Liviu Radu, expert în Administraţie: „UDMR trebuie să discute aspectele economice ale autonomiei!”

Liviu Radu este lector universitar la Catedra de Administrație Publicǎ din cadrul Universitǎții Babeș-Bolyai,   titular al cursurilor de Administrației Publicǎ Comparatǎ și Eticǎ ȋn administrația publicǎ. A fost secretar de stat ȋn cadrul Ministerul Administrației și Internelor, ȋnsǎrcinat cu reforma administrației publice ȋn perioada 2005 – 2008.

Rep: Domnule profesor, proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc a inflamat din nou spiritele. Cum ar trebui să privim această dispută şi pretenţiile etnicilor maghiari?

Liviu Radu: În cursurile mele eu vorbesc despre dispersia sau divizarea puterii. Prefer acest (aceste) termen celui de separație a puterilor din douǎ motive. În primul rȃnd, foarte mulți, ȋn special la noi ȋn țarǎ, ȋnțeleg prin separația puterilor izolarea uneia fațǎ de celelalte ceea ce nu este cazul. Montesquieu este foarte clar ȋn aceastǎ privințǎ: „Pentru ca o putere sǎ nu devinǎ abuzivǎ este necesar ca prin rȃnduiala lucrurilor o altǎ putere sǎ i se opunǎ”. Prin urmare, sensul separației puterilor este ca cele trei puteri ȋn stat sǎ se limiteze și sǎ se controleze reciproc. Nu intru ȋn mai multe amǎnunte. In al doilea rȃnd, vorbim și despre o ȋmpǎrțire a puterii ȋn plan vertical care se realizeazǎ prin conceptul de autonomie. Din punct de vedere practic aceasta se pune ȋn aplicare prin federalizare sau descentralizare. In cazul federațiilor autonomia statelor este stabilitǎ prin constituție care este consideratǎ „un fel de hartǎ a puterii”. Adicǎ descrie modul ȋn care puterea ȋn statul federal se ȋmparte ȋntre autoritatea federalǎ și statele componente. In cazul statelor unitare autonomia se pune ȋn practicǎ prin descentralizarea administrativǎ.

Rep: Şi despre această descentralizare este o discuţie deschisă încă în România.

L.R: Descentralizarea este ȋn general prevǎzutǎ ȋn constituție și este aplicatǎ prin legi speciale. Așa se ȋntȃmplǎ și ȋn cazul Romȃniei. Autonomia poate fi exercitatǎ la nivel local, județean (cazul Romȃniei) și regional. Fiecare stat ȋși definește modul ȋn care autonomia este realizatǎ. Aici trebuie sǎ desființez un mit: nu existǎ un model european de descentralizare și cu atȃt mai puțin de regionalizare. Nu existǎ un proiect european de regionalizare, nu existǎ o cerințǎ din partea Comisiei Europene ca noi sǎ facem regionalizare. Absorbția fondurilor europene nu va fi mai bunǎ sau mai proastǎ dacǎ facem regionalizare. Din punctul de vedere al regionalizǎrii existǎ mai multe clasificǎri. Eu prezint una simplificatǎ. Existǎ regiuni cu autonomie legislativǎ (competențe legislative). Exemplele europene sunt Spania și Italia. Regiunile au parlamente regionale care pot sǎ emitǎ legi.  A doua categorie o reprezintǎ regiunile cu autonomie administrativǎ extinsǎ (Polonia, Cehia, Franța).

Rep: Dar noi avem judeţe, există o descentralizare la acest nivel?

L.R: Dacǎ am integra județele noastre ȋn categoria regiunilor și noi am intra ȋn aceastǎ categorie – județele au o autonomie ridicatǎ. Regiunile din aceastǎ categorie pot adopta decizii ȋn interiorul unui cadru legal stabilit de legislativul național (de exemplu pot stabili strategia de dezvoltare a regiunii sau pot lua decizii ȋn domenii ȋn care legile naționale nu prevǎd interdicții). A treia categorie o reprezintǎ regiunile cu autonomie administrativǎ restrȃnsǎ (țǎrile nordice). In acest caz, regiunile au competențe precise și restrȃnse (administrarea sistemului de sǎnǎtate, administrarea unor categorii de infrastructurǎ, etc.). A patra categorie o reprezintǎ regiunile care sunt constituite ca structuri asociative (cazul Romȃniei). Deci, autonomia și regionalizarea sunt concepte care sunt complementare. Putem crea regiuni și sǎ decidem sǎ le acordǎm o autonomie mai mult sau mai puțin extinsǎ. Putem decide, conform modelului italian sau spaniol ca unele regiuni sǎ beneficieze de regimuri speciale de autonomie (ȋn Italia sunt cinci astfel de regiuni și douǎ provincii). In cazul nostru, am putea sǎ acordǎm unui ipotetic „Ṭinut secuiesc” un regim special de autonomie.

Rep: Există ceva important dar care nu este abordat în discuţia despre autonomie?

L.R: Un alt aspect care trebuie discutat (și UDMR ȋl evitǎ cu obstinație) este cel economic. Regionalizarea, acolo unde s-a aplicat ȋn forme extinse, nu a fost o poveste de succes pentru toatǎ lumea. Este suficient sǎ traversezi Italia de la nord la sud sǎ ȋnțelegi acest lucru. Sudul Italiei este mai sǎrac decȃt unele din zonele din Romȃnia. Exemplul pe care UDMR ȋl tot prezintǎ (Tiroul de sud) are un PIB pe cap de locuitor cu 37% mai mare decȃt restul Italiei. Dar Sicilia și celelalte regiuni din sudul Italiei nu ating 50% din PIB pe cap de locuitor. Din acest punct de vedere, o discuție onestǎ, mai ales fațǎ de locuitorii care ar urma sǎ facǎ parte din „Ṭinutul secuiesc” ar trebui sǎ se refere ȋn primul rȃnd la aspectele economice: poate aceastǎ regiune sǎ se dezvolte corespunzǎtor ȋntr-un regim de autonomie extinsǎ și sǎ asigure locuitorilor un nivel de viațǎ comparabil cu restul țǎrii și cu Uniunea Europeanǎ. Oficial UDMR a precizat cǎ va finaliza proiectul ȋn decembrie și ȋl va supune dezbaterii publice ȋn ianuarie.

Rep: Care credeţi că ar fi modelul cel mai bun pentru noi?

L.R: În ceea ce mǎ privește aș opta pentru modelul țǎrilor nordice: regiuni cu autonomie restrȃnsǎ și o autonomie extinsǎ la nivel local, concomitent cu ȋntǎrirea prin comasare a nivelului local. Ar rezolva, mǎcar parțial, și problema „minoritǎților ȋn cadrul minoritǎții”, ȋn cazul nostru al romȃnilor care trǎiesc ȋn ținutul secuiesc. De asemenea, poate fi adoptatǎ o abordare gradualǎ: crearea regiunilor și transferul treptat de atribuții. În acest fel regiunile ar putea deveni funcționale cu un numǎr restrȃns de atribuții la ȋnceput. O altǎ idee care ar putea rezolva, din nou parțial, geloziile locale care au fost responsabile, cel puțin ȋn parte, pentru blocarea proiectului regionalizǎrii, ar fi distribuția competențelor la actualele județe. Astfel Clujul ar putea sǎ primeascǎ gestiunea sistemului de sǎnǎtate, Bihorul relațiile economice, Maramureș turismul etc.


Publicitate

1 Comentariu

  1. radu spune:

    Individul asta a ajuns propgandist al UDMR ? E platit pentru asta ? Cu asemenea romani nu ne mai trebuie dusamni.

Postaţi un comentariu