Guvernul stoarce ţăranul până la ultima picătură de pălincă

Foto: Dan Bodea

Pălinca, una din „cărțile de vizit㔁 ale acestor meleaguri și unul din cei mai buni „ambasadori”, este în pericol de dispariţie sau pe cale de a deveni doar un produs exclusivist, de lux. Creşterea accizei la pălincă de la 1 septembrie loveşte în mii de ţărani care îşi produc băutura tradiţională pentru consum propriu şi care în multe cazuri trăiesc din asta, cu atât mai mult cu cât producţia de prune din acest an nu a fost una foarte bună. Ţăranii sunt nemulţumiţi de creşterea accizei, încă un bir pe care nu îl înţeleg şi care omoară o tradiţie de secole, dar şi de momentul în care a fost luată această măsură, când borhotul fierbe în căzi şi vine vremea producerii licoarei tradiţionale.

De cealaltă parte, micii producători acuză Guvernul că le omoară afacerile, forţându-i să se salveze în zona neagră a ilegalităţii. Măsura, considerată excesivă de toată lumea, încurajează evaziunea fiscală şi falimentează producătorii autorizaţi. Pălincarii cred că reducerea substanţială a accizelor şi o lege mai blândă i-ar determina să intre în legalitate, lucru ce ar duce şi la colectarea unor sume importante de bani la bugetul de stat. Asta cu atât mai mult cu cât datele oficiale arată că din 130 de milioane litri de ţuică care se fabrică în România anual, se impozitează 1%. Restul circulă la negru.

Dar problema accizelor nu este singura dificultate cu care se confruntă administratorii de mici pălincii. Odată cu reorganizarea administrativă a finanțelor județene, aceștia nu mai știu cine și mai ales când va veni să le desigileze cazanele pentru a putea începe fierberea borhotului în această toamnă.

În zona Clujului în această vară, înainte de creşterea taxelor, ţuica de aproximativ 50 de grade se vindea cu 20 de lei pe litru. Dacă adăugăm şi noua taxă preţul ţuicii se dublează. Pentru cazanele înregistrate din gospodării, unde ţuica este destinată consumului propriu, acciza va fi redusă la jumătate în limita a 50 de litri de alcool pur.

Producătorii clujeni de ţuică din fructe spun că primii afectaţi de taxă vor fi tot ţăranii care vor renunţa încet-încet să mai strângă fructele. „Noile accize vor fi suportate de către ţărani. Dacă o bătrânică a strâns fructele din grădină, iar la cazan îi ies 10 litri de ţuică de 50 de grade, ea plăteşte 10 lei şi 30 de bani pălincarăşului, iar acesta la rândul său dă suma statului. Apoi, ţăranca mai lasă 1 litru pentru fierberea fructelor, mai plăteşte transportul fructelor până la pălincărie şi lemnele pentru fierbere. Nu i se mai merită să adune fructele. Ţăranii o să ajungă să renunţe să culeagă fructele. În judeţul Sălaj, zonă cunoscută pentru livezile de pruni, ţăranii ajung să vândă cu 50 de bani kilogramul de prune numai să scape de eleh, declară Ştefan Todor, proprietarul distileriei Fiorn din localitatea Făgetu Ierii, comuna Iara. În opinia producătorului clujean, guvernanţii ar fi trebuit să fi făcut o diferenţă între ţuică, produs tradiţional, şi alcoolul produs în cantităţi industriale: „Guvernanţii nu au ştiut să separe în legea referitoare la alcool băutura care se produce din fructe de către ţărani, unde randamentul este mai mic, şi alcoolul produs din cereale în cantităţi foarte marih.

Pălincarul clujean nu-şi explică de ce taxele apasă tot pe umerii ţăranilor când ar fi fost mult mai inteligent din partea statului să inventarieze numărul cazanelor şi să se fixeze o taxă anume. Ani la rând a trimis scrisori la Ministerul Finanţelor pentru a lumina funcţionarii însă fără nici un rezultat: „De ce să plătească tot amărâtul de ţăran la stat când ar fi fost mai bine să se inventarieze toate cazanele şi să se stabilească o taxă pe cazan? Pe lângă cele în jur de 20 de antrepozite fiscale din Cluj, ar mai fi aproximativ 500 de cazane care nu sunt trecute în acte. Statul ar scoate cu o taxă mai mică pe cazan mult mai mulţi bani şi nu nenorocindu-l pe ţăranh, explică producătorul de ţuică din Făgetu Ierii.

