Încep înscrierile la facultate. Feriți-vă de fabricile de șomeri!

Sistemul românesc de învățământ a creat numeroase „fabrici de diplome”

De ani de zile studenţii nu mai au certitudinea că se pregătesc într-o specialitate de care societatea românească are mare nevoie, care să le asigure garanţia ocupării unor locuri de muncă importante şi bine plătite. Ospătari, lucrători bucătărie, barmani, şoferi autocamion, muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, telefonişti, lucrători comerciali, muncitori necalificaţi la demolarea clădirilor şi ingineri de sistem, acestea sunt ocupaţiile pe care Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj le punea săptămână trecută la dispoziţia persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În timp ce judeţul Cluj oferea 1.620 de locuri de muncă, cele mai multe din ţară, în Satu Mare erau disponibile-355, în Bistriţa-Năsăud-242, în Maramureş-181 şi în Sălaj-69.

Rezultatele unui studiu IRES efectuat pe un eşantion de 1242 de persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, a evidenţiat faptul că forţa de muncă de astăzi este mult mai slab pregătită decât cea de dinainte de 1989, potrivit a 86% dintre respondenţi. De asemenea, 84% dintre persoane chestionate considerau că nu toată lumea trebuie să urmeze studii superioare. 45% dintre cei chestionaţi aveau destul de puţină încredere în pregătirea absolvenţilor de facultate din România în ultimii ani, comparativ cu doar 10%, care aveau foarte multă încredere. Peste jumătate dintre respondenţi, respectiv 60% erau de părere că unii tineri ar trebui să fie încurajaţi să se îndrepte spre învăţământul profesional şi tehnic decât să fie încurajaţi să termine o facultate. Contrar tuturor sondajelor, Universitatea Babeş-Bolyai va scoate la concurs începând de astăzi, cel mai mare număr de locuri la admitere din România dintre toate universităţile. Instituţia se mândreşte şi cu oferta a peste 260 de programe la nivel licenţă şi peste 200 la nivel master. „Asta nu înseamnă că ne dorim mulţi studenţi, pregătiţi la întâmplare”, spune rectorul UBB, Ioan Aurel Pop. În acest an, datorită scăderii demografice, universităţile îşi deschid porţile pentru cel mai mic număr de absolvenţi din toţi anii trecuţi. „Deşi suntem optimişti în legătură cu faptul că 55% din candidaţii de la Bacalaureat au reuşit să-şi ia examenul, asta nu înseamnă că în cifre ei sunt mai mulţi ca anul trecut, când procentajul a fost cu 11% mai mic. În acest an este mică promoţia”, precizează Ioan Aurel Pop.

„De-a lungul a 20 de ani am văzut, dacă nu mă înşel, peste 5.000 de tineri absolvenţi care au venit cla noi să se angajeze. Vă spun sincer, situaţia este gravă, din 100 de candidaţi cam 85 sunt de refuzat! Nu au cunoştinţe practice dar nici teoretice suficiente! Însă, singurul lucru bun care s-a întâmplat este exigenţa de la Bacalaureat şi asta ar trebui să continue pentu că pune presiune şi pe facultăţi să se adapteze” – Iosif Pop, economist, om de afaceri.

