Începe Jazz in the Park, festivalul care schimbă fața Clujului prin muzică, distracție și investiție în artă

Foto: Dan Bodea

Jazz in the Park, festivalul care a transformat în normalitate obiceiul de a sta pe iarbă în parc, a ajuns în acest an la a patra ediție. Muzica bună se va auzi de data aceasta de pe trei scene dispersate în tot parcul și clujenii se vor putea bucura de toată libertatea pe care spațiul verde le-o va oferi. Festivalul va începe luni, 27 iunie, în curtea Muzeului de Artă, va continua apoi pe malul Someșului, iar în weekendul 1-3 iulie clujenii vor fi așteptați în Parcul Central.

Festivalul Jazz in the Park se anunță și în acest an mai mult decât un eveniment. Va fi o experiență pentru cei care vor ști să se bucure de ea și o nouă confirmare pentru organizatori că demersul lor de acum patru ani a prins rădăcini conturându-și propria identitate. Jazz in the Park este un festival care transmite ideea că toată lumea e binevenită, îți dă un sentiment de confort și liniște care îndeamnă foarte multă lume să vină pentru libertatea pe care o oferă. Mai multe despre ediția din acest an a Jazz in the Park și despre felul în care odată cu prima ediție a acestui festival parcul a primit dimensiunea occidentală care îi lipsea, am aflat de la Alin Vaida, principal organizator al festivalului.

Citiți și: Tinerii Clujului. Alin Vaida: „Jazz in the Park va exista cât va putea servi unei cauze și se va opri dacă va deveni doar un eveniment printre altele”

Alin Vaida/Foto: Dan Bodea

Alin Vaida/Foto: Dan Bodea


Reporter: Jazz in the Park nu a fost gândit ca experiență singulară, ca dovadă a ajuns la ediția cu numărul patru. Cum privești evoluția lui?

Alin Vaida: Festivalul a fost gândit întotdeauna pe termen lung. Ca exemplu, în paralel cu această ediție lucrăm și la ediția din 2017 care este una aniversară dat fiind că serbăm cinci ani și trebuie să facem ceva special. Suntem foarte mulțumiți de creșterea festivalului, am început de la un buget de puțin peste 40.000 de euro la prima ediție și am ajuns la un festival cu un buget care a crescut de cinci ori în patru ani, de 200.000 de euro, ceea ce ne bucură foarte mult. Ca poziționare, anii aceștia pari sunt ani în care încercăm să schimbăm câte puțin. A doua ediție, față de prima, a adus nou un concert într-o sală și am încercat să facem un pic mai bine față de prima ediție unde am avut probleme de genul cozilor la baruri, de exemplu, sau poate mici greșeli de poziționare. Ediția a patra o văd cu schimbări nu majore, dar calitative în structura de organizare a festivalului, respectiv în structura de producție și încercăm să fim mai atenți cu unele detalii.

La ediția a cincea vom avea probabil o schimbare majoră. Schimbările majore din acest an au fost cele trei evenimente de promovare, două planificate, Jazz in the Street și Picnic in the Park și un eveniment spontan cum a fost Jazz in the Park în comuna Bogata. Am avut acolo un eveniment cu peste 5000 de persoane, un pic greu de gestionat, dar foarte reușit. De asemenea Jazz in the Street este un proiect care pe termen lung l-am vedea integrat în timpul festivalului Jazz in the Park. Vrem să avem niște zile din festival care să acapareze tot orașul și care să activeze atât parcul cât și alte locații gratuite sau pe bază de bilet. La promo eventuri nu vom renunța. Vom avea cel puțin unul înainte de festival, în fiecare an. Planificăm ceva și pentru anul acesta la sfârșitul lunii noiembrie.

Care este impactul direct al festivalului asupra comunității?În ce mod crezi că a schimbat mentalitatea clujenilor?

Cred că există o schimbare de percepție vizavi de spațiul public și cum poate fi el folosit. Nici noi ca organizatori, nici oamenii care folosesc acum spațiul public nu trebuie să uităm cât de greu era până acum patru-cinci ani să ne bucurăm de parc așa cum o facem astăzi. Dar dacă nu avem grijă de el, este foarte ușor să ne întoarcem la acele restricții. Degeaba Parcul Central are o mentalitate foarte vestică, dacă în continuare găsim câte o doză de bere prin iarbă, câte o sticlă. Primăria a avut deschidere și a riscat să lase lumea să folosească spațiile publice și e de datoria oamenilor se respecte asta.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea


Care este segmentul de public căruia i se adresează Jazz in the Park?

