„Licoarea zeilor” din Fizeșu Gherlii își pregătește intrarea pe piață

Relativa prosperitate şi educaţie a locuitorilor, precum şi o înclinaţie spre snobism, se combină pentru a forma în Cluj cea mai dinamică piaţă a vinului de calitate din România, afirmă cunoscătorii din domeniu. Surse din industrie poziţionează Clujul pe primul loc în piaţă, raportat la numărul de locuitori. Clujul pierde în faţa Bucureştiului competiţia consumului în cifre absolute, dar trece în faţa capitalei la consumul de vin de calitate.

Situaţia de azi contrazice istoria. Deşi clujenii sunt din evul mediu recunoscuţi drept mari consumatori de vin, vinul de calitate nu este în tradiţia oraşului. Potrivit istoricilor, insuficienţa de apă potabilă a făcut din vin un substitut al apei şi a favorizat consumul, dar vinul era de slabă calitate din pricină că strugurii se dezvoltau în condiţii de sol şi climă nepotrivite. Chiar şi aşa, registre medievale arată că jumătate din populaţia oraşului avea vii pe dealurile din jurul cetăţii şi, dată fiind valoarea deosebită a vinului pentru locuitori, vinurile care nu erau produse local erau interzise în Cluj.

Embargoul a fost ridicat în vremurile moderne, astfel că apetitul clujenilor pentru vinuri din gama superioară este susţinut de producători din alte zone. În ultimii câţiva ani însă, clujenii întind paharul şi pentru vinuri locale de calitate. Folosind tehnologie de exploatare de ultimă generaţie, un grup de antreprenori a refăcut, cu soiuri franţuzeşti, domeniul de la Durgău, de lângă Turda, lăsat de izbelişte de ani mulţi. Iar în capătul celălalt al judeţului, la Fişezu Gherlii, un absolvent de design construieşte identitatea unei crame de poveste pe domeniul ridicat cu trudă de tatăl său viticultor.


Error: Your Requested widget "Easy Related Posts " is not in the widget list.
  • [do_widget_area footer_1]
    • [do_widget id="text-7"]
  • [do_widget_area footer_2]
    • [do_widget id="search-2"]
  • [do_widget_area footer_3]
    • [do_widget id="archives-2"]
  • [do_widget_area footer_4]
    • [do_widget_area homepage]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-15"]
      • [do_widget id="text-10"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-14"]
      • [do_widget id="text-11"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-19"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-16"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-20"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-17"]
    • [do_widget_area side-left]
      • [do_widget_area side-right]
        • [do_widget id="text-7"]
      • [do_widget_area sidebar]
        • [do_widget id="rss-4"]
        • [do_widget id="text-16"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-11"]
        • [do_widget id="text-14"]
        • [do_widget id="rssimport-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-13"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-2"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-8"]
        • [do_widget id="oio-widget-18"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-7"]
        • [do_widget id="oio-widget-19"]
        • [do_widget id="rss-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-14"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-11"]
        • [do_widget id="oio-widget-15"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-3"]
        • [do_widget id="oio-widget-16"]
        • [do_widget id="text-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-17"]
        • [do_widget id="wpp-6"]
      • [do_widget_area widgets_for_shortcodes]
        • [do_widget_area wp_inactive_widgets]

          Pasionat de vin 

          Pe un câmp imens, aflat în localitatea Fizeșu Gherlii, în apropierea orașului Gherla, soarele arată că ține cu recolta de struguri și mai alimentează „Domeniile Barabaș”, unde zilele aceastea se strânge ultima parte a recoltei. Ciorchinele se pregătesc să fie prelucrate și transformate într-o licoare a zeilor Gherlei care, în ritm ardelenesc, își pregătește intrarea pe o piață plină de alte vinuri, de toate felurile și mărcile. Aflată încă în construcție, crama de pe Domeniile Barabaș promite să renască tradiția locului și să dea naștere unui brand cu o identitate aparte și o calitate pe măsură.