Universitatea Babeş-Bolyai oferă pentru anul universitar 2013-2014, 4.891 de locuri bugetate, aproximativ 10.000 de locuri în regim de taxă şi 3.000 de locuri pentru învăţământ la distanţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Instituţia cu cele mai multe locuri pe care le pune la dispoziţia proaspeţilor absolvenţi este Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, cu 2.437 de locuri, din care 654 în regim bugetat şi 1.783 în regim taxă. O altă discrepanţă mare în privinţa locurilor bugetate şi a celor cu taxă este prezentă în cazul Facultăţii de Studii Europene care pune la dispoziţie 185 de locuri la buget şi 795 de locuri la taxă. Perioada de admitere la UBB este 15-31 iulie. Dorinţa absolvenţilor de liceu şi nevoia reală a pieţei forţei de muncă niciodată nu au coincis şi, ca urmare, într-o universitate se cultivă şi secţii care nu au căutare pentru ca domenii întregi să nu rămână descoperite. „Nu mă refer la faimoasele studii clasice, greaca şi latina la care nu se duce aproape nimeni. De exemplu, noi la Fizică trebuie să facem eforturi să acoperim o ştiinţă fundamentală fără de care nu am putea evolua. La Fizică nu avem candidaţi. Trimitem în fiecare an, în principalele licee, persoane calificate de la Facultatea de Fizică pentru a-i convinge pe elevi că Fizica este un domeniu cerut. E dificil şi riscant pentru că la sfârşitul unei asemenea prezentări elevii întreabă: Bine, bine, dar după ce termin unde o să lucrez?”, punctează rectorul UBB.

Şcolirea maselor

Chiar dacă nu există o corelare între locurile pe care universităţile le au, şi piaţa muncii, sistemul educaţional din România spune că este mult mai important ca oamenii să vină să facă ştiinţă, carte şi cercetare şi propune chiar şi o filozofie: aceea de a-i lăsa pe tineri să facă şcoală la nivel licenţă chiar dacă nu se potrivesc opţiunile studenţilor cu exigenţele pieţei şi la nivel de masterat şi doctorat să încerce să îi dirijeze spre acele sectoare care au căutare. „Noi am putea să oferim , să zicem, doar 50 de locuri la admitere, însă ar rămâne 1000 de oameni dornici să înveţe. Ministerul Educaţiei, de 20 de ani a ales varianta de a şcoli oamenii”, afirmă Călin Rus, prorector al UBB, adăugând că în proporţie de 50-60% dintre absolvenţii UBB îşi găsesc un loc de muncă după terminarea facultăţii. Numărul mare al locurilor scoase la concurs este motivat de UBB şi prin faptul că Universitatea îşi focalizează absolvenţi pentru piaţa internaţională a muncii. În anul universitar 2013-2014, facultăţile care vor avea cea mai mare concurenţă, din experienţa anilor precedenţi, sunt Facultatea de Psihologie, Ştiinţele Comunicării şi Informatică.

„Procentual încă mai avem de educat tineri la nivelul învăţământului superior, ca să fim la nivelul Franţei, Germaniei sau Marii Britanii. La nivel licenţă e bine să fie învăţământul mai general şi o pregătire de bază, iar la nivel de masterat şi doctorat, să încercăm să ne orientăm prin a adapta programele la cererea pieţei, în colaborare cu diverşi parteneri de pe piaţa muncii” – Ioan Aurel Pop, rector al UBB

Satu Mare/ Campioană, licenţiată cu 10 în economie, a ajuns ospătar

Lorena Batfalschi, sportivă de performanță, ilustrează perfect traseul sinuos al unui absolvent român, obligat să se reorienteze şi să renunţe de câteva ori într-un timp record la ce alesese să facă. Lorena era în primul rând o mare împătimită a sportului. „De mică mă visam o campioană. Am început la un concurs şcolar unde am fost remarcată de antrenorul Radu Achim, un adevărat şlefuitor de talente, după care am continuat până ce vitrina cu medalii şi cupe a devenit neîncăpătoare. Cel mai bun an pe plan sportiv a fost de departe 2007, când am devenit dublă campioană naţională la juniori doi, de pentatlon şi heptatlon, şi medaliată cu argint la Jocurile Europei de Sud Est. Mai pot să adaug şi cele două medalii de argint luate la Campionatele Naţionale Universitare desfăşurate la Cluj”, povesteşte Lorena.

Chiar dacă mai putea să continue cu sportul, Lorena a fost nevoită să încheie în urmă cu un an acest capitol deoarece avea nevoie de bani şi a trebuit să se angajeze.

