Efectul politic după Colectiv

Sunt tineri, dinamici, gălăgioşi şi îi mână credinţa că sunt meniţi să schimbe România. Ocupaţia lor de seară e strada. Unii vor să o schimbe în cea de politician. Mişcarea lor de protest coagulată în jurul emoţiei generate de tragedia din clubul Colectiv i-a dat fostului premier şansa unei ieşiri onorabile. Şi preşedintelui, oportunitatea de a muta cum gândea de mult să o facă.

Moartea în flăcări a atâtor oameni frumoşi şi cu poftă de viaţă a fost declicul care a declanşat acţiunea străzii. Mai departe, combinaţia dintre revendicările protestatarilor utile proiectului prezidenţial şi slăbiciunea partidelor a transformat manifestaţiile în furtuna perfectă care l-a purtat pe preşedintele  Iohannis spre scopul propus.

La aproape un an de la câştigarea alegerilor, preşedintele preia conducerea ţării. A numit premierul pe care l-a avut în minte şi, după ce a spart fosta coaliţie de guvernare, i-a asigurat acestuia o majoritate care să-i dea votul în parlament. Mai mult, spre deosebire de alegerile nechibzuite făcute la constituirea corpului de consilieri, propunerea sa de prim-ministru e dătătoare de speranţă.

Dacian Cioloş este al treilea tehnocrat care prezidează un guvern după 1989 şi la acest moment. El a fost numit pentru un mandat de un an, la fel ca predecesorii săi Teodor Stolojan şi Mugur Isărescu. În schimb, dacă mandatul celor doi viza strict performanţa economică şi pregătirea alegerilor, apariţia galeriei ca un nou actor politic îl presează pe Dacian Cioloş să iniţieze schimbări profunde care să zguduie şi să reconstruiască societatea aşa cum îi cere vocea străzii. Între altele, sobrul domn Cioloş, născut în Sălaj, şcolit în Cluj şi educat în politica europeană, va trebui să găsească răspuns şi celor care îi strigă „cine nu sare, nu vrea schimbare”.

„Poate că a început în România o conversație despre valori”, spune o tânără solicitată să analizeze societatea post-colectiv şi revendicările manifestanţilor din stradă.

„Mișcările civice arată clar că asistăm la o criză de leadership, nu numai a clasei politice, dar și a administrației publice. Oamenii au spus „stop, trebuie să o luăm de la capăt”. Poate că a început, în România, o conversație despre valori, care va fi profilul următorului om politic și al funcționarilor publici. De fiecare dată când intru în Parlament, văd un afiș: ‘legea se face sub ochii tăi, deschide-i!’. Până acum, mi se pare că a existat o distanță mare între Parlament, decidenți și societatea civilă. Cred că societatea civilă a spus: “Este momentul să luați act de dorințele noastre'”, a spus Raluca Sâmbotin, specialist în politici publice.

Partidul Colectiv din străinătate

Un prim anunţ în spaţiul public privind efectele politice post-colectiv l-a făcut un grup de tineri din Italia. Ei anunţau înfiinţarea Partidului Colectiv în diaspora. O româncă din Italia propune crearea unui Partid Civic Colectiv, după modelul ”Movimento 5 Stelle”, partid italian care în programul politic are ca scop principal combaterea corupției și crearea unei societăți bazate pe meritocrație. La ultimele alegeri parlamentare din Peninsulă, M5S a reușit să intre în Parlamentul italian.

Camelia Andrei, 43 de ani, este cunoscută în Italia mai ales după publicarea cărții ”L’Età dell’Oro e dei Tulipani”, o carte autobiografică, din perioada ceaușistă. Volumul a fost publicat şi promovat în librăriile de la Feltrinelli, în toată Italia, fiind un semn de calitate.

În urmă cu 20 ani, Camelia Andrei a venit în Italia pentru a studia economia la Universitatea din Bologna.  Iată ce scrie ea, după evenimentele din România.

