Ion Moldovan, şeful ISU Cluj: „Am amendat şi biserici”

Foto: arhivă

Premierul Victor Ponta şi-a depus demisia. De ce a făcut-o?  A conştientizat că tragedia din clubul Colectiv impune un astfel de gest? A tras concluzia, făcând un calcul de oportunitate, că e un moment  favorabil să se retragă? L-a obligat conducerea PSD să demisioneze pentru ca partidul să iasă din calea furtunii de stradă ce tindea să se transforme în uragan? Indiferent ce l-a motivat, gestul premierului Ponta era inevitabil.

În momente de tragedii naţionale, emoţia colectivă ordonă asumarea responsabilităţii la vârf.  Primul ministru al Coreei de Sud a demisionat când peste o sută de elevi au murit înecaţi la scufundarea unui feribot. La fel, premierul leton a părăsit funcţia după ce prăbuşirea tavanului unui supermarket a făcut mai mult de 30 de victime.

Premierul Ponta a ales să se poarte normal, dar nu a procedat întotdeauna la fel. În plan economic, prestaţia guvernului a fost bună. Ţara a ieşit din criză, cu creşteri economice confirmate, majorări salariale şi reduceri de impozite. În momentul tragediei din clubul bucureştean, serviciile guvernamentale s-au moblizat neaşteptat de bine. În acelaşi timp, modul cum premierul s-a agăţat de putere chiar şi atunci când a fost trimis în judecată pentru fapte asimilabile corupţiei a coborât prestigiul funcţiei mai jos chiar decât nivelul furiei imprecise a străzii.

Moartea celor care au ars pe ritmurile minunatei formaţii Goodbye to Gravity a readus în mod tragic gravitaţia în politica românească. Planete care până ieri se aliniau atât de sus încât căderea le era străină au constatat brusc că legile fizicii rămân universale. În decurs de o zi, întreaga structură de putere guvernamentală s-a prăbuşit. Iar soarele  luminează în sfârşit planeta prezidenţială, acolo unde un fizician aşteaptă de aproape un an să ia şefia laboratorului numit ţară.


Error: Your Requested widget "Easy Related Posts " is not in the widget list.
  • [do_widget_area footer_1]
    • [do_widget id="text-7"]
  • [do_widget_area footer_2]
    • [do_widget id="search-2"]
  • [do_widget_area footer_3]
    • [do_widget id="archives-2"]
  • [do_widget_area footer_4]
    • [do_widget_area homepage]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-15"]
      • [do_widget id="text-10"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-14"]
      • [do_widget id="text-11"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-19"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-16"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-20"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-17"]
    • [do_widget_area side-left]
      • [do_widget_area side-right]
        • [do_widget id="text-7"]
      • [do_widget_area sidebar]
        • [do_widget id="rss-4"]
        • [do_widget id="text-16"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-11"]
        • [do_widget id="text-14"]
        • [do_widget id="rssimport-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-13"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-2"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-5"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-8"]
        • [do_widget id="oio-widget-18"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-7"]
        • [do_widget id="oio-widget-19"]
        • [do_widget id="rss-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-14"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-11"]
        • [do_widget id="oio-widget-15"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-3"]
        • [do_widget id="oio-widget-16"]
        • [do_widget id="text-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-17"]
        • [do_widget id="wpp-6"]
        • [do_widget id="rss-3"]
      • [do_widget_area widgets_for_shortcodes]
        • [do_widget_area wp_inactive_widgets]

          Rep: Domnule inspector şef, într-un caz –Doamne, fereşte- ca în incendiul din Bucureşti, ISU Cluj ar fi pregătit, în ce măsură ar putea să facă faţă?

          Ion Moldovan: Şi noi, ca şi colegii de la Bucureşti, suntem pregătiţi pentru un asemenea –Doamne, fereşte- eveniment. Sigur că se poate întâmpla oricând şi la noi un asemenea eveniment nefericit. În ceea ce priveşte intervenţia noastră, noi, ca şi colegii de la Bucureşti, în cazul unui asemenea eveniment am aplica planul roşu, plan care presupune o concentrare de forţe şi mijloace la locul accidentului, a tuturor instituţiilor care fac parte din sistemul de management a situaţiilor de urgenţă. La momentul acesta, ISU Cluj, în ceea ce priveşte partea de intervenţie a pompierilor, ne bazăm pe autospecialele de intervenţie pe care le avem în dotare în momentul de faţă. În ceea ce priveşte forţele medicale, respectiv SMURD Cluj, în momentul de faţă putem să contăm pe 31 de medici, 17 asistenţi, 53 de paramedici studenţi şi aproximativ 350 de paramedici pompieri, care sunt instruiţi pe baza unui curs de către unitatea noastră.