Există un anumit tip de public care vine strict pentru muzică și pe ei îi găsim întotdeauna în fața scenei, pe bănci. Dar foarte multă lume vine pentru atmosferă. Cred că suntem un festival atractiv pentru publicul format din tineri căsătoriți aflați la început de drum. Suntem un festival care transmite ideea că toată lumea e binevenită, îți dă un sentiment de confort și liniște care îndeamnă foarte multă lume să vină pentru libertatea pe care o oferă. Principalul segment de vârstă este 25-34 de ani și 35-45, într-o a doua proporție. Este firesc pentru că acesta este segmentul de public cel mai activ și cel mai reprezentativ pentru piața de evenimente din Cluj. Avem în schimb foarte mulți aplicanți pentru voluntariat din segmentul 15-18 ani.

Ce dimensiune crezi că a fost activată în Cluj odată cu coborârea culturii „în stradă”?Care sunt beneficiile pentru oraș, ce schimbă aceste evenimente în mentalitatea oamenilor?

E clar că piața de evenimente a crescut foarte tare și cred că, până la apariția festivalurilor mai mari din Cluj, în anul 2013, nu putem spune că se întâmplau foarte multe lucruri calitative în oraș din punct de vedere al evenimentelor. Evenimentele care te furau efectiv erau două-trei pe an și acum sunt poate două pe lună. Eu nu sunt cel mai vehement om „de cultură” și niciodată nu mă prezint așa. Întotdeauna dorința mea a fost să facem un festival de care să se poată bucura toată lumea. Nu pot să spun că am vreo veleitate de muzicolog, dar având un pianist în casă cea mai mare parte a copilăriei mele, pe fratele meu, am fost tot timpul curios și el a avut tot timpul grijă să îmi prezinte lucrurile ca pe o joacă. Și practic și noi facem cu Jazz in the Park același lucru, deși unele persoane nu sunt de acord cu toate deciziile noastre. Chiar dacă există uneori critici la adresa lineup-ului, noi facem anumite alegeri intenționat și conștient pentru că e un mod de a atrage lumea și de a oferi ceva nou chiar dacă depășim sfera jazz-ului. Un exemplu este în acest an scena de muzică clasică unde va fi un concert nu foarte convențional, unde oamenii pot sta pe iarbă, se pot ridica să plece dacă nu le place, lucruri care în mod normal nu se întâmplă într-o sală de concerte. Dar îi lăsăm pe oameni să aibă libertatea asta. Acestea sunt genul de experimente care cred că fac diferența. Asta face și Opera Română prin ieșirile în stradă și cred că face bine și mai mult ca sigur se va simți în numărul de bilete care se vor vinde în stagiunile următoare. Cred că acesta e scopul, nu doar să îți umpli sălile la spectacolele ultra speciale, ci să ajungi să ai o normalitate în sală, săptămână de săptămână.

Cât de mult să ne așteptăm să crească Jazz in the Park din punct de vedere al artiștilor care vor urca pe scenă în următorii ani?

Avem un număr foarte mare de artiști pe care ne dorim să îi aducem. De anul trecut am aplicat chestionare și am cerut feedback publicului despre festival pe mai multe segmente, inclusiv să își spună opinia în privința artiștilor pe care vor să îi vadă. Vorbim deja cu unii artiști pentru anul 2017 și cert este că vrem să creștem nivelul artistic. Având un buget limitat în ceea ce putem oferi în onorarii, căutăm de multe ori nu vedetele de azi, ci vedetele de mâine. De fapt este un pariu pe care îl putem câștiga, sau nu. Este mai interesant decât a „cumpăra” cele mai bune produse de comunicare existente și mi se pare mai amuzant și cumva contribuim și noi la dezvoltarea lor. Dar ne dorim să intrăm tot mai mult în ceea ce înseamnă artiștii momentului în jazz, sperăm să reușim un concert cu unul dintre ei la finalul acestui an și la începutul anului viitor. Vom crește însă treptat până acolo încât să avem concerte, de ce nu, în Sala Polivalentă, sau poate pe stadion. Noi luăm totul ca un joc. Trebuie să bifăm niște task-uri pentru a trece la următorul nivel și la noi obiective.

