Inteligență urbană aplicată: Amsterdam

Panouri solare instalate pe Amsterdam Arena/ Foto: DeBetereWereld

Inteligenţa unui oraş nu este suma inteligenţei locuitorilor lui, ba chiar, dacă ar fi să luăm exemplul Clujului, are prea puţin de-a face cu resursele intelectuale ale comunităţii. Ceea ce se întâmplă la Cluj demonstrează că o administraţie municipală indolentă sau obtuză are capacitatea să anuleze avantajele competiţionale oferite de valoarea individuală a locuitorilor oraşului.

Clujul este un oraş inteligent prin prisma oamenilor care îl locuiesc şi ţeapăn prin comportamentul celor care îl gospodăresc. Pe cât de inovativ este domeniul înaltelor tehnologii, în care Clujul are întâietate, pe atât de conservatoare este viziunea administratorilor, preocupaţi exclusiv de betonarea  întru toate a oraşului. Când în lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe inteligente, oraşe în care cei care iau deciziile o fac ajutaţi de ultimele invenţii şi tehnologii, Clujul este locul unde astfel de tehnologii sunt inventate şi apoi respinse la implementare de diriguitori, chiar dacă le sunt propuse cu titlu gratuit.  Firmele de IT din oraș au dezvoltat sisteme pentru monitorizarea parcărilor, proiecte de case inteligente sau soft-uri pentru monitorizarea parcurilor auto, dar nici una din inovaţiile lor n-au penetrat birocraţia din primărie şi instituţiile asociate acesteia. Proba de obtuzitate se dă în câteva zile, atunci când un grup de firme reunite într-un cluster IT va definitiva proiectul de două milioane de euro „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”. Specialiştii clusterului au lucrat un an şi jumătate ca să dea Clujului un „creier”. Să vedem cine va dori să-l poarte.

Potrivit definiției pe care o dă Consiliul Orașelor Inteligente – o asociație globală cu rol consultativ în acest sector -, un oraș inteligent este cel care adună și apoi folosește date de la dispozitive inteligente și de la senzori, încorporați în drumuri, în rețelele de utilități, în clădiri și în alte active. Datele sunt distribuite printr-un sistem de comunicații inteligent, de obicei o combinație de wireless și cablu. Apoi, folosește software inteligent pentru a obține informații valoroase din datele colectate și pentru a crea servicii îmbunătățite. Exemplele cele mai la îndemână sunt centrele de răspuns în situații de criză sau rețelele electrice inteligente, care îmbunătățesc eficiența iluminatului public, în funcție de trafic și de condițiile meteo.

Printre metropolele cele mai des citate ca fiind în fruntea orașelor inteligente din lume se numără Amsterdamul. „Motorul” din spatele Amsterdamului inteligent este platforma Amsterdam Smart City (ASC). Acesta reunește agenții economici, rezidenții, administrația și instituțiile de educație și cercetare din oraș. Scopul ASC este să îi provoace pe membrii săi să sugereze și să aplice idei și soluții inovative pentru probleme urbane. ASC a început să activeze în 2009 și a ajuns la 100 de parteneri, care sunt implicați în aproape 80 de proiecte.

O arenă deșteaptă

Un astfel de proiect este cel al parteneriatului dintre municipalitate și Amsterdam ArenA, pentru a dezvolta soluții IT de management al aglomerației, dezvoltare a rețelelor electrice și creștere a conectivității pentru publicul de pe stadion. Concret, cei prezenți pe stadion vor avea la dispoziție aplicații pentru tablete și smartphone-uri, care îi vor ajuta să se orienteze sau să afle informații utilitare în timp real. Concernul chinezesc Huawei a intrat în acest parteneriat ca furnizor al echipamentelor și soluțiilor tehnice. Una dintre primele inovații introduse pe baza acestui parteneriat va fi folosirea pe teritoriul Amsterdam ArenA doar a cablurilor de tip Power over Ethernet (PoE) care furnizează simultan și energie electrică și conectivitate la internet.

Un alt proiect, de această dată de iluminat inteligent, a fost aplicat în apropierea stadionului. Prin acest proiect, iluminatul public poate fi ajustat de la distanță, cu ajutorul senzorilor, pentru a îmbunătăți eficiența consumului dar și siguranța în trafic. De exemplu, iluminatul poate fi estompat sau amplificat, în funcție de condițiile meteo, iar iluminatul în diverse culori poate fi folosit pentru dirijarea traficului sau a fluxului de pietoni.


Publicitate

Postaţi un comentariu