„Mahmureală” în Cealaltă Capitală

Orașul Timișoara a fost desemnat la sfârșitul săptămânii trecute Capitală Culturală Europeană în 2021, distincție pe care Clujul spera la fel de mult să o obțină și pe care mulți o vedeam aproape certă după calculele ultimelor luni. Juriul de experți a recomandat, însă, Timișoara pentru acest titlu, ceea ce a ridicat numeroase întrebări din partea clujenilor cu privire la motivele din spatele acestei decizii.

În luna iulie a acestui an, în contextul în care la conducerea Muzeului Național de Artă al României a fost desemnat prin concurs clujeanul Călin Stegerean, ministrul Culturii Corina Șuteu declara că de la Cluj vin mai toate lucrurile bune din țara asta. Cu altă ocazie, de data aceasta în cadrul vizitei pe care a făcut-o în Bonțida la Festivalul Electric Castle, Corina Șuteu transmitea întregii țării că, în opinia ei, orașul Cluj rocks!. Doamna ministru a fost prezentă la începutul verii și la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), având o apropiată relație de prietenie cu echipa de organizare și, poate mai mult ca oricare alt ministru al Culturii din ultimii ani, Corina Șuteu cunoaște foarte bine scena culturală clujeană și potențialul acestui oraș. În urmă cu câteva săptămâni a anunțat pe pagina personală de Facebook că, la propunerea ei, artistul Adrian Ghenie va dona o lucrare pentru campania națională de subscripție publică „Cumințenia Pământului” în cadrul unui eveniment care va avea loc în această toamnă la Fabrica de pensule din Cluj. Relația Corinei Șuteu cu orașul de pe Someș, ne-ar fi putut favoriza în competiția pentru titlul de Capitală Culturală, dacă ministrul Culturii ar fi avut într-adevăr un cuvânt de spus.

Momentul de vineri însă, când Corina Șuteu a transmis felicitări consilierilor săi actuali, Raluca Iacob și Ioana Tamaş, care au fost experți coordonatori ai strategiei culturale a orașului Timișoara, precum și Ștefaniei Ferchedau, unul dintre foștii săi colaboratori apropiați, expert și ea pentru construirea dosarului Timișoara, a generat ipoteza potrivit căreia ministrul Culturii ar fi influențat în vreun fel decizia juriului de experți să propună Timișoara, în locul Clujului pentru titlul din 2021. Chiar și declarația primarului Timișoarei, Nicolae Robu, că ar fi pregătit alt discurs pentru ziua de vineri și că sursele sale i-ar fi spus alt rezultat, a devenit „suspectă”. Alături de acestea, au apărut și informații eronate și nefondate în presa locală, după anunțarea câștigătorului, potrivit cărora dintre cei 12 membri ai juriului care a decis că Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, doi au fost numiţi de ministrul Corina Şuteu: Valentina Iancu (cercetător al Centrului Național al Dansului București și curator la Muzeul Național de Artă a României) şi Raluca Velisar (șefa departamentului de cercetare curatorială din cadrul Muzeului Național de Artă Contemporană din București).

Cu precizări concrete, însă, a venit Dragoș Neamțu, fost consilier la Ministerul Culturii, în cadrul unei discuții pe rețeaua de socializare Facebook: „Intervin doar pentru a va transmite unele lucruri din dorința ca faptele să fie spuse așa cum s-au întâmplat. Nu comentez decizia juriului și nu intervin în fluxul de opinii și comentarii de pe această pagină. Mă bucur pentru Timișoara cum m-aș fi bucurat pentru oricine, mai mult sau mai puțin. Cei doi membri români ai comisiei nu au fost numiți nici de Corina Șuteu și nici de Vlad Alexandrescu, ci de chiar domnul Ionuț Vulpescu, asta neînsemnând că nu sunt două persoane onorabile și imparțiale; Raluca Iacob, Ioana Tamaş, eu (fost consilier al ambilor miniștri), Cristina Modreanu și Vera Marin am lucrat la Strategia Culturală a orașului Timișoara până în 2024 și nu la cea pentru CCE 2021, cum poate a dat de înțeles dna. Ministru. Acum, dacă unele elemente din această strategie a noastră or fi fundamentat unele idei din strategia CCE 2021, asta nu mai știu, dar nu există nicio legătură între ele, nu una atât de organică pe cât se sugerează”, preciza Dragoș Neamțu.

La doar câteva minute după anunțul juriului, Rarița Zbranca, expert cultural și reprezentantă a echipei care a redactat proiectul Clujului de candidatură preciza pentru Transilvania Reporter că cel mai probabil nuanțele foarte fine au făcut diferența între cele două orașe favorite la titlu. „Dincolo de dezamăgirea momentului, cred că tot ce s-a petrecut în Cluj în ultimii ani, toate energiile care s-au strâns și emulația care s-a creat, nu ar fi fost posibile fără acest proiect și, de asemenea, cred – și există promisiuni ale autorităților în acest sens – că o parte din proiectele cuprinse în programul nostru se vor materializa, chiar și așa”, declara vineri, 16 septembrie, Rarița Zbranca.

În Piața Unirii, unde clujenii au fost chemați să afle împreună decizia juriului, atmosfera, vineri, nu era deloc plină de încredere, poate și pentru că, spun unele voci, existau semnale că rezultatul nu va fi favorabil nouă.