În al doilea rând, noua taxă afectează în mod direct proprietarii autorizaţi de cazane, crede producătorul clujean. Astfel apare concurenţa neloială, iar prietenii, vecinii vor merge la cel care face ţuică la negru.

În plus, pentru judeţul Cluj, anul acesta nu a fost unul productiv în ceea ce priveşte fructele. Anul trecut, distileria Fiorn pe care o administrează Ştefan Todor a funcţionat timp de o lună, dar în această toamnă, pentru că fructe nu prea sunt, cazanul va fierbe nu mai mult de o săptămână. Taxele mari şi producţia de fructe foarte proastă vor ţine mai mult închisă distileria: „Anul nu-i productiv, iar taxele mari. Cred că voi fi nevoit să suspend activitatea distileriei aşa cum am făcut şi anii trecuţih, spune cu regret pălincarăşul clujean.

Mii de ţărani împinși spre contrabandă

În judeţul Satu Mare, acciza loveşte în mii de ţărani care îşi produc pălincă pentru consum propriu şi care vor fi nevoiţi să arunce pe apa sâmbetei borhotul pe care îl au deja în căzi. După ce au trudit o vară să culeagă prunele din grădină, ţăranii primesc revoltaţi vestea majorării accizelor. Singura posibilitate care le rămâne la dispoziție micilor producători este să revină la obiceiurile perioadei comuniste. Micii producători de pălincă susțin că vor continua să producă în continuare băutura tradițională, însă departe de ochii autorităților. „Nu înțeleg cum s-a putut lua o asemenea decizie aberantă și mai ales în asemenea moment. Majoritatea oamenilor au deja butoaiele pline cu prune. Mulți dintre ei au cumpărat sute de kilograme de prune, au investit o mulțime de bani iar acum, în al doisprezecelea ceas, sunt anunțați că s-au mărit accizele și că vor pierde tot profitul. Prin urmare, anul acesta nu vor avea încotro și vor trebui să fiarbă prunele. La anul mă îndoiesc că-și vor mai culege măcar prunele. Vor face pălincă, în secret, doar cei care au cazane mici, de până în 100 de litri. Tot pe ascuns vor și vinde pălinca. În acest caz este foarte probabil să reapară scene de violență asupra organelor de control, așa cum s-au întâmplat, spre exemplu, anul trecut în localitatea Babța”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Marcel Giurcău, administrator de pălincie din localitatea Supuru de Sus. Acesta a precizat că dacă se va menține acest nivel al accizelor este foarte probabil ca de anul viitor pălinciile sătești să nu se mai deschidă și astfel să se stopeze o tradiție de sute ani. „Şi dacă trec peste toate acestea, vin şi întreb de ce nu s-a gândit statul să ne comunice cine ne va desigila cazanele acum cu reorganizarea administrativă a finanțelor județene. Nu ştim nici cui să ne adresăm pentru desigilare, nici când vor veni deşi noi trebuie să începem în curând fierberea prunelorh, a precizat Marcel Giurcău.

Pe de altă parte, majorarea accizei va duce la scumpirea pălincii pe piaţa neagră, care în cel mai fericit caz costa în jur de 20 de lei. Acum, după majorare, se aşteaptă ca preţul acesteia să urce cu valoarea accizei.

Acciza va duce la desființarea pălinciilor

Pălincarii sătmăreni cred că reducerea substanţială a accizelor şi o lege mai blândă i-ar determina să intre în legalitate, lucru ce ar duce şi la colectarea unor sume importante de bani la bugetul de stat. Autorităţile judeţene au venit în sprijinul producătorilor de pălincă prin organizarea unor festivaluri, iar de-a lungul timpului, parlamentarii sătmăreni au avut mai multe iniţiative menite să-i ajute pe pălincari. Ba mai mult, în Parlament a fost aprobată o lege care prevedea neaccizarea pălincii pentru consum propriu, dar care nu a fost promulgată. „Se pare că Federația Producătorilor de Pălincă din Nord Vest există degeaba. Nu înțeleg cum poți să iei decizii precum cele luate de Guvern fără să te consulți cu producătorii pentru că până la urma urmei despre asta vorbim, despre pălincă. Nu am fost chemați la nicio întâlnire, nu ni s-a cerut niciun punct de vedereh, a declarat Iuliu Huszti, preşedintele Asociaţiei Codreanca din zona Codrului.

