Încă o rețetă a dezastrului: organismele modificate genetic permise în ariile protejate

Parlamentul României a adoptat recent o lege care permite cultivarea plantelor modificate genetic în ariile protejate de interes comunitar. Legea a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare. Este un caz unic în Europa, în care e permis așa ceva. Coaliția de mediu se revoltă și trimite comunicate la președinție, în speranța că legea nu va fi promulgată. Ei spun că forma legii ieșite din Parlament conține o eroare uriașă, care va afecta major și definitiv o valoare inestimabilă a României, biodiversitatea. „OMG, spun ei, nu ar trebui cultivate în ariile naturale protejate, nici la 5 km de limitele acestora”. Uniunea Europeana a fost precaută în fața acestei provocări și mai multe țări au interzis total cultivarea unor soiuri de plante modificate genetic: Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Polonia. Nu și România. Attila Szocs, președintele Eco Ruralis crede că este efectul unui lobby puternic pentru interese financiare majore, iar România este victima ignoranței și a lăcomiei, ” un fel de țara- nimănui în care se poate orice, popor bun pentru experimente!”. Iar ținta ar fi ariile protejate cu mare potențial agricol: Dobrogea, Delta Dunării și Podișul Transilvaniei.

Film cu proști

Este vară și România se pregătește de recoltat grâul. Se anunță o producție record. Anul acesta a plouat și pământul a rodit. Este al doilea an în care această țară, altfel incapabilă să progreseze, se ridică cu capul deasupra și supraviețuiește crizei, ajutată de rodul pământului.

Deputații s-au întrunit în comisia de agricultură și au decis ca și pe terenurile protejate până acum prin lege, cele din Natura 2000, să se poată cultiva Organisme Modificate Genetic. Legea a trecut apoi ca prin brânză în plenul Camerei. Acum a ajuns la promulgat la Președinție. Specialiștii spun că este o prostie, ecologiștii scriu petiții, iar primarii se bucură pentru că scapă de regulile stricte ale ariilor protejate care- i scoteau din sărite.

Undeva în Nordul țării o ceată de astfel de primari avuseseră deja o întrunire la care își arătarseră nemulțumirea față includerea pământurilor în ariile protejate. Unul zicea că a pierdut 150 de mii de euro pe care i-ar fi primit pentru un parc fotovoltaic, dar statutul de arie protejată al terenului l-a blocat, iar altul chema SRI-ul și DNA-ul să îi apere de amenințarea ariilor protejate. La Turț ca și la Iara sau în altă parte nu s-a auzit de subvenții pentru terenurile din ariile protejate. Nici la Cluj nu s-ar fi știut nimic dacă n-ar fi fost un profesor de la UBB, biologul Laszlo Rakosy, care i-a învățat pe țărani cum să ceară subvenții pe programul de Agro-Mediu. Cei care au știut au primit între 150 și 450 de euro la hectar. Profesorul avea experiență din Austria unde a umblat vreo doi ani prin ierburile și câmpurile ei ca să găsescă un fluture protejat de lege. Unde îl găsea, marca terenul ca protejat, iar proprietarul primea bani ca să nu facă nimic. A venit acasă și a căutat plante și fluturi rari împreună cu colegii de la facultate. Unde au găsit, au făcut documentele, iar țăranii transilvăneni au primit bani ca să lase ierburile și fluturii în pace.

De ce?

În agricultură, ca și în viață, contează mai mult viitorul. Dacă pământul, singura resursă naturală a României rămasă nejefuită încă, de o clasă politică lacomă și ignorantă, nu este păstrat cu grijă, nici mâncare nu vom mai avea. Alte țări din jurul nostru s-au trezit la timp, iar Ungaria de exemplu, dă foc la recoltele modificate genetic, în timp ce noi le introducem și-n ariile protejate. Singurul loc unde nu erau permise. Deputații care au votat legea nu au explicații sau argumente. Cornel Itu de la Cluj nu știe care este miza unei astfel de legi, dar crede că știe Ministerul Mediului de ce a cerut-o. Pentru că, și asta e culmea, legea a fost cerută chiar de Ministerul Mediului. Singura explicație pe care o dau activiștii ecologiști este că sunt interese ale industriașilor din agricultură pentru vreun teren mănos din Sudul țării și asta lovește și-n Nordul ei. Aici comunități întregi, ca Valea Târnavelor sau Valea Viilor din Sălaj au înflorit folosind beneficiile ariilor protejate Natura 2000. Anca Dalmasso din Saschiz trăiește din dulceața pe care o vinde în Franța, Germania, Italia. Dar n-ar putea-o vinde dacă n-ar fi făcută din fructe și flori ecologice, protejate de lege, doar așa au produsele românești căutare. Numai că, în cele mai multe dintre localitățile României, domnește ignoranța, iar nemulțumirea unor primari a fost un pretext suficient de bun pentru strecurarea legii prin Parlament.