          În beciurile casei unde a locuit Ștefan Barabaș stau, sub lacăt, butoaiele imense pline ochi cu vin. Recolta de anul acesta nu a fost dintre cele mai mulțumitoare, spune Csabi, fiul lui Ștefan Barabaș, însă aproximativ 4000 de butelii de vin tot vor ieși. Suficient cât să poată fi deschisă, cel mai târziu în decembrie, crama de la Fizeșu Gherlii.

          Domeniile Barabaș se întind pe 12 hectare, după ce Ștefan Barabaș începea, în anii ’90, cu doar două hectare. Astăzi, nouă butoaie de 2400 de litri și alte 13 cu o capacitate de 1800 de litri sunt pline de vinul care așteaptă finalziarea cramei pentru a putea fi comercializat. Primele vinuri pe piață, sub brandul „Domeniile Barabaș”, vor fi Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer Roz. Chiar dacă nu au accesat fonduri europene, dezvoltarea și producția tot nu a fost cu mult încetinită.

          unnamed2


          Csabi Barabaș

          Recolta nu a fost prea mare, dar vremea și dăunătorii joacă tot timpul feste în sectorul viticol. Soarele nu poate fi alungat de pe cer, la fel cum nici chemat nu prea se poate.

          „Recolta nu a fost foarte mare, undeva la jumătate pe hectar. Seceta a afectat mult butașii, care nu s-au dezvoltat din lipsă de apă. Căldura e bună pentru vie, dar acum a fost căldura când via se dezvolta. Ciorchina nu s-a dezvoltat. A plouat puțin în Mai și apoi gata, nu a mai plouat. Dar peste tot a fost așa, chiar și în Polonia. Noi producem vin cu indicație geografică, un vin care provine de pe podgoria Dealurile Transilvaniei. Acest lucru e important pentru că spune multe despre autenticitatea vinului și ne diferențiază de cei care produc vin de masă. La rândul nostru, trebuie să fim mai atenți cu vinul, de la recoltare până la fermentare și vânzare”, explică producătorul de vin.

          Vin avem, ne mai trebuie minte

          Cum nu doar specialiștii cumpără vinuri, industria depinde, desigur, de masa mare de consumatori. De când rafturile supermarketurilor au fost invadate cu tot soiul de sortimente  de vin s-a observat că pe măsură ce oferta crește, gusturile scad în calitate. La fel și vinurile. Această tendință reprezintă o problemă pentru producătorii ca Csabi, care, dincolo de a se lupta cu vremea de afară, se mai luptă și cu mentalități.

          „La un moment dat se cerea mult vin dulce. Apoi, brusc, a început să fie cerut cel sec, pentru că au văzut în străinătate că ăsta se consumă cel mai mult. Mai e și ideea că vinul sec nu se falsifică atât de mult și atât de ușor. Asta nu e adevărat. Se falsifică la fel, dacă vrei asta”, explică el.

          Au apărut totuși și consumatori care înțeleg vinul. Rămân încă printre noi cei care apreciază vinul după standarde superficiale, dar piața vinurilor de calitate poate să aibă speranță.

          „Din păcate nu avem cultură în acest domeniu și nu îl știm evalua. Foarte mulți apreciază un vin ca fiind bun sau rău în funcție de cât de tare îi doare capul în dimineața următoare. Sunt niște standarde greșite. Mă și enervez câteodată pentru că nu apreciază gustul, procesul în sine. Sunt consumatori care lucrează la birouri și care au gusturi și niște standarde peste medie, așa cum le sunt și veniturile, de obicei. Ei cer altceva și de cele mai multe ori cer ceva anume. Ei caută anumite arome și apreciază altfel vinul. Alții, în schimb, dacă le dai un vin cu aromă de mere, ei au impresia că de fapt le dai suc de măr și că vrei să îi păcălești”, spune întristat Csabi.