Atât în liceu cât şi la facultate, a fost o elevă eminentă. Chiar dacă a absolvit cu brio facultatea de contabilitate şi informatică de gestiune din cadrul Universităţii de Vest Vasile Goldiş, Lorena s-a angajat ca ospătăriţă. Un lucru care i-a lăsat un gust destul de amar, dar care nu a descurajat-o. „ Sunt obişnuită cu competiţiile iar pentru a ajunge pe cea mai înaltă treaptă ştiu că e nevoie de ambiţie, tenacitate şi multă luptă. Aşa este şi în viaţă, poate chiar mai mult decât în sport. Desigur că atunci când am început facultatea mă gândeam că voi munci într-un domeniu care să aibă de-a face cât de cât cu ce am studiat. Sincer, sunt puţin dezamăgită şi ceea ce m-a deranjat cel mai mult a fost refuzul angajatorilor, care-mi imputau lipsa de experienţă. Păi, din moment ce nu am primit posibilitatea să capăt experienţă în profilul unde am terminat cum cred că am s-o dobândesc?” spune cu uşoară amărăciune în glas Lorena.Acum ea lucrează la un Casino unde este operator de jocuri

Maramureş/ Ai carte, n-ai parte!

În Maramureş nu sunt la mare căutare absolvenţii de studii superioare. Indiferent de profilul ales, la absolvirea facultăţii, mulţi dintre foştii studenţi constată că trebuie să se mulţumească cu ceea ce găsesc, nu cu ceea ce şi-ar dori. „Săptămâna aceasta, din cele 124 de locuri de muncă disponibile pe piaţa muncii din judeţ doar cinci sunt pentru absolvenţii de studii superioare. Se caută doi ingineri chimişti, doi ingineri pentru industria prelucrătoare şi un amanetar”, a declarat Oana Oşanu, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Maramureş.

Puşi în situaţia de a alege între un job care nu are nimic de-a face cu specialitatea în care sunt pregătiţi, absolvenţii de studii superioare spun că nu prea au de ales. „Am absolvit Ingineria Minieră şi nu îmi găsesc un loc de muncă. Aş avea o variantă în străinătate, numai că acolo se cere experienţă de minimum cinci ani în domeniu plus limba spaniolă. Nu am cum să îndeplinesc aceste condiţii aşa că mă voi mulţumi să lucrez cel puţin în această vară ca şofer de taxi”, a explicat Sorin Pop, un absolvent al Facultăţii de Resurse Minerale şi Mediu din cadrul Universităţii Tehnice Cluj Napoca. Specialiştii de la AJOFM spun că pe piaţa muncii în următorii ani vor fi la mare căutare meseriile „eco”, tot ce este legat de agricultură şi IT. „La mare căutare vor fi meseriile eco, tot ce ţine de agricultură dar şi IT. S-a recomandat chiar universităţilor să înfiinţeze astfel de profile”, a concluzionat Oana Oşanu.

Sălaj/ „Niciodată nu o să fie prea mulţi IT-işti”

Doctori, jurişti şi analişti – programatori şi ingineri de sisteme IT. Sunt profesiile care au şi acum mare trecere pe piaţa muncii şi vor avea şi în următorii câţiva ani, crede analistul economic Emanoil Gârdan. Potrivit acestuia, o comisie guvernamentală ar trebui să facă, periodic, un studiu care să confere o anumită predictibilitate care să-i ajute pe absolvenţii de liceu să se decidă în privinţa meseriei pe care şi-o aleg.

„Un astfel de studiu ar trebui să se bazeze pe informaţii clare din economia reală. Informaţii despre ramurile economice care dispar, despre domeniile în care nu sunt specialişi. În lipsa acestor informaţii, nu poţi decât să te bazezi pe logică, să te orientezi spre domeniile deficitare din punct de vedere al încadrării. Un domeniu important şi ofertant este cel al tehnologiei informaţiei. Şi nu mă refer doar la analişti programatori, ci şi la ingineri de sistem IT, pentru că partea de soft este mult înaintea părţii practice, deci această latură este de viitor. Niciodată nu o să fie prea mulţi IT-işti, fiindcă domeniile în care se pot implementa noi programe IT se diversifică de la o zi la alta”, precizează el.