Cum a începul războiul cu „ariile” din Turț

Edilul din Turţ, Ioan Ciupac a reclamat că din cauza acestor zone protejate a pierdut o chirie de 150.000 euro pe an, o firmă fiind interesată de realizarea unui parc fotovoltaic. Supărat peste măsură, spune presa locală, un alt primar, Govor, a declarat că „acestea sunt probleme de siguranţă naţională. Instituţiile statului ar trebui să se sesizeze. Mă refer aici al DNA, SRI, etc”.Primarii care se plâng de existenţa acestor arii protejate nu au habar că localnicii ar putea beneficia de subvenții, ei reclamă retoric o situație pentru care sunt vinovați de delăsare și ignoranță. „Am înţeles că proprietarii a căror terenuri intră în aria acestor zone protejate pot primi despăgubiri de până la 100 euro pe hectar. La noi de ce nu se aplică? Mulţi dintre noi nici nu am ştiut că anumite zone sunt protejate. Acolo nu poţi construi, nu poţi investi deoarece distrugi flora şi fauna”.

Cultivator de OMG a renunțat la ele, dar nu le urăște

Organismele Modificate Genetic nu sunt o carte câștigătoare în Ardeal. Liviu Chiolțan a cultivat acum trei ani un teren cu porumb modificat genetic, dar apoi a renunțat. Este fermier, are 33 de ani, 1100 de hectare de teren și 1200 de oi. Dar experiența OMG i-a lăsat un gust amar. El a studiat Științele Agricole, teoretic nu are rețineri față de OMG, are viziuni progresiste, îi plac expansiunile și descoperirile științei. Dar s-a întors la agricultura clasică. Birocrația și o anume nesiguranță față de ce poți face cu produsele, l-au descurajat. Porumbul lui modificat genetic avea puterea nenaturală de a se apăra de sfredelitorul tulpinilor, cel care le roade, le subțiază și la prima vijelie le culcă la pământ. Și la doi ani după aceea trebuie să trimită rapoarte și să primescă inspecții. Cei de la Direcția Agricolă au și acum numărul lui în agenda telefonică. După Garda de Mediu vin și asociațiile care verifică fiecare bob din cultura de OMG. Unde a ajuns, la cine, cum. ” Nu, n-aș mai încerca. OMG sunt un avantaj economic , o necesitate dacă vrei agricultură performantă, dar Europa nu ageează asta. Nouă ne e frică de OMG și asta face imposibil profitul, deși producția este mai mare cu circa 20%. M-am întors la culturile tradiționale, par a fi din natura locului ”, spune Liviu Chiolțan.

Revolta. Coaliția de Mediu îi scrie președintelui

Votarea acestei legi a îngrijorat Coaliția pentru Mediu din Romania, care numără 70 de organizații de mediu și care a scris un memoriu către Președinția României în care-l roagă pe președinte să nu promulge legea, ci s-o întoarcă spre dezbaterea publică.

„Cele mai recente studii științifice arată că organismele modificate genetic (OMG) și pesticidele asociate utilizării acestora în agricultură produc efecte negative. Toxinele produse de OMG precum si glifosatul, utilizat in asociere cu plantele OMG cu toleranta la ierbicide, afectaza flora si fauna salbatica, solul si apele. Ariile naturale protejate, inclusiv siturile de importanta comunitara Natura 2000 sunt ultimele refugii pentru biodiversitate. Astfel, avand in vedere faptul ca legea nu a fost indeajuns dezbatuta, pentru ca reprezentantii organizatiilor de protectie a mediului si alte parti interesate sa-si poata expune punctele de vedere, ne vedem nevoiti, sa apelam, in ultima instanta, la institutia Președinției pentru a solicita retrimiterea legii in Parlamant”, scriu ei în petiție.

Tinerii ecologiști: „Suntem cobai?”

În Sălaj, o organizație de tineri luptă pentru protejarea naturii.“Pericolul mare şi imediat îl reprezintă dispariţia plantelor, care fac specificul unei zone, din cauza polenizării. Insectele pot parcurge sute de kilometri şi, în afară de plantele băştinaşe, vor poleniza inclusiv plantele modificate genetic. Vor „altoi” noi plante şi vor da naştere la hibrizi”, este de părere Călin Pavăl, membru al Asociaţiei „Descoperim Sălajul”. Experimentele din Africa se mută în România, în opinia aceluiaşi apărător al naturii: „De ce vor să intervină în ariile protejate, unde accesul omului este restricţionat? Nu poți spune că protejezi ceva dacă introduci un monstru în locul respectiv!”

Târnava Mare, crescută pe Natura 2000, atacă Parlamentul

Locuitorii din bazinul Târnavelor au pornit cu dreptul acum câțiva ani și pe fundamentul Natura 2000 au clădit un adevărat „imperiu” al produselor naturale. De ei s-a auzit în întreaga lume, iar Prințul Charles le recomandă produsele cu fiecare ocazie.