Am văzut că au fost în principiu două tipuri de abordări, a unora care cred că orașul nostru nu a reușit din cauza deficiențelor la capitolul multiculturalism, alții că nu au reușit din cauza unor membri ai comunității noastre care nu au susținut cu toată buna credință acest proiect. Am văzut opinii care spun că orașul Cluj-Napoca nu a reușit pentru că statuia lui Mihai Viteazu nu este restaurată, fără să își pună problema că la Timișoara Mihai Viteazu nici măcar nu are statuie”, a precizat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, pentru Transilvania Reporter. „Cred că multă lume aștepta de la acest titlu cu totul altceva decât este el în realitate și mai cred că ar fi fost la fel de dificil de gestionat și un succes. Totuși, Clujul nu trebuie să trateze cu ușurință acest moment. Trebuie să vedem motivația juriului și abia apoi vom putea să comentăm. Am înțeles că juriul a prezentat interes față de zone mai puțin legate de cultura majoră și aici trebuie să ne îndreptăm atenția.Trebuie să înțelegem însă toți că este o comisie alcătuită din oameni și nu din sanctități. Poate a avut preferințe subiective, nu se știe”, a mai spus Tudor Sălăgean.

Cert este că această competiție a fost foarte utilă pentru România și, mai mult ca oricând, Clujul trebuie să continue dezvoltarea instituțiilor de cultură, să își rezolve problemele semnalate, iar cultura să ajungă în zone în care nu a fost prezentă până acum. „La Cluj, multiculturalismul are o miză și cred că asta ar fi meritat să fi fost luat în considerare. Aici avem două comunități puternice care conviețuiesc și merg înainte. Asta a fost întreaga istorie clujeană, de la începuturile ei și asta a dus la progresul acestui oraș. Clujul a fost întotdeauna un oraș cultural. Îmi aduc aminte că în 2007, când era Sibiul Capitală Culturală, a organizat o expoziție la Muzeul Național Brukenthal și directorul muzeului ne-a salutat cu următoarele cuvinte: Bun venit în Capitala Culturală a Europei pentru reprezentanții Capitalei Culturale a Transilvaniei”, a precizat Tudor Sălăgean, la câteva zile după aflarea rezultatului.

Szakáts István reprezentant și el al Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană și prezent la Bucureşti în momentul desemnării titlului, ne-a explicat de ce crede că oraşul Cluj a pierdut competiţia: “Cred că Timişoara a punctat mai bine la capitolul nevoie. Iar faptul că oraşul nostru a punctat mai bine la capacitatea de implementare a contat mai puțin decât nevoia Timişoarei.” Cât priveşte conţinutul proiectului şi raportul dintre divertisment şi cultură, Szakats Istvan spune că: „Nu cred că proiectul Timişoarei a avut raportul cultură/divertisment mai bun ca la noi. Dar cred că am fi putut avea mai multă viziune, obiective mai mari. De exemplu, poate că era bine să ne propunem să fim cel mai avansat smart city din Europa, să fim cel mai incluziv oraş din UE, preferabil amândouă. Atunci vizionarismul ar fi fost pe măsura bogăţie. S-ar putea ca vizionarismul proiectului să nu fi fost pe măsura potenţialului acestui oraş. Noi am început deja o analiză proprie, dar va veni cam într-o lună şi motivaţia comisiei și, așa cum a spus şi domnul primar, mașina nu se oprește aici”.

Într-adevăr, Emil Boc a spus și cu alte ocazii și a confirmat la o zi distanță după anunțul juriului că proiectele din Programul Capitalei Culturale Europene vor fi implementate în continuare ca o necesitate pentru Cluj. „A fost o muncă de 6 ani de zile, în care au fost implicați sute de oameni cu expertiză de specialitate în domeniul cultural, și nu numai. Ca urmare a acestui efort, Clujul are astăzi o strategie culturală și un plan coerent de implementare a acesteia. Câștigarea titlului ar fi asigurat o mai mare vizibilitate, dar nu înlocuia munca noastră de implementare. Obligația financiară majoră ne revenea oricum tot nouă. Ar fi mare păcat și o uriașă greșeală ca o muncă atât de consistenta si o expertiza valoroasa sa nu fie fructificata in interes public. Nimeni nu poate nega sau lua dinamismul și vitalitatea culturală a orașului. Nimeni și nimic nu ne poate împiedica să fructificăm în continuare avantajele competitive ale Clujului care îl plasează în postura de primul oraș din România, după București, iar în unele domenii chiar în fața Capitalei. Depinde doar de Noi să continuăm finanțarea consistentă a sectorului cultural. Nimeni nu ne poate lua titlul de Capitală Europeană a Tineretului pe care l-am avut deja. Depinde doar de Noi să menținem Comunitatea clujeană alături de acest proiect, așa cum a fost până acum. Felicităm încă o dată Timișoara și haideți ca în 2021 să-i invităm pe toți europenii să vadă și Cealaltă Capitală, Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei. Nu trebuie neapărat Titlu pentru a fi capitală culturala europenă. Putem demonstra asta”, scria Emil Boc pe pagina oficială de Facebook.

Din 2010 încoace finanțarea sectorului cultural la nivelul Clujului a crescut de aproape 10 ori, de la 300.000 euro la aproape 3 milioane euro, doar pentru sectorul ONG.


Publicitate

Postaţi un comentariu