”Pare că soarta României este ca întotdeauna dictată de ceea ce se întâmplă pe străzi, nu de deciziile politice luate de pe fotoliile comode, bogate şi “impufosite” ale Guvernului. Tema cea mai dificilă din aceste zile este că România trebuie să demonstreze că este o ţară guvernabilă şi de către persoane oneste nu doar de hoţi şi “spagari” de doi bani. Demisia premierului Ponta în urma manifestărilor de piaţă unde zeci de mii de oameni au partecipat, este justă, justificată şi oportună deşi tardivă.

Responsabilitatea civică trebuie să ia în sfârşit situaţia în mâini, azi, după 25 de ani şi nu mâine! Politicienii crescuţi şi educaţi într-un ambient putred, adestrati în baza unor reguli interpretate greşit nu trebuie să mai aibă accesul la roluri politice de relief.Simplul cetăţean este cel mai bun politician în momentul de faţă, este el cel care cunoaşte realitatea, este el cel care lupta zi de zi pentru viaţă şi cunoaşte injustiţiile, este el cel care plăteşte cu viaţa datorită putreziciunii ce guvernează ţară.

România zice NU corupţiei şi corupţilor! România nu trebuie să mai reprezinte pentru toţi acei străini “investitori” de capitale, tara “lu’ hai că merge şi-aşa”, ţară un “totul se poate”, pentru că lipsesc reguli şi reglementări de bază, pentru că “se pune capul” pe lipsa de experienţa şi ingenuitatea oamenilor de rând care nu au în faţa ochilor exemplul unui model funcţional.”

Partidul Colectiv din ţară

Partidul Colectiv, care a fost înfiinţat la Timişoara de către Cosmin Mirişan, un tânăr traseist politic, a fuzionat, aproape imediat cu Partidul Naţional Colectiv (PNC). Într-un anunţ postat de PNC, se arata ca paginile de Facebook ale celor două organizaţii au ajuns sub administrare comună, căci nici PNC, nici Partidul Colectiv, nu există din punct de vedere legal ca partide politice. PNC susţine că este necesar ca cele două formaţiuni să arate că sunt împreună şi au puterea de a da restart clasei politice.

Pe grupul de pe Facebook al Partidului Colectiv se anunţă faptul că vor avea loc toate demersurile pentru că acesta să fie înregistrat ca partid politic. În acest sens, sunt propuse două căi de acţiune, fie înglobarea unui partid deja înregistrat, astfel se va căpăta un statut juridic într-un timp mai scurt, fie înfiinţarea de la zero. De asemenea, Partidul Colectiv îşi va finaliza actul constitutiv într-o săptămână, iar în două săptămâni îşi va găsi un sediu, aşa cum se anunţă pe grupul de Facebook.

Cine este iniţiatorul

Cosmin Mirisan, iniţiatorul a ceea ce a devenit rapid fostul Partid Colectiv, este un tânăr de 28 de ani, care a reuşit până la această vârstă să treacă prin două partide politice romaneşti. Fost preşedinte al organizaţiei de tineret a Partidului Conservator din judeţul Timiş şi, pentru o perioadă, membru al PNL, Mirisan a hotărât că nu se încadrează în cele două partide politice, aşa că a pus baza unei noi formaţiuni. „Partidul Colectiv reprezintă reacţia oamenilor la umilinţele şi corupţia din ultimii 26 de ani din România, acest nume l-au ales oamenii şi este de înţeles de ce”, a susţinut Mirisan, citat de Mediafax.

Fostul lider al Partidului Colectiv menţiona că: „Da, va fi un partid în adevăratul sens al cuvântului, dar în primul rând trebuie să ne organizăm. În momentul de faţă, toţi cei care au creat pagini şi grupuri pe această temă şi mai ales cu această denumire, lucrăm împreună pentru a fuziona toate paginile din mediul online, ţinând cont că toate aceste pagini au împreună peste 10.000 de like-uri se va forma o bază solidă”. Mirişan dorea ca toate paginile de pe Facebook care aveau ca temă un nou partid politic creat pe baza protestelor #colectiv să fuzioneze, însă propriul său partid a fost înghiţit de către Partidul Naţional Colectiv.

