Grădina Botanică- parc? „Ideea nu ar fi oportună. Deocamdată”

În lipsă de suficient de multe spații verzi, Grădina Botanică din Cluj-Napoca este în continuare unul dintre principalele puncte de atracție ale orașului, atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Noaptea Muzeelor a fost un nou succes pentru instituție, care este unul dintre cazurile fericite din rândul instituțiilor „vizitabile”: de la primele zile cu soare din an și până când frigul nu îi mai lasă, aleile grădinii sunt pline-ochi de vizitatori care plătesc chiar și 10 lei fiecare pentru a putea admira „rezidenții” necuvântători ai grădinii. Cum ar fi însă ca Grădina Botanică să fie un parc în care nu se plătește bilet la intrare? Nu foarte bine, crede Cosmin Sicora, directorul instituției.

Peste 140.000 de vizitatori a avut Grădina Botanică în anul 2016, cu o creștere de aproximativ 15% față de anul precedent. Cifrele continuă să crească de la an la an și, potrivit directorului Cosmin Sicora, în primele cinci luni ale acestui an, la Grădina Botanică au fost cu 20% mai mulți vizitatori decât în aceeași perioadă a anului precedent. Doar din banii de bilete, care costă 10 lei (preț întreg) și 5 lei (preț redus pentru pensionari, studenți și elevi), instituția a adunat peste un milion de lei, bani care însă trec în primă fază prin Universitatea Babeș-Bolyai, de care grădina aparține.

„Pentru noi sunt importanți, dar noi aparținem de UBB. Grădina este ajutată activ de către universitate, pentru că altfel nu ar reuși să funcționeze. Cheltuielile sunt foarte mari la o astfel de instituție, comparativ cu alte muzee. Aici avem sere care trebuie încălzite, plante ce trebuie îngrijite, plus că o grădină botanică este puțin mai altfel decât un muzeu în sensul că aici avem plante vii, facem muncă de cercetare și alte activități conexe”, explică directorul.

Posibilitatea ca Grădina Botanică, ce se întinde pe mai bine de 14 hectare de teren, să devină un parc public în care nu se plătește bilet de intrare este una îndepărtată, crede Cosmin Sicora. Primul impediment ar fi faptul că în Grădina Botanică, plantele fac și obiectul unor activități de cercetare. O altă problemă ține de faptul că suma adunată din bilete reprezintă echivalentul unui sfert din bugetul instituției, iar în lipsa acestei sume, Grădina Botanică ar putea avea probleme financiare.

„S-a pus problema, dar tocmai pentru că Grădina Botanică nu este doar un parc public, s-a decis păstrarea taxei deoarece sunt cheltuieli foarte mari. Știu că a fost o discuție acum ceva timp, dar nu cred că este o soluție bună. Practic, grădina este altceva decât un parc și fără taxă ar fi un parc public. Există, sigur, astfel de parcuri cum este cel din Geneva, dar ei au alte surse de finanțare. Cred că în cazul nostru nu ar fi oportun în acest moment”, declară Cosmin Sicora.

După modelele din Occident, Grădina Botanică ar putea totuși să fie un parc public, doar că pentru realizarea acestui lucru ar fi nevoie de o implicare masivă a comunității. „Ca să fie o idee bună, ar fi necesară o implicare masivă a societății. La grădinile botanice din străinătate sunt foarte mulți voluntari care vin să ajute și sunt donații care permit un buget mai mare. Când ești susținut de către societate este normal să nu mai ceri bani pe bilete. În România însă nu putem încă proceda așa și deocamdată, din păcate, nu ar merge. Poate în viitor”, mai spune Sicora.

Până la acel viitor, Cosmin Sicora crede că instituțiile muzeale din Cluj trebuie să fie mai aproape de public și mai interactive, tocmai pentru a nu fi vizitate doar cu ocazia Nopții Muzeelor. „Personal, merg destul de mult la muzee. Sunt importante și este important pentru un oraș să aibă muzee. La Cluj este o diversitate mare de muzee și chiar este ofertă. Este important ca oamenii să meargă mai mult și să le susțină pentru că orice vizită contează. Grădina Botanică iese în evidență prin multitudinea de activități pe partea culturală sau educativă, cu care să avem puncte de atracție pe tot parcursul anului. Avem de asemenea și activitățile din cadrul programului „Școala Altfel”. Eu mă bucur să văd oameni venind pentru că asta înseamnă că există interes. Ar fi important să îi aducă și în alte zile la muzee, dar asta depinde de fiecare instituție. E important că se vine la Noaptea Muzeelor, pentru că dacă s-ar sta acasă ar fi chiar mai trist”, spune directorul instituției.

Grădina Botanică din Aarhus, parc al orașului
Aarhus, al doilea oraș al Danemarcei, este una dintre cele două capitale culturale europene ale anului în curs. Orașul este comparabil cu Clujul, prin dimensiuni și prin câteva trăsături geografice și urbane. Printre acestea se numără și Grădina Botanică, străbătută de un curs de apă și amplasată pe un deal domol, dominat de două sere, la fel ca la Cluj-Napoca. Diferența esențială între cele două grădini botanice este că în Aarhus ea funcționează ca un parc public, fără gard de protecție și taxă de intrare. La fel, serele, se pot vizita gratuit. (B.S.)

Publicitate

Postaţi un comentariu