Una dintre meseriile care a pierdut mult teren pe piaţa muncii în ultima perioadă este cea de economist. Simte asta pe propria-i piele Mihai, un tânăr de 24 de ani din Zalău, care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, în urmă cu trei ani, şi încă nu a reuşit să îşi găsească un loc pe măsura pregătirii sale. Mihai recunoaşte că a avut şi ghinionul să termine facultatea chiar în momentul în care criza a lovit în sistemul bancar, instituţiile de profil apelând la reduceri de personal, nicidecum la angajări.

Germania face prognoze, noi nu

Sociologul Marius Lazăr, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai spune că singurul criteriu de orintare pe care merg românii spre o facultate este succesul de piaţă al meseriei: unde se câştigă mai mult, acolo se duc cei mai mulţi. Dar uită că acest lucru se poate schimba peste cinci ani când termină o facultate. Acestă problema pe care o are România, de neadaptare a sistemului de educaţie la piaţa muncii ţine de lipsa unor strategii pe termen lung, de scopurile mercantile ale universităţilor şi de instabilitatea unor politici coerente, continue în domeniul învăţământului. Spre deosebire de Germania, de exemplu, unde, spune Marius Lazăr, există cercetări temeinice care adaptează permanent învăţământul la piaţă, acolo există cea mai mare inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii din toată Europa. „Felul în care s-a făcut ajunstarea la piaţă, la noi, a născut efecte perverse. Pentru că tinerii şi părinţii lor s-au orientat în funcţie de trecut nu de viitor: dacă au succes avocaţii, toată lumea merge la drept, chit că peste cinci ani nu mai e valabil, nu mai poţi intra în barou! În felul acesta se nasc frustrări, cei pregătiţi pentru o carieră de succes devin deprimaţi, blazaţi, fac taximetrie şi urăsc lumea care nu le recunoaşte meritele. Fireşte, nu doar ei poartă vina de a se fi orintat greşit ci şi noi, şcoala, societatea guvernul care nu se preocupă să existe forţă de muncă bine pregătită pentru ce domenii vor fi căutate în viitorul apropiat”, explică sociologul.

Cluj/ Admitere 2013 în cifre

  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) – 3.200 locuri la buget şi 1.730 locuri la taxă, cu examene de admitere la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, la Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi la Facultatea de Construcţii.
  • Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iuliu Haţieganu – 601 locuri la buget şi 259 la taxă. La specializarea Medicină generală şi Medicină dentară, UMF Cluj a scos la concurs, numai locuri la buget.
  • Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (UAD) – 148 de locuri la buget, la specializările Pictură, Sculptură, Grafică, Fotografie, Conservare şi Restaurare, Design textil, Modă – design vestimentar, Ceramică – Sticlă – Metal şi Design. Instituţia de învăţământ superior are încă 133 de locuri la taxă şi 15 locuri pentru cetăţenii din Republica Moldova.
  • Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca – 855 de locuri la buget şi 972 la taxă. Absolvenţii de liceu pot opta pentru a urma cursurile celor şase facultăţi din cadrul USAMV: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii, Facultatea de Medicină Veterinară şi Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor.
  • Academia de Muzică Gheorghe Dima (AMGD)- 164 de locuri la buget şi 7 la taxă, la cele şapte specializări: Interpretare muzicală – instrumente, Interpretare muzicală – canto, Artele spectacolului muzical, Pedagogie muzicală, Compoziţie, Muzicologie şi Dirijat.

Texte de Cristina Beligăr (Cluj), Nicolae Ghișan (Satu Mare), Simona Muntean (Baia Mare) și Olimpia Man (Zalău)


Publicitate

Postaţi un comentariu