Pentru prima dată în cei patru ani de festival veți plasa o scenă la cealaltă intrare a Parcului, dinspre Opera Maghiară. De ce această nevoie?

Ne-am dorit să creștem în două direcții principale. Prima direcție ar fi aceea de a implica publicul și de a face din acest festival un eveniment perceput de întreaga comunitate ca fiind al ei. În al doilea rând, am vrut să ne poziționăm ca un festival tot mai mare, care inevitabil nu se poate limita doar la Parcul Central. Pe de o parte ne-am dat seama că mai sunt atâtea alte locuri în oraș care au nevoie de reactivare, pe de altă parte am vrut să începem să aducem artiști tot mai reprezentativi ai sferei de jazz și atunci, câteodată, trebuie să ieșim din Parcul Central. Cu Opera Maghiară colaborăm încă de la început pentru că Opera este cel mai bun backup pentru noi în caz de vreme nefavorabilă. Anul acesta deschiderea festivalului este în curtea Muzeului de Artă, avem trei zile pe malul Someșului, care au fost foarte reușite anul trecut ca impact și ca percepție și avem trei zile în Parcul Central. Este primul an în care încercăm să folosim tot parcul în sensul că vom monta o a doua scenă ca desfășurare de forțe. Va fi zona Operei Maghiare la aproximativ 600 de metri de scena principală.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea


Ați simțit până acum că Parcul Central devine prea mic pentru publicul Jazz in the Park?

Cumva și noi simțim nevoia și cred că și publicul simte nevoia de a descoperi tot mai mult ce înseamnă experiența Jazz in the Park și atunci este normal să fim prezenți și în alte locații. Parcul este în al patrulea an activ și va rămâne întotdeauna sufletul acestui festival, dar este important și pentru noi să experimentăm și să creștem. Având un festival gratuit, uneori suntem limitați de buget în ceea ce privește artiștii pe care putem să îi aducem pentru că nu putem depăși anumite plafoane financiare la nivel de onorarii. De asemenea, oricât ne-am dori, sunt artiști a căror muzică nu ar suna bine în parc. Așa că, de un an deja facem evenimente de promovare deși ele sunt mult prea mari pentru a fi doar evenimente de promovare, care testează reacția publicului și duce festivalul mai departe decât ceea ce poate oferi parcul. Un exemplu ar fi Picnic in the Park și Jazz in the Street unde ne-am dus în centrul orașului pentru a anima anumite zone care nouă ni se păreau neglijate. De asemenea, avem o relație de amiciție cu cei de la ARTmania care organizează festivalul de rock ARTmania și Blaj aLive și anul acesta ne-am făcut un colțișor de relaxare cu recuzita noastră și am dus niște artiști care să cânte pe parcursul zilei. Astfel de gesturi sunt mai mult de prietenie decât de promovare.

Cât de mult vă interesează pe voi, ca organizatori, să atrageți public din alte orașe la festival?

Începem să mizăm tot mai mult pe publicul din exterior. Neavând restricții de acces în parc ne este destul de greu să aflăm din ce orașe vin participanții la Jazz in the Park. Este ușor când vinzi bilete online să vezi de unde îți vine publicul consultând o bază de date. În cazul nostru, însă, nu se aplică. Dar ne-am propus să facem chestionare în acest an și, totodată, urmărim impactul nostru în social media și ce putem spune este că există o comunitate de fani ai noștri în București. De asemenea, facem promovare activă în județele din jurul Clujului și cum evenimentul este gratuit, oamenii își dau seama că este destul de rentabil să vină pentru câteva zile în Cluj pe durata festivalului. Am primit și întrebări dacă avem posibilități de cazare.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea


Care sunt noutățile ediției din acest an?

