Lecția de după ore

A trecut bine de 80 de ani, dar acest lucru nu este ceva inedit printre locuitorii din Iclod. E ”verde” cum se spune, nu-și trădează vârsta și ar putea povesti ore în șir despre pasiunea lui, despre vacanțele de vară petrecute alături de elevii lui răscolind pământul și istoria. Aurel Bulbuc este de meserie profesor de istorie. A fost director al școlii din Iclod și a pus bazele unui ansamblu folcloric pe care l-a condus vreo 20 de ani. Și-a dorit o carieră militară și chiar a fost ofițer în armata română.

Problemele de sănătate l-au obligat să renunțe la uniforma militară și viața lui s-a schimbat radical. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babes Bolyai și a fost repartizat la școala din Iclod. Flămând de informație, curios să știe totul despre strămoșii lui, Aurel Bulbuc a început să organizeze șantiere arheologice, alături de elevii lui. Descoperirile pe care le-a făcut au dus inevitabil la deschiderea singurului muzeu de Etno-Arheologie din țară.

Vacanțe pe șantier
Sufletul vacanțelor elevilor din Iclod a fost vreme de mai bine de 30 de ani profesorul Bulbuc. A ajuns la școala din comună în 1972 ca profesor de istorie. Am tot pe atunci avea să descopere câteva vestigii arheologice, care au constituit punctul de plecare pentru o muncă plină de dăruire. Munca profesorului Bulbuc și a elevilor lui a dus la descoperirea a numeroase mărturii istorice pe teritoriul comunei Iclod. Inevitabilul s-a produs și, pentru că era păcat ca toate descoperirile să rămână prăfuite în beciul școlii, a pus bazele Muzeului de Etno-Arheologie.

”Acest muzeu este rezultatul muncii foștilor mei elevi. M-au însoțit an de an la săpăturile arheologice. Am descoperit 30 de puncte de areologie. Copiii au înțeles cât de important este să ne cunoaștem istoria și au venit cu mine pe șantiere. Vară de vară băteam în lung și-n lat comuna, săpam și scoteam la suprafață crâmpeie de istorie. Acest muzeu este rezultatul muncii noastre comune.

Mie îmi place să spun că cea mai mare contribuție au avut-o copiii și tare mă bucur când mă revăd cu ei. Ne aducem aminte de vacanțele pe care le-am petrecut împreună, de descoperirile pe care le-am făcut. Și actualul primar, Emil Pârțoc, pe vremea când era elev al școlii din Iclod a participa la acele șantiere”, rememorează Aurel Bulbuc. Anul acesta muzeul pe care l-a înființat și de care se îngrijește ca de proprii copii a împlinit 30 de ani de existență.

Muzeul găzduiește obiecte istorice de o valoare inestimabilă. ”Anul acesta am aniversat 30 de ani de la inaugurarea acestui Muzeu. Este o cifră impresionantă, nu? De-a lungul anilor muzeul s-a îmbogățit cu foarte multe piese și este un reper de cultură. Avem o colecție etnografică foate frumoasă. Tot aici a funcționat un atelier de olărit, găzduit în pivnița conacului și am avut la un moment dat și o mică grădină zoologică în parcul care înconjoară conacul.

”Avem vizitatori, mai ales elevi. Vin din foarte multe părți. Copiii din sat, de exemplu, când mă văd, mă roagă să le deschid, să vadă ce a în muzeu. Au auzit şi ei despre existanţa lui de la părinţii, majoritatea dintre ei fiindu-mi elevi în urmă cu ani buni. Adulții sunt mai mult cei care vin din străinătate și asta mă bucură tare mult.

Îmi amintesc că o familie de evrei își căuta strămoșii pentru că în Iclod au fost în jur de 200 de familii de evrei. Avem aici în muzeu un tabel cu evreii care au fost deportați și nu s-au mai întors și acolo și-au găsit strămoșii”, povestește Aurel Bulbuc.

Înaintași cu personalitate
Muzeul istoric şi etnografic al satului reprezintă un loc de prestigiu pentru săteni. Are 12 săli, șase dedicate istoriei localităţii şi șase etnografiei. Dacă azi toată lumea elogiază meritele profesorului Aurel Bulbuc, nu putem să nu amintim și de câteva dintre cele mai reprezentative personalități cu rădăcini în comuna clujeană. Episcopul unit Ioan Bob, născut în 1739, în satul Orman, a fost unul dintre marii promotori ai emancipării românilor din Transilvania.

Episcopul Bob este autorul primei ample lucrări lexicografice româneşti tipărite, ”Dicţionarul românesc, latinesc şi unguresc – Cluj 1822-1823”. O altă personalitate a vieţii publice româneşti care provine din Iclod este Gheorghe Moceanu, primul profesor român de gimnastică, scrimă şi dansuri populare, promotor al educaţiei fizice în România. Chiar de la începutul carierei, a sprijinit reformele care urmăreau modernizarea învăţământului.

Marele merit al lui Gheorghe Moceanu a fost contribuţia sa la introducerea gimnasticii în şcoli şi armată. A elaborat programe şcolare, a organizat competiţii şi a scris primul manual de gimnastică. Eforturile profesorului Bulbuc și descoperirile arheologice efectuate în zona Someşului Mic au scos la iveală între Iclod şi Livada obiecte daco-romane datând din sec VI. Vestigiile provenite de la daco-romani au fost descoperite în Fundătura şi la Orman.

”În urmă cu câțiva ani, mai multe echipe de specialiști din Germania, de la Universitatea din Kiel, Universitatea din Iași, din Cluj, Institutul de Arheologie, au ajuns la concluzia că săpăturile pe care le-am făcut noi au relevat faptul că Iclodul datează de acum 6.850 de ani. Un număr impresionant. Am amenajat o sală numai cu macheta și cu aceste câteva fraze despre orașul cetate Iclod”, a mai spus profesorul Bulbuc. Datorită unicității sale, muzeul este un liant între Etnografie și Arheologie, dar și un important pilon în cultura și istoria județului Cluj.


Publicitate

Postaţi un comentariu