          Rep: Cu câte autospeciale puteţi interveni?

          IM: Autospeciale pentru stingerea incendiilor în planul roşu sunt cuprinse, în cazul unui eveniment, de amploare, şi ne putem baza pe aproximativ 20-25 de autospeciale. Sigur, nu toate sunt în Cluj, dar le putem concentra din celelalte subunităţi ale inspectoratului, respectiv Turda, Dej şi Huedin. Ca mijloace de intervenţie din punct de vedere medical avem posibilitatea de a interveni cu 5 ambulanţe de terapie intensivă mobilă, cu 10 ambulanţe de prim ajutor medical calificat, cu două autospeciale pentru transport victime multiple. Avem, de asemenea, în dotare trei puncte medicale de ajutor şi, nu în ultimul rând, avem o autospecială de intervenţie la accidente colective, aşa-zisul spital mobil. Deci, sigur că nu ne dorim un asemenea eveniment, dar putem să-i facem faţă. În plus, într-o asemenea situaţie, ne putem baza şi pe serviciile private din judeţul Cluj; avem 9 servicii private, care dispun de două ambulanţe de tip B, de 17 ambulanţe de transport, 45 de medici şi 9 asistenţi medicali. De asemenea, putem să contăm pe Serviciul de ambulanţă judeţean, care are maşini şi personal pentru a interveni.

          Rep: Spuneţi că dvs, ISU, aţi fi pregătiţi de intervenţie; luaţi răniţii, dar unde-i duceţi? Sistemul medical din Cluj e pregătit?

          IM: Trebuie să vă spun că acest plan roşu trebuie să fie însoţit neapărat de un plan alb. Ce presupune acest plan roşu: este un plan în care este stipulată intervenţia de acordare a primului ajutor medical prespitalicesc, adică în teren. Urmează planul alb, care este planul spitalelor, care spun unde ducem răniţii. Asta presupune că ei, la nivelul spitalelor, trebuie să aibă o gestionare a evenimentului respectiv foarte bine pusă la punct, trebuie să găsească locuri libere pentru a duce răniţii. Sigur că posibilităţile Clujului sunt mult mai limitate din acest punct de vedere decât în Bucureşti, dar există şi posibilitatea de a transporta aceşti răniţi şi în alte părţi ale ţării, cu elicoptere etc.

          Rep: Practic, Clujul, din ce are acum, din punct de vedere al locurilor pentru asemenea accidente, nu face faţă?

          IM: La această întrebare nu vă pot răspunde, fiindcă este partea medicală şi cred că ar trebui să vorbiţi cu cei care se ocupă de asta.

          Rep: Dar din punctul dvs de vedere, Clujul ar avea nevoie cât mai repede de acel mult discutat spital regional de urgenţă?

          IM: Absolut! Într-un accident de amploarea celui de la Bucureşti, eu sunt convins că Unitatea de Primire Urgenţe a noastră se va bloca, având în vedere spaţiul mic şi posibilităţile reduse de a intra foarte multe mijloace care să ducă răniţii acolo. Ar fi foarte, foarte mare nevoie de un astfel de spital de urgenţă.

          Rep: Referitor la localurile din Cluj, cluburi, în general spaţiile în care se adună mai multă lume: corespund cerinţelor legale din punctul dvs de vedere?