„Pe noi ne afectează direct, ca și proiect de antreprenoriat integrat – agricultura și turism – deoarece tot ceea ce am construit, produsele locale de calitate superioară pe care le oferim cât și serviciile de turism, inclusiv promovarea acestora, au avut la baza respectul pentru biodiversitate și dezvoltarea durabilă! În calitatea noastră de membru GAL Dealurile Târnavelor, Slow Food Târnava Mare, APPTE Mureș, – asociații care promovează dezvoltarea durabilă și alimentația sănătoasă, declinăm decizia Parlamentului și ne exprimăm speranța să fi luat act și de a fi acționat la timp pentru stoparea acestei legi!

Întrebările noastre se leagă de asemenea și de corelarea acestei măsuri cu direcția de înverzire din nou reformata PAC:

1. cum afectează măsurile de agro-mediu ?
2. cum afectează speciile de plante protejate, periclitate și nu numai dar și soiurile locale, în urma polenizării?
3. ce se va întâmpla cu strategiile și planurile de management deja elaborate luând în calcul faptul că zona este inclusă în sit Natura 2000 ?
4. există un studiu de impact?”

Esențial. Ce sunt ariile protejate

Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. La definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, se consideră că în foarte multe situaţii activităţile umane de gospodărire a resurselor naturale pot continua.

Legislaţia europeană dă proprietarilor de situri Natura 2000 şi drepturi, nu numai îndatoriri, numai că aceştia ori nu le cunosc, ori statul român nu le respectă. De exemplu, persoanele proprietare de zone în care s-au înfiinţat site-uri Natura 2000 trebuie să primească despăgubiri de la stat, dacă se interzice exploatarea lor, pentru protejarea florei şi faunei din zonă. De asemenea, proprietarii de terenuri extravilane care se află în siturile Natura 2000 sunt scutiţi de impozit, prin lege.

Legiuitorul a prevăzut posibilitatea acordării de despăgubiri pentru proprietarii terenurilor aflate în ariile naturale protejate, prin articolul 26 alin.1 din OUG 57/2007, articol care prevede printre altele și că modalitatea de solicitare, de calcul și de acordare a despăgubirilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Până în prezent, Guvernul României nu a adoptat o astfel de hotărâre.

Una din condițiile esențiale pentru formularea unei acțiuni judecătorești este afirmarea unei pretenții, adică a unui drept subiectiv civil, care, printre alte condiții, trebuie să fie actual.

În schimb, există programul de AgroMediu care acordă despăgubiri pentru ariile protejate de la 150 la 450 de euro pe hectar. Doar că oamenii nu cunosc acest lucru și nici primarii comunelor.

[stextbox id=”custom” caption=”Legea care modifică viitorul”]

Articolul I punctul 15, alineatul (4) al articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) În ariile naturale protejate, de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.”

Amendamentul de mai sus face parte din Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Textul inițial al respectivului alineat (4) din articolul 52 era: “(4) În ariile naturale protejate sunt interzise: orice activități de obținere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic”.[/stextbox]

Opinia expertului/ Aurel Maxim, profesor Științe Agricole:

„Prin promulgarea acestei legi privind cultivarea organismelor modificate genetic în ariile protejate, România s-ar plasa din nou în contracurent față de Europa. În vreme ce tot mai multe țări ale UE interzic cultivarea OMG-urilor (Germania, Franța, Austria, Polonia, Ungaria, Grecia etc.), tot mai puțini fermieri le cultivă, tot mai mulți consumatori le detestă noi ne apucăm să le introducem în ariile naturale protejate. Politicile Agricole Comune (PAC) stimulează fermele mici și mijlocii și agricultura durabilă, noi prin această lege promovăm fermele uriașe în sistem industrial cu efecte dezastruoase pentru sănătatea mediului și a oamenilor. PAC-ul prevede menținerea „suprafeței de interes ecologic” de 5% în fiecare fermă, pentru menținerea biodiversității, noi prin această lege deschidem calea unui erbicid total care distruge toată biodiversitatea din fermă și din vecinătăți, cu otrăvirea tuturor componentelor mediului.

De fapt, în această acțiune legislativă putem vedea în toată hidoșenia ei, agresivitatea multinaționalelor. Aceasta este politica companiilor din domeniul agrochimicalelor pentru care numai profitul imediat și banii contează, iar pe termen lung țintesc monopolul producției alimentare globale. Până la un punct am putea-o numi normalitate pentru că aceste firme au obiective comerciale și nu filantropice, însă nu este permis ca decidenții din lumea politicului să acționeze de maniera acelor parlamentari care au introdus articolul de lege cu OMG-uri în arii protejate, mizând pe neatenția unora și pe neștiința altora”.