În primul rând mă bucur foarte mult cum a ieșit pregătirea concursului de festival. Avem trupe finaliste din șase țări care vor participa și deși concursul era planificat în două zile din festival, dat fiind numărul mare de artiști, am extins partea de concurs cu o zi. Asta este o șansă pentru noi să descoperim nume noi și să îi ținem aproape să facem o bază de date. Pe lângă asta, o noutate ca structură este faptul că am adăugat încă o scenă, ceea ce înseamnă că a crescut numărul de concerte pe care le putem oferi publicului. De asemenea, avem și o scenă de muzică clasică și deși am mai cochetat cu ideea de a face concerte de muzică clasică, tot timpul le-am dus în altă parte. Anul trecut am avut un recital la Opera Maghiară și în primul an am făcut din Casino o scenă de muzică clasică. Anul acesta facem o scenă în parc, între copaci, unde oamenii pot sta pe iarbă, avem un repertoriu destul de bogat, vor cânta cinci artiști, toți foști colegi de clasă din promoția 1998-1999, care niciodată nu au mai cântat împreună. Ei vor avea un program de după-masă și vom avea un concert de pian la miezul nopții, imediat după ce terminăm activitatea pe scena principală.

Vor fi multe activități în parc, de exemplu Daisler Print House va avea o zi dedicată acolo și avem un content tot mai mare calitativ prin parteneriate cum sunt cele cu British Council, cu Universitatea de Artă și Design, cum este Pegas, care de la simpla participare la eveniment au ajuns să se implice tot mai mult și să-și amenajeze zone. Cei de la Pegas își vor lansa noua colecție de biciclete la noi în festival, British Council va avea o bibliotecă și vor exista și momente de teatru din operele lui Shakespeare. British Council aduce și o trupă foarte bună în cadrul festivalului, Neil Cowley Trio. De asemenea, colaborăm foarte bine cu Centrul Cultural German care a facilitat aducerea a două trupe.

Altă noutate, tot de ordin logistic este faptul că am reușit să facem mult mai calitativ târgul de artizanat care în toate edițiile a fost o atracție pentru festival. El va fi mutat de pe aleile centrale în corturi, în spatele Clădirii Casino. Pe aleea centrală din parc vom avea un food court pentru că am observat că este o cerere destul de mare.

Fondul Jazz in the Park

După reușita Fondului Jazz in the Park de anul trecut, când 5.000 de persoane au donat în total peste 9.000 de euro pentru a susține tineri talentați și proiecte culturale pentru comunitatea clujeană, la ediția din această vară organizatorii festivalului Jazz in the Park vor să atingă 15.000 de euro. Donațiile vor merge spre finanțarea a minim trei proiecte ale artiștilor clujeni care dau dovadă de excelență în activitatea lor, care demonstrează un angajament pe termen lung față de cariera lor artistică și față de comunitatea artistică locală și care doresc să dezvolte un proiect artistic experimental.

„Cu Fondul Jazz in the Park am făcut anul acesta exact ce am zis că facem anul trecut. În plus, am schimbat perioada de acordare de finanțări. Anul trecut ne-a fost frică și am zis că o vom face doar după ce strângem fondul Jazz in the Park, anul acesta am făcut-o înainte să începem să strângem fondul ca să avem mai multe aplicații. Din încercarea de a fi cât mai transparenți cu fondul și de a arăta oamenilor că nu cheltuim după cum ne taie pe noi capul, am ales un juriu extern în care noi am avut un singur reprezentant în discuția cu juriul și doi reprezentanți în jurizarea proiectelor. Juriul a ales tematica din acest an și anume de a finanța arta experimentală, respectiv de a susține procesul de creație. Din cele trei proiecte finanțate, există proiectul Măscărici care are un evident potențial antreprenorial, există un proiect al cărui impact va fi mai degrabă comunitar, cum este Moara și un proiect care le combină pe toate, Our Environment Remixed. Proiectele vor fi expuse pe durata festivalului, fie prin schițe, fie prin zone dedicate lor”, a explicat Alin Vaida, organizator principal al Festivalului Jazz in the Park.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Potrivit acestuia, Fondul Jazz in the Park este important în primul rând pentru că oferă comunității și altceva decât o săptămână de muzică și distracție. „Este foarte important ca oamenii să înțeleagă că putem să facem festivalul și fără acest fond. Dar ceea ce vrem să arătăm este că unde suntem mulți puterea crește și că oamenii, dacă vor, pot alege să investească în artă, sau în orice altceva ar fi necesar în oraș. Ar fi interesant dacă oamenii, într-o zi, ar alege să susțină, din proprie inițiativă, chiar festivalul nostru. În Germania, de exemplu, multe concerte sunt organizate pe sistemul intri și plătești în funcție de cât de bun ți s-a părut spectacolul, fără a avea o obligație la intrare. Dacă ar fi aplicat acest lucru și la noi, cred că am dovedi un grad de civilizație foarte ridicat, un grad de respect reciproc. Eu nu m-am gândit niciodată la Jazz in the Park ca la un eveniment gratuit și oamenii nu cred că vin la Jazz in the Park pentru că e gratuit. Îmi place că de fiecare dată când am avut un eveniment pe bilete, dacă el a fost bun, publicul a venit, dacă a fost mai puțin bun, ne-au taxat, dar niciodată nu au fost discuții că de ce organizăm și evenimente care necesită intrare pe bază de bilet”, a mai precizat Alin Vaida.