Maramureşenii lucrează în pierdere

Cei peste 180 membri înscrişi în Asociaţia Producătorilor de Pălincă din judeţ se plâng că nu mai au nicio şansă odată cu creşterea accizelor. „A fost foarte rău, acum este catastrofal. Era dificil şi înainte, acciza foarte mare şi este imposibil de concurat cu produsele aflate în comerţ care sunt pe bază de alcool rezultat din cereale sau melasă. Preţul unui litru de alcool pur obţinut din fructe este de zece ori mai mare decât preţul unui litru de alcool obţinut din cereale iar acciza este la felh, a declarat Alexandru Buciuman, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Pălincă din Maramureş. Acesta a mai precizat că în aceste condiţii va fi încurajată producţia „la negruh. „În mod evident, fiscalitatea excesivă încurajează evaziunea. Foarte mulţi vor risca să producă pălincă neutorizaţi deşi amenzile sunt foarte mari. Nu vor avea de ales în aceste condiţiih, a mai adăugat Buciuman.

Cu toate că pe rafturile magazinelor sau în târgurile de produse tradiţionale un litru de pălincă se vinde la preţuri cuprinse între 50 şi 62 de lei, producătorii îşi fac socoteala şi ies în pierdere. „Un litru de alcool costă 60 de lei din care scădem 30% adaosul comercial, aproximativ 10 lei, TVA-ul care este 8 lei, acciza care este 5 euro la litru – 22 de lei – rămânem cu 10 lei. Socotim prunele care în acest an s-au vândut cu 1 leu kilogramul, iar pentru un litru de pălincă este nevoie de 10 kilograme de prune, deci 7 lei. Butelia din sticlă se achiziţionează cu 1 – 1, 5 lei bucata, eticheta şi dopul 1 leu şi rămâne producătorul cu 1 leu câştig. Nu am socotit manopera şi lemnele folosite la distilare, deci ce câştig are producătorul?”, a explicat Alexandru Buciuman.

Pălincarii îşi vând cazanele pe internet

Speriaţi de accizele din ce în ce mai mari, mulţi dintre producătorii de pălincă decid să renunţe la cazane. Site-urile de pe internet gem de anunţuri prin care maramureşenii îşi vând instalaţiile de distilare a fructelor. „Mai bine vând tot. Mă lasă să fac 50 de litri de ţuică pentru mine, da’ şi pentru astea chiar dacă e jumătate acciza tot trebuie plătit 500 de lei. Mai bine nu mă chinui şi mă duc şi o cumpăr de banii ăştiah, a declarat Gheorghe Suciu, un maramureşean de 62 de ani care a decis să-şi vândă cazanul. „La fiecare fiert trebuie să mă duc la vamă să vină să ia sigiliul, să le plătesc cât consideră ei, că tot ce depăşeşte 50 de litri se plăteşte cu acciza întreagă, prea mare bătaia de cap. Mai bine vând şi ştiu că iau baniih, a mai adăugat acesta.

În Maramureş, la Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale sunt înscrişi în evidenţe 249 de maramureşeni care deţin cazane de fiert ţuică, însă numărul celor care o produc pentru consum propriu este de ordinul miilor. De asemenea, sunt autorizate cinci antrepozite din care funcţionează efectiv doar două.

„Dacă din 100 de litri de cereale ies 80 de litri de pălincă, din 100 de kg de fructe iese de la 8 până la maxim 10 litri de pălincă, adică o cantitate de 10 ori mai mică. Asta ne arată clar că pălinca şi rachiurile din fructe naturale nu ar trebui accizate la fel ca celelate băuturi spirtuoase. Să nu uităm însă că vorbim despre un produs tradiţional pe care ţări ca şi Ungaria îl protejează”, a precizat Ioan Cioltean,   doctor în oenologie, șeful Direcției de Agricultură Satu Mare.

„Aceste decizii reprezintă niște aberații. Guvernul ar trebui să se gândească la niște soluții, precum încadrarea pălincii într-o altă categorie decât restul băuturilor. Și cum era până acum era mult prea mult. Cred că majorarea accizelor va duce la desființarea pălinciilor din județ şi apoi la defrişarea masivă a livezilor”, susține Cornel Mureșan, vicepreşedintele producătorilor de pălincă din Satu Mare

În județul Satu Mare sunt funcţionale 380 de pălincii, din cele peste 1.000 care funcţionau în urmă cu doi ani, însă numărul ţăranilor care îşi produc pălincă pentru consum propriu este de ordinul miilor. În plus, în judeţul Satu Mare există patru antrepozite fiscale care vând pălincă: Zetea din Medieşu Aurit, Alcoolrom din Mărtineşti, Rus din Gherţa Mică şi Dregan din Cămârzana.