Strada către preşedinte

Peste 30 de asociaţii şi organizaţii civice au formulat revendicări comune. Într-o scrisoare recent trimisă preşedintelui ei cer măsuri concrete. Iată scrisoarea lor, redată parţial.

Precizăm că există un numitor comun al revendicărilor din stradă şi al celor din partea organizaţiilor neguvernamentale: lupta împotriva corupţiei şi reforma clasei politice.

“Ca prim pas pe drumul spre un alt fel de a face politică vă solicităm ca pentru viitorul candidat la postul de prim-ministru şi pentru membrii cabinetului său să aplicaţi următorul set de criterii de integritate şi competenţă:

Integritate :

-nu este şi nu a fost implicat în comiterea de infracţiuni sau în scandaluri de corupţie, nu a fost condamnat şi nici nu este trimis în judecată pentru astfel de fapte;

-nu este şi nu a fost implicat în obţinerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate şi nici în cazuri de conflict de interese;

-nu este şi nu a fost implicat în migraţii politice/traseism, nici în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcţii publice;

-nu este şi nu a fost implicat în promovarea unor valori, poziţii sau proiecte care contravin statului de drept;

-nu a ocupat funcţii de conducere în fostul PCR, nu a fost informator şi nu a făcut parte din fosta Securitate şi nici din actualele servicii secrete;

-nu a promovat şi nu promovează discurs discriminatoriu, bazat pe ură.

Competenţă :

-capacitatea de a impune respect pe baza autorităţii profesionale;

-capacitatea de a demonstra bună cunoaştere a unui domeniu profesional;

-capacitatea de a formula o viziune, prin analiza şi sinteza informaţiilor culese de către personalul pe care îl coordonează;

-capacitatea de a coordona echipe de oameni şi procese decizionale;

-capacitatea de a comunica şi negocia eficient, atât în interiorul echipei, cât şi cu publicul.

Componenţa oricărui Guvern în România ar trebui să asigure echilibrul de gen.

De asemenea, solicităm să faceţi un demers similar în interiorul Administraţiei Prezidenţiale, astfel încât până la 31 decembrie 2015 întreaga echipă din jurul dumneavostra să respecte aceleaşi criterii. Exemplul Administraţiei Prezidenţiale este imperativ pentru reformarea instituţiilor statului şi a clasei politice. (…)

Solicităm ca propunerile concrete de reforme pe care organizaţiile societăţii civile le-au cerut în ultimii ani să nu mai fie ignorate de decidenţii politici. Şi încrederea organizaţiilor neguvernamentale în majoritatea instituţiilor politice s-a terminat sau se apropie de epuizare.

Organizaţii semnatare (în ordine alfabetică),

Academia de Advocacy; ActiveWatch; Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună; Asociaţia ACCEPT; Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC); Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC); Asociaţia pro Democraţia (APD); Asociaţia Română pentru Cultură; Educaţie şi Normalitate (ARCEN); Asociaţia Tură în Natură; Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale  (CENTRAŞ); Centrul de Resurse pentru Participare  Publică (CeRe); Centrul Parteneriat petru Egalitate (CPE); Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI); Centrul pentru Legislaţie Nonprofit; Centrul Român de Politici Europene (CRPE); Civitas’99; Confederaţia CARITAS România; Expert Forum; Federaţia Dizabnet; Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS); Federaţia VOLUM; Freedom House; Fundaţia Alături de Voi; Fundaţia Comunitară Bucureşti; Fundaţia Estuar; Fundaţia Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare (PACT); Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC); Funky Citizens; Grupul pentru Democraţie Participativă Plenum; Iniţiativa România; Institutul pentru Politici Publice (IPP); Miliţia Spirituală; Romani Criss; Salvaţi Copiii România; Societatea Academică din România (SAR ); TERRA Mileniul III


Publicitate

Postaţi un comentariu