vlad Budoiu.

Foto: Nicu Cherciu

Foto: Nicu Cherciu

În aer liber

Directorul Operei clujene a precizat că stagiunea viitoare se va încheia cu opera în aer liber „Carmen”, o montare la care se va apela pentru figuraţie, din nou, la clujeni. „Intenţionăm să implicăm şi mai mult comunitatea, aici referindu-ne la azilele de vârstnici şi la casele de copii. Vrem să le dăm şi lor puţină bucurie. De asemenea, vrem să facem şi un concert de operă cu hituri şi arii celebre, duete, coruri, şi uverturi”, a declarat Marius Budoiu. Astfel, în 2015 Opera Naţională din Cluj va aduce publicului din Cluj mai multe spectacole în aer liber, locul de desfăşurare rămânând, deocamdată, Piaţa Unirii. „Această dată de cinci iulie, când va avea loc spectacolul Aida are avantaje şi dezavantaje. Un dezavantaj este faptul că lumea este intrată în vacanţă, în special copiii şi studenţii. De aceea, s-ar putea ca aceste spectacole în aer liber să se întâmple mai devreme. Sperăm să plănuim în avans spectacolele viitoare. Deocamdată, cu paşi mici facem spectacolul Aida şi încercăm «să aruncăm în aer» lumea culturală din România”, a spus directorul Operei din Cluj.

Citiţi şi: Opera clujeană aduce AIDA în stradă. Spectacolele de operă în aer liber vor continua în 2015

“Posturi nu sunt!”

Marius Budoiu a ţinut să precizeze că stagiunea actuală a Operei este una dintre cele mai reuşite şi, ca urmare, Clujul a ajuns la ora actuală, fără falsă modestie, să aibă cea mai bună Operă din România. „Avem cel mai mare număr de spectacole pe stagiune, cele mai multe producţii, peste 50 de titluri în repertoriu, am făcut premiere pe care alţii nu şi le permit să le facă în România. Am avut premieră de «Tannhäuser», am avut o premieră de balet foarte frumoasă şi avem iniţiative care ne îmbogăţesc şi ne fac să rămânem la un nivel înalt. Spectacolul «Tannhäuser» de Richard Wagner este inedit şi o perfomanţă a Operei din toate punctele de vedere, noi fiind singurii din ţară care au reuşit să aducă aşa ceva pe scenă. La această oră, de la toate instituţiile lirice din ţară, oamenii doresc să vină să se angajeze la noi. Până nu demult acest lucru se întâmpla la Bucureşti”, a spus Marius Budoiu.

Foto: Nicu Cherciu

Foto: Nicu Cherciu

Lupta pentru supravieţuire

Din păcate, întrebat despre numărul posturilor disponibile în instituţia pe care o conduce, răspunsul a fost unul categoric: posturi libere nu există.  „Aceasta este o discuţie care pe noi ne doare. Orice iniţiativă a noastră de a ajunge la nişte cifre normale de funcţionare a Operei este retezată din start. Am avut o discuţie cu ministrul Culturii cu privire la suplimentarea posturilor, care mi-a spus să fac o cerere, cu avertismentul că nu vom primi 20 de posturi cât vom cere, dar câteva tot vom primi. Eu am cerut 70 de postri pentru că, realist vorbind, opera nostră este subdimensionată la toate compartimentele: solişti, cor, balet, tehnic, orchestră. La noi se lucrează în acest fel: supravieţuim şi încercăm să facem ca publicul să nu vadă asta. Într-o formulă mult mai redusă decât ar fi normal încercăm să ducem la capăt acţiunuile care ar avea nevoie de mult mai mulţi oameni. Când în partitură scrie că ai nevoie de atâţia oameni în orchestră şi ţie îţi lipsesc zece, atunci ai o problemă. La fel se întâmplă şi în cazul corului. Suntem obligaţi, astfel, să ne bazăm pe colaboratori”, a clarificat Marius Budoiu.

Sala Mare a Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Iaşi a găzduit în 22 iunie a doua ediţie a Galei Premiilor Operelor Naționale, eveniment în cadrul căruia Opera Naţională clujeană a primit nu mai puţin de cinci premii: Cel mai bun solist-Marius Budoiu, Cea mai bună solistă de balet- Andreea Jura, Cel mai bun solist de balet-Dan Haja, Premiu de excelență, Fülop Martin (bariton), Premiu pentru întreaga activitate, Gheorghe Victor Dumănescu (dirijor). “A fost un eveniment cu vizibilitate deosebită, construit profesionist. Când se munceşte atât de mult în acest domeniu şi când se ştie cât de mici sunt veniturile artiştilor, pentru noi este momentul când ne mai creşte puţin sufletul. Buzunarul nu creşte. Şi pentru asta merită făcut un spectacol în aer liber precum «Aida». Oamenii trebuie să îşi aducă aminte cine este artistul, ce face artistul. Mă bucur de fiecare dată când vine cineva şi încearcă să intre în lumea noastră. Pe vremuri era un titlu de mândrie să faci figuraţie la un spectacol. Există în marile teatre din lume o listă de aşteptare pentru cei care vor să facă figuraţie. La noi s-a pierdut asta, dar omul acela care a făcut figuraţie, când ajunge într-un post de conducere şi i se dă puterea pixului să hotărască pe ce loc este cultura, altfel va decide decât unul care nu a fost în viaţa lui într-o sală de operă sau filarmonică”,   a concluzionat Marius Vlad Budoiu.

„Posturi nu sunt, singura formulă fiind colaboratorii permanenţi, aşa cum funcţionează şi Opera din Bucureşti, care are aproape de trei ori mai mulţi angajaţi decât noi. Eu am o relaţie foarte bună cu majoritatea soliştilor din ţară şi pentru spectacolul «Aida» de la Alba Iulia, au venit doi prieteni de-ai mei, solişti amândoi, unul la Bucureşti, unul colaborator al Operei din Cluj. Au venit din plăcerea de a fi la acest eveniment şi au făcut figuraţie fiind vâslaşi pe corabie”, Marius Vlad Budoiu

Distribuie:

Postaţi un comentariu