Proiectele de artă experimentală finanțate prin Fondul Jazz in the Park:

Moara este un proiect care constă în construirea unei instalații din lemn sub forma unei punți sau a unui loc de șezătoare. E vorba despre un pod pietonal care va fi ridicat peste Canalul Morii, într-un loc cu verdeață unde oricine va putea să evadeze din aglomerarea urbană. Inițiatorii proiectului își propun astfel să recupereze o parte din istoria industrială și umană a Clujului de altădată. Proiectul îmbină artele vizuale cu sculptura și dulgheria. Locul în care va fi amplasat podul pietonal va fi stabilit în urma unei documentări și în colaborare cu autoritățile locale.

Jazz of the Park – Our Environment Remixed: Sunetele parcului pot să creeze muzică, iar fiecare dintre noi putem contribui la un astfel de proiect. Ideea presupune realizarea unui pupitru de muzică electronică care să funcționeze pe baza sunetelor înregistrate în parc. Sistemul va fi gândit pentru interacțiune astfel încât fiecare vizitator va avea ocazia să creeze muzici electronice din sunetele copacilor, păsărilor, mediului în care va fi amplasat sistemul de sunet.

Măscărici-reinterpretarea cărților de joc multiculturale

26 de ilustratori grafici își unesc talentul pentru a crea un set special de cărți de joc. Fiecare ilustrator își folosește propria imaginație în stabilirea elementelor ce compun îmbrăcămintea țării alese. Este o reinterpretare contemporană a Păcăliciului pe care l-am jucat când eram mici. Se îmbină astfel artele vizuale cu designul.

În cazul în care se vor aduna din donații mai mult de 15.000 euro, vor fi susținute și următoarele proiecte, în ordinea stabilită de juriu: Glow, Reintegrare și Teen Spirit. Glow este un proiect de artă vizuală care transformă ramurile și frunzele unui copac în spațiu de proiecție, Reintegrare urmărește realizarea de aplicații interactive create de sunet, formă și lumină, care compun o instalație formată din sculpturi acustice. Scopul proiectului Teen Spirit este realizarea unei producții aflate la confluența dintre teatru, muzică, arte plastice și performance care să promoveze dialogul intercultural și cel între generații.

Jazz in the Park, festivalul care schimbă fața Clujului prin muzică, distracție și investiție în artă

Benny Rietveld Quintet, la Cluj: „Orașul este exploziv. Ceea ce vezi pe internet e una, experiența e alta”

Florin Moroșanu: „Clujenii au înțeles că statul pe iarbă e ceva normal”

Jazz in the Park: Muzică, distracție și investiție în artă

Clujenii îşi recuceresc oraşul

Teodora Enache și Benny Rietveld Quintet deschid festivalul Jazz in the Park 2016 cu un concert de excepție

Susține Fondul Jazz in the Park și poți merge la Untold

TIFF, Untold Festival, Electric Castle și Blaj aLive susțin Fondul Jazz in the Park

Trupele de jazz din țară și străinătate pot câștiga premii și ocazia de a deschide festivalul Jazz in the Park în 2017

Hindi Zahra cântă la Jazz in the Park.


Publicitate

Postaţi un comentariu