FOTO/A fost readus la viaţă primul ceas al Clujului

Muzeul Etnografic al Transilvaniei se apropie de finalizarea lucrărilor la ceasul de tip Vogelbauer amplasat în turnul muzeului.

Ceasul pus în funcţiune datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, este din fier forjat, cu cadran mare și cu un singur arătător. Refacerea și completarea componentelor din fier forjat s-a făcut exclusiv prin prelucrare manuală. Lucrările au inclus realizarea cadranelor și readucerea la forma inițială din secolul al XIX-lea a turnului de lemn în care este instalat mecanismul. Turnul acoperit înainte cu tablă a fost acoperit cu solzi de lemn.

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean a precizat pentru Transilvania Reporter că cel mai probabil ceasul nu mai funcţionează de la mijlocul secolului XX. Restaurarea ceasului a costat sub 40.000 de lei şi a fost realizată din veniturile proprii ale Muzeului. „În luna august am constatat că avem banii pentru restaurarea lui din vânzarea biletelor şi am hotărât că este timpul să răsplătim publicul prin recondiţionarea ceasului. Practic le mulţumim clujenilor şi vizitatorilor. Din venituri proprii am mai cumpărat o şură veche din Apuseni şi costume populare”, a precizat Tudor Sălăgean.

” Ceasul datează aproximativ din 1740 şi a fost amplasat iniţial în vechiul turn baroc al bisericii Sf. Mihail. Biserica avea în sec al XVIII-lea, până în 1763, un turn baroc care era amplasat pe faţada principală. În acel turn a fost amplasat ceasul. Turnul a fost demolat şi de acolo ceasul a fost mutat pe turnul Porţii Mănăşturului. În momentul în care şi acel turn a fost demolat în anul 1840,  ceasul a fost luat şi amplasat pe clădirea Reduta”,  Tudor Sălăgean

Pe cel care s-a ocupat de restaurarea ceasului, Jakabhazi Sandor, sau Sandu pentru cunoscuţi, l-am găsit în turnul clădirii Reduta unde se află amplasat mecanismul ceasului. Meşterul s-a reîntors de curând la Cluj după ce zilele trecute a montat un ceas pe primăria Sectorului 1 din Bucureşti. Obişnuit ca lumea să nu ridice privirea mai sus de înălţimea unui stat de om, Sandu s-a arătat încântat că lucrarea pe care o finalizează în aceste zile nu a trecut neobservată.

Despre stadiul în care s-a aflat mecanismul ceasului care cântăreşte în jur de 300 de kg,  Jakabhazi Sandor a precizat că în momentul în care a preluat lucrarea, ceasul avea piese lipsă pe care a trebuit să le refacă. O piesă interesantă care s-a păstrat în mecanismul ceasului este un cap de lup care are funcţia de a declanşa bătaia. „Ceasul este funcţional în acest moment, însă acum lucrez la declanşarea bătăii”, a declarat meşterul făcându-ne şi o demonstraţie e modului în care ceasul ticăie. „Armarea ceasului ar trebui făcută la fiecare 24 de ore şi de aceea trebuie să fie un responsabil care să facă acest lucru”, a explicat ceasornicarul. „Toate piesele sunt realizate de fierari, lucrate manual în secolul al XVIII-lea. Nu vezi în tot mecanismul un singur şurub. Pendulul a trebuit să îl fac eu pentru că lipsea în totalitate. Nu am avut un model după care să mă iau”, a precizat ceasornicarul explicând că în 99% dintre ceasurile de turn de biserică sau clădiri, care fac bătaie la sfert, la jumate, la fără un sfert şi la fix, toate mecanismele au trei roţi. „Este acelaşi principiu de împărţire la toate aceste ceasuri. Meseria asta este cea mai cumplicată şi totodată cea mai simplă. E complicat de priceput, dar ştiind devine simplă. Interesant la acest ceas este faptul că are o singură limbă, adică de la ora 12 face o rotaţie completă până la ora 12 noaptea”, precizează Jakabhazi Sandu.

În exteriorul ceasului au fost montate cele două clopote care lipseau, ambele turnate într-o turnătorie din Târgu-Mureş, iar cele patru cadrane ale ceasului au fost realizate manual de ceasornicar, în formă pătrată, fără şablon, după o poză găsită pe internet. „Forma pătrată a cadranului e un fel de amprentă personală a mea. O echipă de alpinişti au montat cadranul pe cele patru laturi şi au îmbrăcat exteriorul turnului în scândură dată cu baiţ. Am evitat astfel să facem schelă exterioară”, a precizat Jakabhazi Sandor.

Jakabhazi Sandor lucrează în domeniul ceasornicăriei din 1989 de când a terminat această artă la “Precizia” Arad. Timp de 4 ani s-a ocupat de întreţinerea ceasului din turnul Catedralei Catolice „Sf.Mihail”. A avut un atelier deschis în centrul Clujului însă munca pe teren nu i-a mai lăsat timp să se ocupe de el. „Are şi munca de teren avantajele ei, dar mulţi bani îi laşi pe drum. Munca este titanică. Nu m-am plâns niciodată de lucrul pe care îl fac pentru a aduce un ceas la viaţă, dar nimeni nu ştie toate momentele unei reparaţii. Eu toate piesele le-am dus în atelier şi le-am curăţat şi am urmat toate etapele pentru a face un lucru de calitate. Nu am venit doar să dau cu pensula şi să iau banii” a precizat ceasornicarul. Din păcate, prea puţini ceasornicari recondiţionează astăzi ceasuri vechi. În schimb, preferă să înlocuiască mecanismele vechi de zeci sau chiar sute de ani cu mecanisme electronice. „Eu am recondiţionat, printre multe altele, ceasul mecanic de la Biserica Reformată de pe strada Horea. Acolo cadranul şi ceasul s-a oprit de Revoluţie şi am găsit glonţul sus în mecanism”, povesteşte Jakabhazi Sandor.

„Dacă un ceas mecanic se poate face, de ce să îl înlocuim cu unul electronic?Unii spun să o dăm dracu’ de istorie, dar eu nu le împărtăşesc părerea. Lumii moderne îi trebuie ceasuri electronice pentru că acelea nu trebuie trase, nu trebuie reglate şi sunt mai punctuale. Pe vremuri oamenii erau mai relaxaţi, altfel se raportau la timp şi un astfel de ceas mecanic era pentru mulţi singurul reper când se aflau în oraş”,  Jakabhazi Sandor, ceasornicar

Mai jos puteţi urmări o galerie foto realizată de Dan Bodea: