„În cinci ani va fi dezastru cu drogurile în Cluj!”

Premierul Victor Ponta şi-a depus demisia. De ce a făcut-o?  A conştientizat că tragedia din clubul Colectiv impune un astfel de gest? A tras concluzia, făcând un calcul de oportunitate, că e un moment  favorabil să se retragă? L-a obligat conducerea PSD să demisioneze pentru ca partidul să iasă din calea furtunii de stradă ce tindea să se transforme în uragan? Indiferent ce l-a motivat, gestul premierului Ponta era inevitabil.

În momente de tragedii naţionale, emoţia colectivă ordonă asumarea responsabilităţii la vârf.  Primul ministru al Coreei de Sud a demisionat când peste o sută de elevi au murit înecaţi la scufundarea unui feribot. La fel, premierul leton a părăsit funcţia după ce prăbuşirea tavanului unui supermarket a făcut mai mult de 30 de victime.

Premierul Ponta a ales să se poarte normal, dar nu a procedat întotdeauna la fel. În plan economic, prestaţia guvernului a fost bună. Ţara a ieşit din criză, cu creşteri economice confirmate, majorări salariale şi reduceri de impozite. În momentul tragediei din clubul bucureştean, serviciile guvernamentale s-au moblizat neaşteptat de bine. În acelaşi timp, modul cum premierul s-a agăţat de putere chiar şi atunci când a fost trimis în judecată pentru fapte asimilabile corupţiei a coborât prestigiul funcţiei mai jos chiar decât nivelul furiei imprecise a străzii.

Moartea celor care au ars pe ritmurile minunatei formaţii Goodbye to Gravity a readus în mod tragic gravitaţia în politica românească. Planete care până ieri se aliniau atât de sus încât căderea le era străină au constatat brusc că legile fizicii rămân universale. În decurs de o zi, întreaga structură de putere guvernamentală s-a prăbuşit. Iar soarele  luminează în sfârşit planeta prezidenţială, acolo unde un fizician aşteaptă de aproape un an să ia şefia laboratorului numit ţară.

În urma tragediei de la clubul Colectiv din capitală, s-au descoperit o serie de nereguli, fie că vorbim de spitale sau de cluburi, atât din țară, cât și din capitală. Un fost patron al unui club din Cluj, dar care a preferat să își păstreze anonimatul, ne-a vorbit despre pincipalele pericole care există în cluburile clujene. „Mă bucur că acum clubul meu nu mai funcționează. Suntem foarte urâți în momentul de față. Sunt profund îndurerat de ceea ce s-a întâmplat la București. Nu vreau să apar eu și să se înțeleagă că dau cuiva lecții. Lucrurile ar trebui să fie simple: cluburile care au autorizație ar trebui să rămână, cele care nu au au, să fie închise. Cum s-a procedat până acum? Erau controale, se dădea o amendă, după care patronii le contestau în instanță. Până se judeca procesul respectiv și se dădea sentința, clubul rămânea deschis, cu toate că poate nu avea autorizație. Cineva ar trebui să aibă dreptul să le închidă. Noi, toți patronii de cluburi ar trebui să fim uniți! Să cerem legi stricte! Și noi la rândul nostru vrem să fim protejați. Facem un business, până la urmă.

Mie nu îmi convine ca pe aceași stradă să existe și cluburi, localuri sau cafenele neautorizate. Nu vreau să existe așa ceva. Vreau să fie controlale stricete, vreau să vină cei de la ISU, politiști îmbrăcați în civili să verifice cum stau lucrurile. Acum s-a produs această tragedie. În cluburi se poate muri și din alte cauze. Se moare din cauza alcoolului, din cauza bătăilor, a drogurilor. Ce facem dacă mor zece tineri din cauza drogurilor? Sunt și acum cazuri izolate, care mor din cauza supradozelor. Nu e nevoie de o tragedie să luăm măsuri. Chiar trebuie să se prăbușească o clădire din centru ca să ne dăm seama că acolo nu ar avea cum să funcționeze un club, trebuie să așteptăm ca vecinii să facă sute de reclamații din cauza zgomotului pentru a închide un club? Dacă fiecare gândește pentru el, ne vom mai întâlni cu astfel de situații în următorii cinci ani. Poate nu cu incendii, dar cu siguranță, în cinci ani va fi dezastru cu drogurile în Cluj, dacă deja nu este.  Suntem o mână de persoane în oraș, iar cluburi nu sunt 1.000. Cei care se ocupă de ele ar trebui să le știe ca în palmă și să le închidă pe loc pe cele neconforme. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Militez pentru spații sigure, pentru spații care să aibă activități ce li se potrivesc”, a spus acesta.

Patronul deține mai multe localuri. „Niciodată nu am mi-am luat autorizație pe cunoștințe. Dacă ai dosarul complet și ești în regulă nu durează foarte mult să obții o autorizație. Depui dosarul în ianuarie și obții autorizația în martie, aprilie. Am pe o singură firmă mai multe localuri. Alții au pe un singur spațiu 160 de firme. Cum e posibil?”, se întreabă acesta. Clujeanul nu este de acord cu declarația pe proprie răspundere care le dădea posibilitatea localurilor să funcționeze în lipsa autorizației.

Minorii nu au ce căuta în cluburi

Patronul a precizat că minorii nu au voie să intre în cluburi și nici să consume alcool, conform legii. În peste cinci ani de activitate acesta a organizat doar două majorate întrucât le-a cerut părinților lista cu cei care vor lua parte la petrecere, dar și să nu includă pe lista de băuturi, alcool. „Pe cei care nu aveam vârsta de 18 ani nu i-am lăsat să intre. Le-am cerut să nu consume alcool. Foarte greu acceptă părinții aceste cerințe. Părinții ar trebui să fie primii care își controlează copiii, apoi noi la intrare și abia după, poliția. Cred că până la 18 ani, copiii nu au de ce să consume alcool”, a spus acesta.


Publicitate

Postaţi un comentariu