          IM: La nivelul instituţiei noastre avem în evidenţă 22 de localuri de alimentaţie publică, cum se numesc ele –restaurante, cluburi, discoteci etc- care au autorizaţie de la noi, la nivelul  întregului judeţ. Având autorizaţie, înseamnă că ele funcţionează în mod legal şi sunt ok din punctul nostru de vedere. Dar, din păcate, avem şi 10 obiective care nu au autorizaţie de funcţionare şi sunt în neregulă. Din câte ştim noi, unele dintre ele s-au închis, dar altele încă funcţionează, să zic eu, ilegal. Până acum, dacă mergeam într-o asemenea unitate şi constatam că nu are autorizaţie de securitate la incendiu, noi aplicăm o amendă contravenţională, îl lăsăm un anumit interval de timp să-şi facă un plan de măsuri pentru a intra în legalitate; dacă în acest interval de timp nu şi-a îndeplinit acel plan de măsuri, noi informăm primăria pentru a-i retrage eventual autorizaţia de funcţionare. Noi nu puteam închide localul.

          Rep: Cât e amenda?

          IM: Până în 5.000 de lei.

          Rep: Nu e puţin?

          IM: E foarte puţin. Vă dau un exemplu: dacă un club e autorizat pentru a funcţiona cu 30 de persoane în el, noi mergem în control şi vedem că sunt 40. Îl amendăm, el poate să-şi plătească amenda în 48 de ore şi la foarte multă lume îi convine chestiunea aceasta. Atât putem face noi până acum.

          Rep: Din ce ştiţi, care sunt cluburile cu probleme în Cluj-Napoca?

          IM: Nu vă pot da nume, e o întreagă listă, o are şi primăria. În momentul de faţă nu vă pot da nume.

          Rep: Dar oamenii, tinerii ar trebui să ştie măcar de ce să se ferească, să nu intre acolo. N-ar trebui să fie publice numele acestor localuri?

          IM: Aveţi dreptate. Probabil o să facem publică şi lista aceasta, de comun acord cu Prefectura şi cu primăria.

          Rep: Dar, în general, fără nume, sunt multe localuri în Cluj cu pereţi care nu sunt ignifugaţi sau cu intrări/ieşiri prea puţine?

          IM: Da, din cunoştinţele noastre sunt destul de multe care ar trebui să intre în legalitate. Este vital pentru un club, de exemplu, să aibă cel puţin două ieşiri.

          Rep: Dar bisericile corespund normelor legale în privinţa prevenirii incendiilor? Mai ales că acolo e tot timpul foc deschis, în special la unele sărbători, cum e Paştele, când e şi multă lume şi toţi credincioşii sunt cu lumânări în mână. În plus, din câte ştiu, multe biserici au doar o intrare/ieşire, iar în unele cazuri uşile se deschid spre interiorul bisericii, ceea ce ar încurca foarte mult o evacuare rapidă.

          IM: Colegii mei controlează în fiecare an toate bisericile din judeţ şi lasă măsuri concrete pentru a rezolva problemele. Marea majoritate a bisericilor respectă normele. Dar în preajma sărbătorilor şi când sunt zile cu aglomerare mare de persoane facem controale şi le trasăm nişte sarcini. Acum, depinde de ei măsura în care îşi iau toate măsurile pentru a asigura ca toată activitatea să fie în regulă.

          Rep: Aţi amendat şi biserici pentru nerespectarea normelor legale?

          IM: Da, am amendat şi biserici, în speţă preoţii, pentru că preotul este considerat ca un conducător sau administrator al obiectivului respectiv.

          Adrian Molnar, managerul Institutului Inimii

          La nivel de oraş şi la nivel de judeţ este un plan de atitudine în caz de astfel de evenimente majore. Institutul nostru este obligat să ofere un număr de paturi de terapie intensivă în caz de astfel de evenimente, către UPU, unde e toată coordonarea acţiunilor în caz de urgenţă. Institutul nostru răspunde pozitiv la orice astfel de evenimente, dar noi suntem pe un anumit specific: traumatisme cardiace, toracice, traumatisme vasculare, unde putem să oferim supraspecializare. În caz de arsuri, la nivel de oraş s-ar face foarte greu faţă unui astfel de accident cum a fost cel de la Bucureşti, pentru că reţeaua noastră nu cred că este pregătită pentru un număr atât de mare de cazuri. Până la urmă ne-am descurca, poate, şi cu ajutorul judeţelor învecinate, dar este foarte greu în condiţiile actuale. S-ar impune înfiinţarea acelui spital regional de urgenţă; în astfel de situaţii este singurul care poate să dea ajutor rapid şi de specialitate la un număr atât de mare de răniţi.


          Publicitate

          Postaţi un comentariu