Există viață după Noaptea Muzeelor?

Muzeele clujene și-au luat în mare parte porția de vizitatori pe anul acesta cu ocazia Nopții Muzeelor, eveniment care a avut loc pe 20 mai. Ce se întâmplă însă, după boom-ul de vizitatori? Ce fac efectiv muzeele pentru a-și atrage vizitatorii, ce strategii de promovare folosesc și care sunt principalele probleme cu care se confruntă acestea? Transilvania Reporter a discutat cu directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, arheologul Felix Marcu despre aceste aspecte. Directorul recunoaște că în timpul anului, numărul de vizitatori e relativ mic.

Citiți și: Felix Marcu: Muzeul de Istorie a ajuns să fie cea mai puțin vizibilă instituție de cultură a Clujului

Felix Marcu

Noaptea Muzeelor

„Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a fost deschis pe pe perioada Nopții Muzeelor conform programului normal, adică până la ora 16:00, din cauza lucrărilor de consolidare care au loc aici. Am avut un număr de 150 de vizitatori, un număr normal de persoane pentru un weekend, având în vedere că avem trei expoziții temporare deschise în acest moment: Incursiuni dacice în spațiul virtual, 3D Roma – Sarmuzegetusa. Turn on the history, care sunt deschise de mai demult și  Expoziția Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani, care a fost vernisată pe 18 mai”, spune acesta.

În cazul Muzeului de Farmacie, lucrurile stau mult mai bine. „Aici continuă vizitele normale, dar parcă într-un ritm mai alert de când am lansat ghidajele audio. Sunt interviuri cu muzeograful Maria Gruia dedicate anumitor piese, dar și tururi ghidate tematic. La Noaptea Muzeelor au fost în jur de 3.500 de vizitatori. Este un succes, pentru că sunt muzee care au avut un numrăr mult mai mic de vizitatori, ceea ce înseamnă că publicul clujean apreciază în continuare Muzeul Farmaciei”, explică directorul.

Care este situația clădirii?

În cazul Muzeului de Farmaciei veștile bune continuă, dar nu până la capăt.

„Am avut întâlniri și negocieri cu moștenitorii, cu proprietarii actuali ai clădirii. Am și negociat o anumită sumă cu aceștia pentru chiria spațiului, dar, evident noi nu avem fonduri deocamdată. Am solicitat fonduri la Ministerul Culturii pentru plata acestor chirii. Chiria negociată pe metru pătrat este aproape jumătate din prețul practicat în mod normal în centrul Clujului pe metru pătrat, dar nu pot să spun o sumă exactă deocamdată. În orice caz, e un preț mai bun decât alte chirii din zona centrală, prin urmare proprietarii sunt deschiși și sper ca și noi să putem să facem față costurilor. Ministerul este informat de acest aspect. Vom vedea însă cum vom reuși să achităm această chirie, fie din bani de la Ministerul Culturii, fie din venituri proprii, nu știm încă. Vom încerca să remediem această problemă, care din păcate se va ridica în fiecare an. Important este că am ajuns la o înțelegere amiabilă cu proprietarii”, spune Felix Marcu.  

Muzeele în timpul anului

În timpul anului, cele două muzeele sunt vizitate destul de rar.

„Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei sferă cel mai mult și asta din cauză că nu are, începând din 2009 o expoziție de bază. Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu care ne-am putea compara continuă să aibă expoziții de bază și vizitatori contanți, dar dacă și aceștia sunt insuficienți. Cred că este esențial să dezvoltăm cât mai multe strategii și practici de implicare a publicului și mă refer aici la realități augmentate sau alte modalități interactive de atragere a publicului clujean sau străin. În afară de asta, cred că trebuie promovate cât mai mult muzeele, dar și la capitolul promovare avem lacune. Eu sper ca din 2018 să reușim să deschidem și expoziția de bază și pe această cale să recâștigăm și noi publicul clujean”, spune directorul.

Acesta a avut discuții pe tema promovării muzeelor clujene și cu ceilalți directori și consideră că o strategie comună în acest sens ar fi de bun augur. „Nu trebuie să ne facem concurență unii altora, ci să ne ajutăm. Ceilalți directori au fost deschiși . Așa se întâmplă, de exemplu și la Viena sau în alte orașe europene. Aceasta ar fi o cale să câștigăm un public mai numeros. Consider că cel mai important aspect pe care trebuie să îl luăm în considerare este publicul, trebuie să ajungem la acest public, pentru că e esențial ca acestea să știe ce bogății există în muzeele din Cluj, fiind un patrimoniu care îl reprezintă, în cele din urmă”, explică Marcu.

Intrare gratuită?

Directorul consideră că intrarea gratuită la muzee ar fi o soluție pentru a-i apropia pe clujeni de aceste instituții. „Mi-am și propus să iau legătura cu marile companii în acest sens pentru a-i ruga pe cei care au posibilități, să ajute patrimoniul clujean să fie mai vizibil. De altfel, am făcut un prim pas în acest sens, oferind gratuități pensionarilor. În străinătate, cel mai numeros public al muzeelor este format din pensionari. La noi, e mai greu,pentru că oamenii sunt mai atenți la pâinea pe care o cumpără în fiecare zi, iar pentru ei un bilet la muzeu, chiar dacă nu este foarte scump, e descurajant. Odată cu gratuitatea au început într-adevăr să vină mai mulți pensionari, dar nu un număr suficient de mare, semn că poate încă nu au aflat că intrarea este gratuită. Eu aș asigura pentru toată lumea gratuitatea în muzee,  așa acum e și în alte țări, deși sunt muzee care își produc venituri destul de consistente din vânzarea biletelor, cum este Castelul Peleș, de exemplu. Pe de altă parte, cred că ar fi foarte bine să existe o relație mult mai strânsă între mediul de business, companii și muzee. Poate în acest fel am reuși să oferim clujenilor intrarea gratuită”, consideră Felix Marcu.  

Printare 3D a trecutului și a viitorului

În momentul de față, în cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei de cel mai mare succes se bucură expozițiile 3D, dar și atelierul de pedagogie muzeală, dedicat copiilor.

Citiți și: Cetatea Sarmizegetusa și minunile Romei Antice au ajuns la Cluj. În format 3D

„Ne dorim să ieșim și noi mai mult pe piață, să participăm cu activități în cadrul evenimentelor din Cluj, cum ar fi cele din cadrul Festivalului de Jazz in the Park, de exemplu, cu toate că evenimentele nu au legătură directă cu istoria. Cu toate acestea, avem și noi instrumente speciale, vechi, din patrimoniul muzeului cu ajutorul cărora se poate susține un concert. Încercăm să ne alipim celorlalte activități culturale din oraș. Vom avea activități la sediul central în cadrul Bienalei de Ceramică ce va începe în octombrie. În trei săli vor fi expuse lucrări ale marilor artiști români. Nu facem acest lucru pentru că vrem să fim cu tot dinadinsul pe piață, ci pentru că una dintre cele mai importante categorii ale patrimoniului din muzeu este chiar ceramica. În timp ce artisții moderni își vor expune creațiile, vor fi expuse și piesele care fac parte din patrimoniu. De asemenea, în luna iunie, în două săli vom găzdui ateliere în cadrul cărora se vor face printări 3D după piese din patrimoniul nostru. Piesele vor fi scanate direct, la fața locului, după care vor fi printate. Va fi o printare 3D a trecutului, dar și a viitorului”, explică Marcu.


Publicitate

Postaţi un comentariu