În Ţara Silvaniei, de la făcutul pălincii nu lipsesc slănina în frigare, picurată pe pâine şi ceapă de Pericei, dar nici cartofii copţi în piele, în jar. Deasupra jarului, se obişnuieşte să se coacă porumb sau cârnaţi înveliţi în hârtie. Alteori, când în casă intră oaspeţi, pălinca de prune se dă acestora înainte de o mică gustare: brânză de oaie „usturoaieh cu slănină afumată adusă din podul casei, roşii grase din grădină şi pâine pe vatră aburindă, proaspăt scoasă din cuptor. Un pahar-două de ţuică e pansament pentru stomac şi dă poftă de mâncare, aşa se spune în popor.

 

 

Pălinca, o tradiţie de peste patru secole

Prepararea distilatelor din fructe are o veche tradiție în țara noastră și a constituit o activitate de bază pentru mulți locuitori din diferite zone pomicole. Pentru prima dată se fac mențiuni despre prepararea țuicii pe teritoriul locuit de români în anul 1570, în localitatea Turț din județul Satu Mare, afirmă oenologul sătmărean Ioan Cioltean. Acesta arată că pălinca este una din cărțile de vizită a acestor meleaguri și unul din cei mai buni ambasadori care a trecut de mult granițele României în gențile și sacoșele diplomaților cutreierând toate meridianele lumii, însă în actualele condiţii riscul dispariţiei ei ca produs tradiţional este tot mai mare.

Țuica, pălinca, horinca, ginarsul, rachiul, reprezintă denumiri de băuturi distilate din fructe urmate uneori de redistilarea acestora, utilizându-se în procesul de producție și separarea de fracțiuni. În partea de Nord-Vest a țării se utilizează denumirea pălincă, în Țara Maramureșului horincă, în centrul Transilvaniei ginars și în restul țării țuică, răchie, etc, precizează oenologul.

Dintre băuturile tradiționale din această zonă cele mai cunoscute sunt turțul și pălinca (țuica de Oaș). Ele, spun turțenii, „se beau din pahare mici, brumate, într-o înghițitură dacă te țin bojocii și stinse cu apă rece de izvor, sau în înghițituri mici degrabă alinate, dacă ai palatul sensibilh. Se spune că paharul trebuie băut până la fund înainte de a fi pus pe masă pentru că, altfel, aduce ghinion gazdei, mai ales în casele cu fete de măritat.

Ce spune legea despre alambic
Hotărârea Guvernului pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, impuse de apariția OG nr. 16/2013, prin care s-a redus cota de TVA pentru pâine, făină și alte produse de panificație, a introdus accize nearmonizate pentru unele produse considerate de lux. Printre acestea şi pălinca, care este supusă unei accize mărite în acest moment și se datorează de către gospodăria individuală, când băuturile sunt destinate consumului propriu. Astfel, gospodăriile care produc până în 50 de litri pe an de ţuică şi rachiu pentru consum propriu vor trebui să plătească de la 1 septembrie o acciză de 500 euro la suta de litri de alcool pur. Nivelul accizei este cu 33% mai mare faţă de valoarea actuală, iar majorarea are loc pentru a compensa scăderea TVA la pâine la 9%, de la 1 septembrie.  Nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, de 1000 euro/hl alcool pur, pe care o vor datora cei care produc peste 50 litri într-un antrepozit fiscal de producţie, chiar dacă o parte este destinată consumului propriu. Gospodăriile au facilitatea ca pentru cantităţile de cel mult 50 de litri anual în alcool absolut produse pentru autoconsum, adică 150 litri de ţuică de 30 de grade în echivalent, de exemplu, să plătească acciza la jumătate. Acciza în acest caz a fost majorată la 500 euro/hectolitru alcool pur, faţă de 375 euro, cât era înainte. Concret, taxa pe care statul o percepe pentru pălinca de 50 de grade va fi de cinci euro pe litru alcool pur, ceea ce reprezintă aproximativ 22 de lei. Dacă un gospodar produce 50 de litri de pălincă la 50% alcool pur, cum se obişnuieşte în Nord-Vestul ţării, el va trebui să plătească accize către stat de aproximativ 125 euro (aproximativ 550 de lei), considerându-se că duce acasă 25 litri de alcool pur. Astfel, pentru fiecare litru de pălincă făcut pentru consum propriu, ţăranul trebuie să dea statului 11 lei. 

 

 

 

Text: Tia Sârca, Cristina Cîcău, Ovidiu Mortan, Anca Miklos
 


Publicitate

Postaţi un comentariu