          Prețul contează și el, iar standarde există din belșug. Vinul bun trebuie să aibă și un preț pe măsură. În mod evident, există și producători care încearcă să păcălească sistemul, iar acesta este motivul pentru care un preț mare nu aduce cu sine garanția calității.

          „Oamenii deja sunt mai atenți cu ce cumpără. De la an la an, clienții sunt mai pretențioși și asta ne obligă și pe noi să facem vinuri mai bune. Un vin bun e considerat acel vin care costă 30 de lei, cel puțin. Vinurile puse la indicație geografică nu sunt presate, astfel că nu le forțăm”, subliniază Csibi.

          Pe piață, concurența e mare iar lupta uneori inegală. Cine se ia trântă cu brandurile mari riscă mult, de la suprasolicitare la faliment, direct.

          Foto: Dan Bodea

          Foto: Dan Bodea

          „Eu nu îmi permit să produc cantități mari și să le trimit în supermarket pentru că, dacă nu ai un brand foarte mare, te pierzi pe raft. Și oricum trebuie să ai volum. Eu aș ajunge să distribui toată producția în vreo trei supermarket-uri și apoi să aștept minuni. Soluția e o cramă mică, cu stil, în care să îți construiești identitatea. Dacă te iei la trântă cu marii producători care trimit într-un magazin echivalentul recoltei mele, nu e bine. Nu ai nicio șansă. Producătorii mici trebuie să înțeleagă aceste etape și să facă ceva care să îi reprezinte”, este de părere Csabi.

          Brandul și apropierea de client

          Vremurile se schimbă în lumea vinurilor și clienții cer acum vinuri cu poveste. Brand-urile domină piața, astfel că șansa micilor producători rămâne crearea unei identități aparte care, de preferat, să fie dublată de o poveste.

          „Avem mult de lucru la crearea unui brand. Ungurii merg la expoziții cu vinuri foarte foarte bune, care erau apreciate, dar nu erau cumpărate pentru că nemții au deja branduri puternice. În plus, ei cumpără vinurile lor, în timp ce noi ne uităm doar după vinurile din Franța, care poate sunt făcute din struguri veniți cu vaporul din Chile, de exemplu. În Hamburg se întâmplă mult acest lucru, acolo unde strugurii este prelucrat în port și trece drept produs german, care poate fi apoi subvenționat. Ei beneficiază astfel de două rânduri de subvenție, pentru că și de la sursă se subvenționează exporturile”, atrage atenția producătorul clujean.

          Nici vânzarea nu mai e ce a fost. Online-ul este o soluție și pentru vinuri, însă până acolo e nevoie de imagine. Imagine care ia naștere în cramele vechi, pline cu sticle ușor prăfuite.

          „Tata vindea doar în Gherla și oamenii vin la el. Acum orașul e plin de magazine și de vin, deci acum trebuie să mergem noi după client. Sunt vremuri diferite în domeniul ăsta și noi trebuie să ne adaptăm așa cum ne adaptăm climei, în fiecare anotimp. Acum clientul vrea să vadă o cramă frumoasă, să cumpere un vin cu o poveste frumoasă și să aibă un brand”, spune Csabi.

          Planul lui Csabi Barabaș este însă mai mare. În viziunea sa, o variantă bună este agroturismul, iar un complex care să aibă în centru vinurile de pe Domeniile Barabaș este o soluție demnă de luat în seamă.

          „Trebuie să creezi un cadru în care omul face mai mult decât să bea vin. Trebuie să îl aduci la tine, într-un cadru special, să aibă un vin bun dar și un loc frumos în care să aibă activități de tot felul. Nu mai merge doar cu vinul, ci trebuie să ne îndreptăm spre agroturism, care poate fi secretul unor astfel de afaceri. Eu aș vrea să fac un complex frumos, cu locuri de cazare, unde, de exemplu, să poată face plimbări prin vie, cu calul”, explică el.


          Publicitate

          Postaţi un comentariu